Page 63 - 1898-06

Nr. 132—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

citului arehiereu. Vorbirea d-lui Popea, ca numerii trecuţi despre complotul prin înve- corăbiile amiralului Sampson vor merge SOIRI ULTIME.
întot-dâuna, a fost şi acum cât se p6te de ninare, ce s’a ur(fit contra părechei impe­ îndată în Spania pentru a bombarda por­
succâsă. Publicul l’a aplaudat sgomotos, âr riale rusesc!. După soirile strecurate în ur­ turile spaniole. Guvernul a cumpărat co- Viena, 27 Iunie. Clubul Cehilor
d 1 protopop Ioan Petric în numele tineri- mă, acest complot se plănuise în palatului răbiile-transport „Mohawk“, „Mishigan şi a ales pe cei mai radicali naţiona­
u
mei i-a mulţămit în cuvinte bine simţite, contelui Juvanov, care dimpreună cu soţia sa „Missisipi . Vaporul „Harward“ a plecat lişti ca membri ai conferenţei ceho-
u
predându-i şi un frumos buchet de flori. Illca a şi fost arestat. Arestaţi au mai fost la Santiago de Cuba cu 2,000,000 de germane proiectată de contele Thun.
capii atentatului : contele Felder, contele cartuşe. Contele Thun îşi continuă încercă­
Comisiune ministerială în Braşov.
Patrovich împreună cu soţia-sa, colonelul Madrid, 26 Iunie. Guvernul a luat rile de împăcare a partidelor.
Aflăm, că în urma cunoscutelor concluse,
Jervorshxj şi mulţi alţii. Colonelul Jervosky măsuri urgente în urma soirilor, cari dic, Cracovia, 27 Iunie. In Nova-Sandec
ce au fost aduse din partea sinodelor pa-
avea causă îndoită de a urî pe Ţarul, căci că nisce corăbii americane vor veni în turburările antisemite s’au repartat.
rochiale extra-ordinare ale bisericei S-lui
acesta nu numai l’a lipsit de rangul de co­ Spania. S’au stins farurile câtor-va porturi, Locţiitorul conte Pininski a plecat
Nicolae din Scheifl şi a bisericei S-tei
mandant, ci a mai trebuit să plătâscă vis- s’au pus torpile şi s’au montat baterii noui. acolo.
Adormiri din Cetate în causa susţinerei sco­
teriei ca despăgubire 800,000 ruble, bani Espediarea telegramelor în Cuba este în- Paris, 27 Iunie. Cabinetul e în
telor centrale române din loc, ministrul un­
pe care i-a câştigat pe cale necinstită. Ade­ terdisă. ajun de a-se constitui sub presiden-
guresc de culte şi instrucţiune publică a
vărat, că pentru acesta ar fi trebuit depor­ Madrid, 25 Iunie Se anunţă sub iote ţia lui Brisson. Bourgeois, Peytral,
dispus trimiterea unei comisiunî de 7 per-
tat la Siberia, însă Ţarul s’a mulţămit cu reservele „Agenţiei Fabra“, că „Correspon- Sarrien, Cavaignao, Locroy şi De La
sone, care va ave să cerceteze, dâcă situa-
pretensiunea de a reîntorce banii. Din in­ denzia“ anunţă, că puţin câte puţin se răs- Casse au promis lui Brisson tot spri-
-ţiunea financiară a bisericei S-lui Nicolae
vestigaţia începută, ar apare, că contesa pândesce scirea, că ar fi început negociărl ginul.
şi starea scolelor stă în consonanţă cu
u
Juvanov a fost, care a sfătuit inveninarea ; de pace. „Correspondenzia adaogă, căcon-
amintitele concluse ale sinodelor. Comisiu- Cracovia, 27 Iunie. Statua lui
pentru esecutarea acestui plan, un bucătar diţiunile impuse de Statele-Unite ar fi ur-
nea, care constă din bărbaţi de scolă şi Mickiewitz a fost desvelită acjî cu
a fost corupt cu 100,000 ruble, ca să pună mătorele: Cesionarea lui Porto Rico ca
funcţionari înalţi din ministeriul de finance, mare festivitate în preaenţa unei
venin în supa părechii imperiale. Acest bu­ indemnitate de răsbel, independenţa Cubei
Ta sosi la Braşov încă mâne diminâţă. mulţimi de mai multe mii. Din in­
cătar este originar din Moscva, se nu- sub protectoratul american, o staţiune na­
cidentul acesta s’au făcut mari ma-
Vânătorii din Austria înaintea monar- mesce Petru Schoner, nume, care e de vală în Filipine şi un deposit de cărbuni nifestaţiunî pentru o alianţă solidară
chului. Cu ocasia jubileului împăratului, vâ­ origine germană. Asupra nutrimentelor pă­ la Canare.
