Page 61 - 1898-06
P. 61
REDACŢIUM3A, „razeta“ iese în flecare i}i.
Alministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sâso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Dumineca 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe ş6se
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francî.
următdrelo Birouri de anunoluri: Se prenumeră la tete ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfald &. Emorioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrlch Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik.
InBudapesta: A. V. Goldber- Aimm ist ral iunea, Piaţa maro,
per, Ekatein Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyi &. Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERJIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colonii 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ IbT TT HL* Z^ZZ Z- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 cr.
după tariiă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
namentele cât şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3.a o
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 132. Braşov, Mercur! 17 (29) Iunie.
0 propunere pentrn Asociaţinne. va pute întreprinde nici escursfunî rei §-lui 40 din statute în caşurile On. Adunare generală! JEsperienţa d i 1 -
la sate pentru de-a veni în ajutorul când merită a fi paralisată, ci în nică, ca şi constatările unanime ale tuturor
In raportul, ce l’am adus eri poporului, luminându-1 prin sfaturi acelaşi timp la popularisarea Aso- bărbaţilor, cari se ocupă cu educaţiunea,
asupra adunărei generale a despăr şi coDferenţe publice şi eăştigându-i ciaţiunei şi la cucerirea masselor au făcut să se recunoscă de totă lumea, că
ţământului braşovean al Asociaţiu- inima pentru scopurile Asociaţiunei; poporului pentru căuşele ei. crescerea unui popor şi aventarea lui pe-o
a
nei, am 4’ > că în acâstă adunare fără cheltuelî nu va putâ realisa treptă mai superiâră de cultură se pote
s’au atins momente de interes ge pote nici unul dintre acele frumose face nu numai prin şcolă, ci şi prin ceti
neral, carî privesc forte de-aprope puncte de acţiune ale programului, Gestiunea cvotei. rea de cărţi bune, anume întocmite spre
desvoltarea viitore nu numai a des pe care trebuinţele culturale ale po Alaltăerî s’au întrunit de nou scopul acesta.
părţământului nostru, ci a tuturor porului nostru i-1 impun cu atâta în Viena comisiunile pentru statori- Decă acesta se pote dice faţă de ori
despărţemintelor Asociaţiunei, |carî urgenţă şi gravitate. rea cvotei. ce popor din lume, cu atât mai mult tre-
vor voi se desfăşure o activitate Se află, ce-i drept, un alineat înainte de a-se întruni comiaiu- bue să se dică despre poporul nostru, a
estinsă şi seriosă. în acelaşi paragraf al statutelor nile, cei 7 membri ai eomisiunei un cărui desvoltare în limba şi cultura sa na
Intre aceste momente avem se (§ 40), în care se 4ice, că „pentru gare au ţinut şedinţă sub presidenţia ţională este atât de restrînsă pe terenul
punem la locul întâiu propunerea trebuinţele despărţămintelor, la pro lui Coloman Szell, în care au arătat şcolar şi pentru care cetirea cărţilor bune
presentata adunărei din partea co punerea adunărei cercuale, se vor conspectele privitdfe la posiţiile dă românesc! este nu numai o continuare a şco-
mitetului cercual, de-a cere dela co asemna din partea comitetului cen rilor unilaterale, posiţii, carî ar fi să lei, ci, din punctul de vedere al adevăratei
mitetul central „se prelimineze în tral 20% din sumele încassate prin se elimineze din venitul brut al dă culturi naţionale, este aprope singura şcolă
proiectul de budget pentru anul vii ele pe sema Asociaţiunei în fiă-care rilor directe şi inderecte. După o şi mijloc de desvoltare, ce-i mai pote sta
tor şi o sumă corespuncjetbre pen an sub orî-ce titlu, afară de taxele desbatere în merit, comisiunea a la disposiţiă în grelele împrejurări de a<jî.
