Page 62 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 132—1898.

1
porul nostru ţăran ar fi un lucru de prisoSj bibliotecile să fiă cetite, trebue ordine, re­ Poporului* , de Reteganul; „ Vidla şi fabulele nemaghiare, să şi-le abandoneze. Tote aces­
u
căci poporul nu cetesce. Cifra de mai sus gulă şi punctualitate. lui Esop etc. Paguba e de vre-o 2 fi. tea sunt însuşiri, cari nu’s acomodate pen­
însă trebue să convingă pe orî şi cine des­ * 50 cr., repararea cărţilor încă cam pe tru a deştepta simpatii. Şi în alte ţări se
pre contrarul. atâta. află familii cu nume străine, mai ales în
Pentru a ne câştiga o mică orientare
Şi mai îmbueurătbre este însă consta­ asupra gustului de cetit în poporul nostru, De aci putem conchide, că decă în tote Prusia, dâr pentru acâsta nu-i trece prin
a
tarea, că deja în primul an biblioteca credem de interes a presenta On. Adunări cele 30 de comune de pe teritoriul despăr­ minte nimănui să esercite presiune pe acest
a vut 662 de cetitori. Acesta este mult, mai generale următorul tablou statistic asupra ţământului nostru am ave de-a susţină câte teren. Dâcă însă în Ungaria cine-va nu îm-
ales dâcă vom ave în vedere, că mai rar cărţilor cetite în Feldiora din „Biblioteca o bibliotecă, ne-ar costa susţinerea lor cam părtăşesce dorinţele şovinismului, acela
vei găsi chiar şi la oraşe biblioteci, cari Nr. I : 150 fi. la an. In acest cas însă am avâ este încărcat cu acusa trădării de patrie.
u
într’un an să fiă cetite de 662 de ce­ Anume au fost cetite: „Constantin câteva cţeci de mii de cetitori din sînul po­ Nicăirî în lume nu se face atâta svon cu acusa
44
titori ! Brâneoveanul de N. Popescu şi „Moş Albu porului şi atunci de sigur nu ne-ar fi greu trădării de patrie, ca în Ungaria. Deja de
u
de Anton Pan de câte 10 inşi; de-a suporta acestă eheltuâlă, chiar de ar mult poporele credinciose creştine au fost
Bărbaţi fruntaşi din oraşul nostru, vi-
„Alte Basme de Stâncescu şi „Ge- fi de dece ori mai mare. scose din rândul patrioţilor cinstiţi; în Un­
44
sitând din întâmplare comuna Feldiora în
noveva de câte 19 inşi;
44
primul an după inaugurarea bibliotecei, Atâta cu privire la „Biblioteca Nr. I.“ garia numai şoviniştii liberali şi mai ales
„Doine şi strigături de Jarnik-Bâr-
44
s’au reîntors cu esperienţa, că cârciumile (Va urma.) Jidanii şi kossuth-iştii nu sunt trădători de
seanu şi „Carte de cetire" (cl. III) de Oniţiu
de-acolo sunt mai puţin cercetate de când po­ de câte 16 inşi; patriă, cu tote că, decă raporturile de-acolo
porului 'i-s’a dat ocasiunea cle-a se distrage „Domniţa Ruxandra de Gane; „Alec- Judaismul în Ungaria. nu vor fi schimbate, mai curând ori mai
44
u
44
în timpul liber prin cetirea de cărţi şi că, sandria ; „Nastratin Hogea de Pan, No­ târdiu aceştia vor nimici şi ceea-ce a mai
prin urmare, înafară de folosul pur cul­ vele de Crasescu (Yol. I şi IV) de câte — Convorbire c’un bărbat de stat român. — rămas.