polono-cehă.
nătorii din totă Austria au presentat oma­ rechii imperiale rusescl însă nu grijesce Sagasta a declarat, că soirile despre
Madrid, 27 Iunie. Guvernul spa­
giile lor acestuia la castelul Schonbrun. numai bucătarul suprem, care de-altmin- pace sunt neîntemiate. încă n’a venit mo­ niol nu voesce a primi intervenţia
Archiducele Franeisc Ferdinand era în ca­ trele este om forte fidel şi de încredere, ci mentul a trata pacea. puterilor, pănă când nu se va fi dat
pul vânătorilor în număr de aprope 4000, afară de el sunt împărţiţi 3 camerieri, cari ❖
şi toţi purtau costumul de vânătore. Archi­ alternativ supraveghiază. In urma acesta o luptă decisivă.
Când amiralul Cervera a sosit la
ducele a transmis împăratului bmagiile vâ­ Schoner n’a putut ajunge nicî-odată la ole
Santiago de Cuba, Americanii au adunat,
nătorilor şi a-i oferit în numele societăţilor şi cazane fără strictă controlă. Se vede însă
escadrele lui Sampson şi a lui Schley la D I V E R S E .
de vânătore o ramură de aur, spre a o totuşi, că i-a succes a turna ceva venin în
un loc şi au credut, că le va fi uşor să
purta la pălăria sa de vânător. împăratul ciocolada din care Ţarina ia totdeuna de­ Vara din ăst-an. După datele calen­
derîme prin ajutorul tunurilor lor mari şi
a răspuns mulţimei într’un mod călduros şi junul. Influenţa veninului l’a şi simţit daristice, vara s’a început deja în 2L Iunie ;
nenumărose întăririle uitate şi neglijate ce
mişcat dicând, că omagiile vânătorilor au Ţarina şi de fapt ea s’a şi bolnăvit. — însă de rândul acesta numai pe hârtie.
apără acea baie. Ei şi-au făcut însă soco-
■produs asupra lui efectul bucuriei pure din Aşa-dâr înveninarea nu s’a întâmplat S’a întâmplat adecă numai (filele acestea,
tela fără Cervera, care să dovedesce a fi
munţi şi păduri. împăratul a făcut apoi o prin ceaiă, ci prin clocoladă, spre care că nu numai a trebuit să purtăm cu noi
tot atât de bun apărător de întăriri, precum
plimbare în timpul căreia a fost obiectul scop, după cum s’a constatat, a fost corturi (plouare), ci chiar vestminte mai
este un bun marinar şi escelent strategian.
unor ovaţiunl din partea vânătorilor, prin­ folosit arsenic. Complotul fu descoperit aşa, grose. Dâr să nu ne intristăm asupra verii.
Escadrele americane întrunite au încercat
tre cari se aflau mai mulţi archiducî şi du­ că nevasta unui complotist a avut nepre- Contele LedochowsJcî, meteorolog, ne spune
în zadar să aducă la tăcere bateriile dela
cele de Cumberland, precum şi din partea vederea de a adresa o scrisore unui văr al într’o mică broşură, că finea lui Iunie se
Castelul del Morro şi dela La Socapa;
mulţimei, care se îngrămădise în jurul cas­ ei, care este oficer în garda imperială. In va schimba, în loc de răcâlă şi ploi vom
prin energia lui Cervera ruinele de altă­
telului. — Cortegiul trăgătorilor organisat scrisore se dicea : „De vor merge bine lu­ avâ timp frumos cald. Tot asemenea pro-
dată au devenit cetăţui iresistibile îndes-
cu ocasia tirului jubileului, a fost splendid. crurile, îneurând marele duce Wladimir are feţesce contele şi pentru Iulie şi August,
trate cu puternice tunuri servite de arti-
Au participat aprope 1400 de trăgători din se fiă Ţari. Scrisorea a ajuns în mâuile co­ cu deosebirea însă, că dela 23 Iulie şi pănă
leriştî escelenţî.
tâte provinciile imperiului şi din diferite mandantului de regiment, care a făcut în­ la începutul lui August timpul va fi ploios.