tru ajutorarea acelor despărţeminte, membrilor fundatori şi pe vieţă“. primit conspectele. De aceste convingeri fiind pătruns,
caii vor reclama ajutorul spre a pută Pe basa acestui paragraf, comi Intr’aceea membrul Horanszky a comitetul D-vostră a crecjut, că va satis
desfăşura o activitate roditâre în tetul despărţământului nostru, la pro declarat, că renunţă la rolul său în co- face nu uumai unei datorinţe, ci în acelaşi
straturile poporului... împărtăşirea iectarea budgetului pentru anul vii misiune, fiind-că în lista dărilor, ce timp şi unei trebuinţe din cele mai adânc
din aceste ajutdre se se facă cu lua tor, s’a vă4ut silit a-se restrînge în sunt a-se scâte, nu s’au luat şi posi- simţite ale poporului român de pe terito
rea în consideraţiune a planului tre marginele unei sume de abia ţiile propuse de el. In locul lui Ho riul acestui despărţământ, decă între punc
precis de acţiune al comitetelor cer- 94 fl. 58 cr., cu care va avâ să lu ranszky, comisia a ales pe August tele de acţiune ale programului său va
cuale şi a zelului dovedit de ele“. creze pentru acoperirea celor mai Pulszky. lua şi înfiinţarea de cât mai multe bi
Acesta este cuprinsul propune- urgente trebuinţe culturale a vre-o După amia4t Coloman Szell a blioteci poporale bune în mijlocul po
rei, pe care adunarea generală a des 30,000 de locuitori români de pe raportat eomisiunei ungare despre porului.
părţământului nostru a votat’o una teritoriul acestui despărţământ! tratările ce le a avut cu comisiunea Veţi înţelege însă, că lipsa de mij-
nim şi fără cea mai mică hesitare. încă şi mai strîmtorată va fi austriacă, declarând, că conspectele loce materiale de-o parte, de alta scurţi-
A fost şi forte firesc să se în de sigur situaţiunea celor-lalte des- din cestiune le-a comunicat preşe mea timpului, de câud se află în fruntea
tâmple astfel, căci cine nu va re- părţăminte ale Asociaţiunei, cari nu dintelui acestei comisiunî, rugându-o despărţământului actualul comitet, nu ui-au
cunosce bre, că propunerea, de care au 158 de membri, câţi are astă4î să ia posiţiâ în cestiuuea socotelilor
permis a vă pute presenta pentru acum
vorbim, tinde la promovarea intere despărţământul Braşovului. făcute de comisiunea ungară şi pri vre-un resultat mai marcant în privinţa
selor biDe pricepute ale Asociaţiu Nu-i vorbă, rigârea acestor dis- mite cu covârşitore majoritate, în
acesta. Suntem numai la începutul acţiunei
nei, la gruparea masselor poporului posiţiunî din statute pote fi justifi sensul cărora evota se stabilesce pe acest teren, der şi modestele esperienţe,
nostru în jurul acesteia şi la deştep cată prin faptul atât de dureros, că astfel: 68,003 pentru Austria şi ce le-am făcut pănă acum, sunt de-ajuns
tarea zelului de emulaţiune în sînul parte mare din despărţămintele Aso- 31997 pentru Ungaria — adecă Un pentru a-ne servi ca cel mai puternic în
despărfămintelor ? ciaţiunei s’au aflat, orî pbte se mai garia dă mai mult cu O 588 / .
0
0 demn de-a merge înainte pe acâstă cale,
Motivele, earî au îndemnat co află şi a8tă4î, într’o stare de amor La raportul acesta comisiunea de a da cărţi în mâna poporului şi prin
mitetul despărţământului braşovean ţire şi de decadenţă atât de deplo austriacă a răspuns, că bucuros ar ele posibilitatea de-a înainta în cultură şi
se vină cu acâstă propunere, vor fi rabilă, încât nu fără drept s’ar pute lua sub desbatere singuraticele po-
lumină.
fo9t scose de sigur din esperienţele considera ca o perdere reală pentru siţii din conspectul părţii ungare —
făcute de el însu-şî în mijlocul po Asociaţiune de-a ii-se lăsa la dispo- însă timpul fiind scurt, nu pbte să Pentru a ajunge la scop mai curând,
porului, ale căruia trebuinţe şi aş siţiă chiar şi 20% din sumele încas facă acesta acum. In urma acâsta mai cu succes şi mai cu puţine mijloce ma
teptări a început să le studieze prin sate de ele „sub orî-ce titlu“. comisiunea austriacă propune, ca teriale, am adoptat sistemul bibliotecilor am
delegaţi trimişi anume la sate din Nu credem, de altă parte, că tratările se fia amânate până la tomnâ bulante, — sistem, asupra căruia On. Adu
sînul său, cum şi prin conBultaţiunî nu se va recunosce din partea ori în Budapeşta, când apropierea între nare generală va ave ocasiunea de a-se
cu fruntaşii comunelor nostre. şi cui, că rigorea citatului paragraf cele două comisiunî va avâ dbr mai pronunţa şi de a-1 cunosce mai detailat cu
Seim, că în nouăle statute ale al statutelor nu pdte fi justificată bune prospecte. ocasiunea desbaterei speciale a proiectului
Asociaţiunei se află un paragraf, în şi faţă cu acele dintre despărţă- Comisia ungară a luat spre de regulament, ce vi-s’a cetit şi pe care
care se 4i° e cn privire la despărţă- mintele Asociaţiunei, carî cu totă sciiDfă propunerea, şi cu acestea comitetul Vi-1 presentă şi propune separat
minte, că ele „avere propriă nu pot conscienţiositatea ar voi să desvdlte tratările s’au încheiat fără de nici un pentru primire. Datele, ce avem onorea a
ave, ci tot ce intră în cassa lor, au pentru viitor o activitate temeinică resultat.