14 inşi; Panjudaismul a smuls aprope cu totul
tural, bibliotecile mai aduc poporului şi Organul „partidei populare ca­
44
„Legende istorice de Bolintineanu,
14
alte mari folose morale, în parte şi ma­ tolice („Alkotmâny ) publică în nu­ ţera din mânile creştinismului şi de aceea
44
44
„Novele de Crasescu (Voi. III.) de câte
teriale. mărul dela 26 Iunie o convorbire, se proclamă el ca depositar al patriotis­
13 inşi;
împrejurarea, că în anul al doilea nu­ „Letopiseţul Moldovei de Neculcea, ce a avut’o un colaborator al seu mului; tot ceea ce nu este pe placul aces­
44
mărul cetitorilor s’a redus dela 662 la 105, „Balade din Bănat de Cătană, „Fata dela din Bucurescî cu unul dintre băr­ tui monstru, e aruncat şi isgonit, ca tră­
44
44
44
âr în prima jumătate a anului curent nu s’au Cozia de Popescu, „Maria Putoianea de baţii de stat ai României şi fost dare de patrie.
Popescu, „Musa Românâscă de Stamati, Partidele creştine din Ungaria să nu
44
cetit decât 6 cărţi din bibliotecă, se es- ministru, despre stările din Ungaria şi
44
„Poveşti ardelenescl de Reteganul de câte se temă de naţionalităţi. Tâte popârele slave,
plică uşor în primul loc prin faptul, că mai alea despre puterea cea mare
12 inşi; aşa şi Bomânii, sunt popore fidele dinastiei
mica bibliotecă s’a esploatat deja în primul la care a ajuns jidovimea în acest
„Istoria Românilor (voi.?) de Băl-
au ; la acâsta a contribuit şi împrejurarea, cescu, „Mihnea Vodă de Odobescu, „Po­ stat. Etă ce (ţise între altele, după şi patriei, ele nu vor să se atingă de inte­
44
că în sensul instrucţiunilor date, biblioteca veşti alese de Petra-Petrescu, „Cântece vAllcotmâny , bărbatul de stat român: gritatea statutului ungar, ci din contră, tot-
u
44
avea să stea în comuna Feldiâra numai şi plângeri de Zamfirescu ; „Robinson Cru- dâuna o vor apăra. Panjudaismul înse a cau-
44
soe , „Din cartea cântecelor de Haine; Maghiarii să laudă cu cuceririle lor sat multe amărăciuni naţionalităţilor, dâr prin
44
44
un an, după care trebuia să fiă schimbată
44
„Schiţe şi tablouri de Neruda; „Călătoria naţionale; spectatorul neutral însă nu le echitate şi legalite totul se pote repara.
cu alta. Spuiudu-i se acesta poporului, fiă-
lui Stanley în Africa centrală", „Novele de vede nicăirl. Şi etă de ce: O parte fârte
44
care s’a grăbit a profita de timp pentru Slavici — de câte 11 inşi; considerabilă a proprietăţii de pământ este
a o ceti între marginile terminului dat, şi „Antichitatea grâcă de Mahaffy, în mână jidovdscă, ba unii dintre prelaţii şi Cirsknic |»ofogi.
44
de aci vine, că în anul prim a fost nea- „Domnii ţerei Moldovei de Neculcea, „Din aristocraţii Ungariei, atât de mult îşi uită Balşa, 14 (26) Iunie 1898.
44
44
44
sâmănat mai bine cetită ca în anul al Plaiul Peleşului de Babeş şi „101 minciuni de datoria la patriotică, încât îşi arendâză
de Moş-Stoica — de câte 1.0 inşi;
doilea. proprietăţile la Jidani. Classa mijlocie a On. Bcdacţie! Ou sufletul cernit şi cu
„De prin veacuri de Carm. Sylva, inima pătrunsă de sfăşietore durere prind
44
împrejurarea acesta însă vorbesce 44 poporaţiunei maghiare (nemeşii) s’a pustiit,
„Despot Vodă de Alexandri şi „Dumbrava
tocmai în favorul bibliotecilor ambulante, Roşia de Alexandri — de câte 9 inşi; classa ţărănimei au nimicit’o cămătăria, condeiul pentru a-Vă raporta pe scurt des­
44
căci schimbarea bibliotecilor dintr’o co­ Esop, „Viâţa şi fabulele ; Carageale, cârciumarii şi vândătorii de rachiu, âr pre un potop groznic, ce s’a revărsat în
44
44
44
mună în alta, ridicarea din timp în timp „Teatru ; Densuşianu, „Cercetări literare ; ceea-ce a mai rămas, geme sub sistemul părţile nostre.