Fiind-eă atacurile cu artileria asupra
■ţări ale Europei. Printre delegaţi erau şi dată raport despre acesta descoperire poli­ Dâr să vedem ce dice Falb? El ne spune,
fortificaţiunilor au fost zadarnice şi întrarea
aceia ai societăţii de tir din Bucurescl. ţiei din Petersburg. In urma acesta au ur­ că săptămânile viitore vom avâ atâtea (file
e închisă prin torpile, âr Cervera nu voesce
Mulţimea a aclamat mult pe trăgători. mat arestările. critice, încât Domne pădesce. Aşa d. e. 3
să iasă din baia dela Santiago pentru a
Iulie va fi (fi critică de primul rang, ea va
Pesecuţiun! pentru colorile naţionale Concert. Musica orăşenescă va con­ da o luptă navală pe largul mării, con­ aduce asupra capului nostru o vreme forte
săsesc!. In oraşul săsesc Bistriţă s’a întâm­ certa mâne, Miercuri, în pavilionul casei siliul de răsboid american s’a vădut silit, ca rea. Insă nici ale lui Falb nu sunt tote
plat, că din incidentul visitei ce a făcut’o d9 tir de sub Tâmpa. începutul la 4'/ ore. să transporte definitiv teatrul de răsboih sfinte. Noi să-i credem mai bucuros lui Le-
2
oraşului Archiducele Iosif, câţî-va notabili Intrarea 30 cr. dela nordul insulei Cuba spre sudul acestei dohowski, dâcă e să ne bucurăm şi de pu­
Saşi au arborat la casele lor stindarde şi insule, şi să cerce a cuprinde Santiago de ţinele dile frumose, ce ni-le provestesce el.
draperii în colori naţionale săsesc! vânăt- Resboiul ispano-american. Cuba pe uscat.
roşu. Căpitanul poliţiei de-acolo, sigur la E incontesebil, că le vine mai greu
L z t e p a t E i s ' ă .
ordin mai înalt, a tras în cercetare pe doi Am (fis, că în Cuba s’au început for­ Americanilor, ca să îngrijască de ^trupele
dintre Saşii din Bistriţă pentru arborarea mal luptele între Spanioli şi Americani. lor la sudul insulei, decât le ”ar fi fost In editura Tipografiei „ Aurora* A.
colorilor săsesc!. O telegramă, ce-o pri- Etă soirile din urmă despre aceste lupte: la nord în aproprierea de Key-West. Vasele Todoran din Gherla a apărut: îndreptar
mesce „Kronstădter Zeitung spune, că d-nii: Madrid, 26 Iunie. O depeşă oficială a lor de răsboiu vor fi silite să blocheze în­ teoretic şi practic pentru învăţământul intui­
u
Kiscli privatier, şi advocatul Dr. Carol generalului Blanco dice, că 300 de Ameri­ trarea îu baia dela Santiago, şi să se afle tiv în folosul elevilor preparandiall, a în­
Lang au fost pedepsiţi, cel dintâitt cu 250 fl. cani au atacat pe Spanioli la Siboney şi la în apropiere de locul pe unde au debarcat văţătorilor şi a altor omeni de şcolă, de
amendă, cel de al doilea cu 15 cţile arest şi Sevdlla. Spaniolii a,u perdut trei morţi şi trupele lor, ca să serve necurmat de es­ V. Gr. Borgovamc, profesor de pedagogiă
100 fl. amendă — sigur pentru-ca să se sal­ trei răniţi. cortă. pentru vasele de transport cari pe la şcola normală de institutori în Bucu­
u
veze „ideia de stat . Americanii au atacat apoi lagărul de o parte vor trebui să stea gata de a rescl. Ediţiunea III. Preţul 1 fl. 20 cr. (Ou
generalului Rubin, dâr au fost respinşi. Ei primi trupele americane la o eventuală în­ posta 1 fl. 30 cr.) Se pote procura şi dela
Promoţiunî. Din Cluşiă ni-se scrie,
au perdut muniţiunile şi efectele lor de frângere şi aruncate în mare, âr pe de alta Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov.