să transpună la cassa centrală^. De şi simţită în mijlocul poporului. Nu, u ce Vi-le comunica mai jos, vor fi de-ajuns,
„Magyarorszây 4' > că acâstă credem, pentru de-a vă orienta, întru cât
aci ar urma, că despărţămintele, ne- pentru-că chiar şi din punct de ve amânare cuprinde în sine un scop sistemul de biblioteci adoptat de noi este
având dreptul de a dispune asupra dere material interesele AsociaţiuneL ascuns. Politicii maghiari mai de practic, ori nu.
nici unei averi, nu pot ave nici bud nu pot decât se pârdă, decă comi semâ vorbesc, că Banffy are deja în
get, în con8ecenţă nici cheltuelî. tetelor cercuale nu li se va da posi buzunar rescriptul prea înalt, prin După cum Vi-s’a raportat deja, bi
Fără cheltuelî însă auevoiă vor putâ bilitatea de-a aduce jertfe pentru po care periodul parlamentar este închis. blioteca despărţământului, care la intrarea
despărţămintele Asociaţiunei să des- por şi de a-1 face prin acesta să La tbmna se va alege nouă comi- în funcţiune a actualului comitet consta
vblte o activitate mai seriâsă în stra vadă şi să simtă însu-şî, că Asocia- siune pentru cvotă, care va căuta şi din 81 volume în valore de 50 fl. 53 cr.,
turile poporului. ţiunea este o mamă, care-şî întinde stabili aite base. astădl constă din 270 volume, tote legate
Programul de acţiune, ce co braţele sale ocrotitdre asupra tutu şi împărţite în trei grupuri seu biblioteci
mitetul despărţământului braşovean ror Românilor şi ai căreia fii dator! ambulante, representând o valore de 210 fl.
al Asociaţiunei l’a presentat în adu sunt prin urmare de-a fi toţi Ro Adunarea generală 57 cr. Fiă-care bibliotecă îşi ar9 dulapul
narea generală de Duminecă, a fost mânii, sprijinindu-o după putinţă cu a Despărţământului I (Braşov) al său şi este ast-fel arangiată, încât în fiă-
salutat şi comentat cu viuă bucuriă obolul lor. Asociaţiunei. care din ele se găsesc cărţi aprâpe din
din partea tuturor membrilor irun- Din aceste consideraţiunî, pro toţi ramii sciinţei şi literaturei nostre.
taşl ai adunărei. Dâr ori cât de fru punerea presentată de comitetul cer- ir. Biblioteca Nr. I. Acâstă bibliotecă
mos ar fi acest program şi ori cât cual şi primită unanim de adunarea Am arătat, că în legătură cu constă din 81 volume. Ea a fost predată
de sănătos şi practic este principiul, generală a despărţământului I al raportul general despre activitatea în folosinţa poporului român din Eeldiora
pe basa căruia a fost stabilit, fără Asociaţiunei, sperăm, că va fi apre- sa, comitetul despărţământului a pre în diua de 7 (19) Ianuarie 1896. De atunci
cheltuelî nu va fi cu putinţă de a-1 ţiată din partea comitetului central sentat adunărei de alaltăerî şi un şi până afli, va să clică în decurs de doi
duce în deplinire. Fără cheltuelî nu după merit, âr despărţămintele Aso- raport special cu privire la biblio ani şi jumătate, ea a avut 773 de cetitori!
va. pute comitetul să înfiinţeze bi ciaţiunei o vor susţină şi saluta cu teci. Acest raport, cetit prin vice Acesta este o cifră, care nu mai are
blioteci poporale prin t6te comunele bucuriă, căci prin ea se intenţio- preşedintele Gr. Maior, este urmă lipsă de comentar. Se audiau la început
despărţământului; fără cheltuelî nu neză nu numai la paralisarea rigd- torul : voci, că înfiinţarea de biblioteci pentru po.