44
a unora şi înlocuirea lor cu altele nouă, lorga, „Schiţe — de câte 8 inşi; neproporţional al dărilor. Industria a omo- Vineri, în 12 (24) Iunie după amiadl
-
44
de bună sâma nu pote contribui, decât a Bachalin, „Castelul Peleş ; Panţu I., rît’o libera concurenţă a jidanului „svindli . pe la 4 ore, s’a descărcat o mai e furtună
44
44
„Schiţe ; Demetrescu, „Nuvele ; Musse,
44
ţinâ mai mult seu mai puţin în încordare Noi în România ne-am sciut trage cu rupere de nor pe munţii Poienii şi ai
44
„La ce visâză fetele ; Bălcescu, „Istoria
atenţiunea poporului, a-i deştepta curiosi- sâma cu aceste împrejurări, şi de aceea nici Almaşului-mare, care a făcut ca tote co­
Românilor (voi. III); Baciu, „Economia
44
tatea de a cunosce nouele cărţi şi prin rurală ; Korolenko, „Nuvele siberiane şi nu lăsăm clasa proprietarilor şi pe ţăran munele de pe valea Geoagiului de jos
44
44
acesta a-i desvolta şi mai mult gustul de Bjornson „Nuvele ţărănesc!, — de câte se devină pradă a jidovimii, c i c u t o t e m i j - (comit. Hunedorei) să devină teatrul unei
cetire. 7 insî. locele posibile apărăm ţâra contra prepo- catastrofe din cele mai grdznice.
44
E o deosebire esenţială între biblio­ Spencer, „Despre educaţiune (voi. ?); tenţei jidovesc!. Acâsta este causa pentru Apa năvălind cu furiă la vale, rupse
Stăncescu, „Din biografiile omenilor cele­
tecile nostre, cari sunt aşa cjicând biblioteci care noi nu suferim nici chiar cea mai ne­ şi nimici tot ce afla în cale-i. Fiorosul
bri ; Alexandrescu, „Poesii şi fabule ; Bo­
44
44
vii, ce pururea se mişcă şi nu scapă un însemnată influenţă a ei. Şi la noi este li­ element, urlând şi devastând, venia cu ne­
44
lintineanu, „Legende şi balade ; Moldovan,
moment din ochii şi controlul administra­ „Ţâra nostră ; Reteganul, „Cartea Popo­ beralism, însă liberalism naţional român, închipuită putere pe costele şi dâlurile ţinu­
44
44
torilor lor, — şi între acele biblioteci bă­ rului ; Brote, „Trifoiul , — de câte 6 inşi. care tot-dâuna se va opune cu efect ten- tului, şi când ajunse la şes, valurile uriaşe
44
tute de praf, despre a căror esistenţă po­ D-na Columb, „Istoriore ; Pan, „Po­ denţelor panjudaismului. se estinseră, ca un ocean imens şi cutre­
44
porul nici nu are cunoscinţă şi pe cari di vestea vorbii ; Iacobsen, „Şese Novele ; In Ungaria lucrul stă întors. Acolo murător.