•că Sâmbătă în 2B 1. c. au fost promovaţi
îmbrăcăminte. să circule între Key-West şi Jurgaua seu *
în aula Universităţii patru tineri români la
In faţa lui Aguadores 25 de şalupe Baiquiri, prin canalul Yu-Katan.
gradul de doctori. Aceşti bravi tineri sunt: Din cartea d lui Axentie Severu, vete­
şi 2 bastimente americane au canonat Ca- Cu chipul acesta teatrul răsboiului
Liviu Micşa şi Simion Pop, doctori în ranul nostru luptător dela 1848, întitulată
silda, causând pagube uşore. este transferat cu totul la sudul insulei u
drept, Valeriu Laslo şi Iuliu Chitul, doc­ „Răspuns la cartea negră , cu un bogat
— O depeşe oficială din Santiago de Dâcă eventual o escadră spaniolă ar veni
tori în medicină. adaus despre arderea Aiudului, se mai pot
Cuba dice, că colona generaluiui Rinares, la nord — lucru care nu e cu totul esclus, căpăta esemplare la d-1 autor, precum şi
Maghiarisărî de nume în massă. Func­ care se află pe înălţimile ce domineză Se- din momentul C9 s’a dovedit, că în baia la Tipografia „A. Mureşianu" din Braşov,
ţionarii liniei ferate Caşovia-Oderherg au villa, a fost atacată de trupele americane dela Santiago n’a intrat totă flota spaniolă, pentru preţul de 1 fl. -j- 5 cr. porto.
ţinut să se facă imortall în cartea nâgră a susţinute de nisce bande de rebeli; Ame­ un consiliul de răsboi din Madrid a găsit
celor-ce şi-au lâpădat numele lor străbune; ricanii au fost respinşi cu pierderi mari. pe cale să trimită o escadră la Filipine —
:227 dintre ei au adresat ministrului de in­ Washington, 26 Iunie. Generalul Schaf- atunci sorta răsboiului va lua cu totul Proprietar: I>r. âurel Mureşiann.
terne o petiţiă comună pentru a li-se da voie ter telegrafeză, că Americanii au gonit pe altă faţă. Atunci lupta decisivă nu se va Redactor responsahil: Gregon iu
să-şi maghiariseze numele. Ei au cerut tot­ Spanioli din înălţimile, ce înconjoră Sevilla. da la sud, ci tot la nordul insulei Cuba.
odată şi maghiarisarea numelor celor B13 Spaniolii s’au retras spre Santiago de Cuba. Dat fiind, că faţă de 31,000 Spanioli 800000000000000000000*
copii ai lor, aşa că Israilul unguresc s’a Madrid, 26 Iunie Generalul Blanco se găsesc 21,600 — 26,000 Americani şi Cu- Medic român In Karlsbad.
îmulţit dintr’odată cu 740 rătăciţi rene­ telegrafâză din Havana, că în lupta an­ banl, lucrurile nu vor merge aşa de repede. Medic universal
gaţi. piarele din Peşta cântă imnuri de gajată erl lângă Santiago de Cuba, Ame­ Decă deci resistenţa lui Santiago e
laudă „noilor Maghiari", punându-i ca pildă ricanii au avut 12 morţi şi 50 răniţi. asigurată, şi decă o escadră spaniolă e pe Dr. Romulus L. Crăciunu
celcr ce vor să trâeă în tabăra Mamo- Neiv-York, 26 Iunie, piarele anunţă, drum spre Havana, atunci florea armatei Medic clinic în spitalul univers itnp. reg.
nului. că în lupta dela 24 Iunie la Jurangua, ca­ americane va fi perdută şi basa de opera­ din Yiena (clinica D-lui consilier de curte
ţiune a Americanilor serios ameninţată.
valeria americană a căcjut într’o cursă; mai
Incendiu uriaş. Din Nişni-Novgorod se Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
întâii! s’a retras, dâr în urmă s’a adunat Pănă acum din tot răsboiul în jurul Cubei,
telegrafâză, că în partea oraşului situat pe interne. Medic al asociaţiunei pentru în­
din nou la apelul ofiţerilor sâi. Focul tu­ Americanii s’au ales cu împrăştiarea forţe­
ţermul drept al rîului Oka, a isbucnit la lor lor navale, cu imobilisarea lor pe o în­ grijirea studenţilor morboşî din Yiena. Pro­
36 1. c. incendiu. Nu mai puţin, ca 10,000 nurilor corăbiilor americane a fost fără tector: Majestatea Sa împăratul etc etc.
efect, pentru că distanţa era prea mare. tindere mare şi cu o desmembrare a pu-
le case au fost prefăcute în cenuşe. Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
Washington, 25 Iunie. Se anunţă din terei lor armate, fără a se vede vre-un suc­ dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
Complot în contra părechii imperiale sorginte bine informată, că îndată ce ami­ ces apreciabil. Jliihlbadgasse casa „Schwarzes Ross‘. 24.
usescî. Am fost făcut amintire într’unul din ralul Camara va fi trecut canalul Suez,
800000000000000000000*