44
1-
44
şi nâpte le găsescl cu uşile încuiate. Maupassant, „Pe apă ; Swientocho'wski, „Din în luptele constituţionale numai aceia pot Tote comunele situate la şes au fost cu
vieţa poporului ; Oniţiu, „Limba română ,
44
44
Cunoscem, chiar şi în comitatul nos­ să ia parte, cari suflă într’o trîmbiţâ cu jido­ desăvârşire devastate. Nu vă pot descrie
— de câte 5 inşi.
tru, biblioteci mult mai bogate, chiar de vimea. Din pricina acâsta elementele con­ priveliştea, ce se deschide înaintea ochi­
Maistre, „Călătoriă împrejurul odăii
mii de opuri, cari cu tote acestea nu sunt mele ; Vlăhuţă, „Icone şterse ; Bălcescu, servative ale Ungariei au fost eschise, sâu lor noştri. Oase, şuri, grajduri, tot, tot a
44
44
44
cetite nici de 5 —6 ţărani la an. Fără în- „Istoria Românilor (voi. I.); Balzac, „Nu­ cel mult ele sunt tolerate numai ca o ne- fost nimicit şi înecat de acest potop, ca şi
44
44
doâlă, că una din cause va fi şi împreju­ vele ; Avram, „Despre legume ; Crasescu, însămnată minoritate; influenţa preoţimei care nici bătrânii de 100 de ani n’au mai
„Nuvele (voi. II.); Genevraye, „Ombra ,
44
44
rarea, că aceste biblioteci nu sunt destul catolice aia decimat’o, naţionalităţile au fost pomeuit. Nenumărate vite : boi, vaci, oi,
— de câJe 4 inşi.
de bine întocmite pentru trebuinţele popo­ lovite cu piciorul. Şi pentru-ca acâsta să du­ capre, porci etc. au fost înecate, ba ce e m a i
Marian, „Paserile nostre ; Michelet,
44
rului ; căci bine să ne însemnăm : nimic nu 44 reze tot astfel şi mai departe, au iscodit dureros şi mai sfâşietor de inimi, chiar şi
„România, Roma. Pisa ; Brandes, „Omeni
pote fi mai păgubitor pentru desvoltarea şi scrieri ; Tolstoi, „Novele ; Petru Maior, un astfel de sistem electoral, sub a cărui bărbaţi, femei şi copii, surprinşi fiind de po­
44
14
gustului de cetire în popor, decât a da pe „Istoria Românilor , — de câte 3 inşi. obstinaţiă tendenţiosă nicl-odată nu se pote topul înfiorător, şî-au aflat mortea în valuri.
44
mâna ţăranului o carte nepotrivită pentru Alexandrescu, „Prosă şi versuri ; Po- manifesta adevărata opiniune publică. Pagubele se urcă la sute de mii fi. Pe
44
44
pregătirile şi priceperea lui. Ţăranul dori­ povicI-Bănăţânul, „Din vâţa meseriaşilor ; unde erau mai înainte case şi grădini, adi
Totul însă nu pot să-l calific alt-fel,
tor de carte, cum sunt toţi ţăranii noştri, Stăncescu, „Din biografiile omenilor cele­ decât ca cel mai infam absolutism al pluto- paseri cu ciocuri lungi pescuesc după
bri"; Teleor, „Schiţe umoristice"; Puşkin,
ia cartea în mână, o citesce cu chiu cu brosce. Miseria e la culme, âr ajutorul pen­
„Nuvele alese", — de câte 2 inşi. craţiei jidovescî, care este acomodat numai
vai, se obosesce şi la urmă totuşi n’a în tru cei nenorociţi, indispensabil.
44
Alarcon, „Nuvele ; Spencer, „Despre pentru aceea, ca subjugând cu desăvîrşire
ţeles nimic. Atunci suspină una şi-şî elice: In mijlocul acestei grozave cercări, ce
educaţiă (voi. ?); Theuriet, „Din tinereţe"; poporele creştine ale Ungariei, ele să fiă
u
Nu-i capul meu de carte ! Nu înţelege bie­ 44
v Brote, „Ţinerea vitelor , — de câte unul. aruncate în cea mai miseră şi mai josnică a cădut pe capul nenorociţilor loviţi de
tul om, că din contră, capul lui este de sorte, ei imploră mila lui Dumnecleu şi a
Vrând cineva să între în apreţiarea .şelăvie; şi pentru-ca poporul să potă fi ac­
carte, dâr cartea, ce din nenorocire ’i s’a dat omenilor de bine.
acestui tablou, va trebui neapărat să ţină cesibil pentru aşa ceva, este desbrăcat prin
prima-oră în mână, nu-i de capul lui. Ast-fel N. T.
sâmă, că unele opuri, fiind forte volumi- tote mijlocele închipuite de moravurile sale
se omoră gustul de cetit într’o mare >parte a
nose, ca de esemplu Istoria Românilor de creştine, e cumpărat cu bani puţini şi cu
poporului nostru.
Petru Maior etc., de bună sâmă, că n’au amăgire, omorându-i ast-fel consciinţa de SOIRILE DILEI.
Der, după părerea nostră, causa prin­ putut să fiă cetite de aşa mulţi, ca alte sine. Apoi pentru-ca poporul să fiă destul î
cipală, pentru care cele mai multe din bi­ opuri mai mici. Mai e apoi de-a se de tîmpit la aşa ceva, este saturat cu ra­ — 16 (28) Iunie v.
bliotecile nostre nu sunt aprope de loc ce­ ţine semă, că împrumutătorilor li-s’a dat chiu, acest venin meşteşugit. Astfel Unga­ In memoria fericitului Andreiu Şaguna
tite, este a se căuta în starea de amorţire, Yoiă de-a ţine o carte o lună de dile ria ajunge la sortea Galiţiei, şi amândouă s’a ţinut aclî din partea şcolelor române
în care sunt ţinute aceste biblioteci. .Po­ la ei, în care timp unele din cărţi au pu­ ţerile acestea stau în pragul unei rescole a din loc o frumosâ festivitate şcolară, adu-
porul, chiar dâcă cum-va are cunoscinţă tut fi cetite şi de mai mulţi membri din poporului. Cursul firesc al evenimentelor nu nându-se în sala cea mare a gimnasiului
de esistenţă lor, s’a dedat a crede, că le familiă. pote fi împiedecat, decât pentru scurte pe- elevii tuturor şcolelor, în frunte cu corpul
are pururea la disposiţiune şi că, prin ur­ Peste tot, biblioteca a fost forte ce­ riode de timp. profesoral şi învăţătoresc, protopopii şi
mare, n’are să se grăbâscă cu cetitul, căci tită, ceea ce se vede şi de pe esteriorul Trebue să mai amintesc plângerea preoţii din loc, precum şi mulţi preoţi şi
mai este timp;“ timpul însă trece şi el tot
v cărţilor, cari sunt forte usate, unele din Maghiarilor înşi-şl, că abia dâcă au amici învăţători dela sate. Festivitatea a fost in­
nu 1 mai ajunge! ele chiar rupte, aşa că a trebuit să le dăm sinceri în întrâgă Europa. Când cine-va nu trodusă prin prea frumosul concert de Musi-
A treia causă mai e a se căuta şi în la reparat, ba vre-o 6 s’au şi pierdut. Lu­ este iubit, acâsta trebue să-şi aibă şi causa cescu, esecutat cu minunat succes din partea
a
negligiata lor administraţiune, căci când cru ciudat, că „s’au perdut tocmai din sa, şi unde am putâ căuta acâstă causă, corului mixt (de studenţi şi copii) de sub
cetitorul ar vrâ să împrumute o carte, bi­ acele cărţi, cari erau mai mult cetite de dâcă nu în însuşirile proprii? Maghiarii — conducerea d-lui profesor de musică Timo-
44
bliotecarul nu-i acasă, când însă bibliote­ popor, ca de esemplu „Legende istorice şi cum amintisem — au dat cu piciorul na­ teiii Popoviciu. Discursul festiv l’a ţinut d-1
44
carul ar fi la îndemână, cetitorul şi-a per- ârăşl „Legende şi balade de Bolintineanu; ţionalităţilor, le-au scos de pe tote tere- profesor loan Popea, care cu mult efect şi
1
dut gustul de a-1 mai căuta. De vrem ca „Dumbrava roşia , de Alexandri; „Cartea nele, ei pretind ca funcţionarii cu nume sentiment a vorbit despre caracterul feri­