Page 65 - 1898-06
P. 65
REDACŢIUNEA, „gazeta* i e în flecare fi.
eS
AcLministraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f!., pe' ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Dumineca 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş6se
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢ1UNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunoluri : Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Schalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Naelif. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A.V. Goldber- Adnunistrafiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bornat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
ei urg: Marolyl 4. Liebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă. 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu A 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Hr. 133. Braşov, Joi 18 (30) Iunie. 1898.
Cetitorii toilor maghiare merita, Spaima Ungurilor. pentru-ca în procesele şi daraverile sale să
în adevăr, se fiă compătimiţi, fiind fiă judecat şi torturat cu întrebări schi-
N o u a b o n a m e n t (jilnic espuşl la atâta sinamăgire, Evenimentele petrecute la Praga cu mosite prin tâlmaci? Ce se face cu dreptul
la zăpăcelă de cap şi seducere. Căreia ocasia festivităţilor în memoria lui Palacky, recunoscut în lege, după-care procesele
dintre aceste faime se credă ei acum ? au avut darul & deştepta pe Unguri din verbale trebue să se ia şi în limba ma
Gazeta Transilvaniei Celei dintâiu, după care Maghiarii închipuirea mărirei lor. Nu-i vorbă, causă ternă, a părţilor şi sentinţele să se aducă
sunt în pierefare şi guvernul trebue au avut de a-se deştepta. Manifestaţiile în scris şi în acesta limbă?
Cu 1 Iulie st. v. 1898
imediat să ia măsuri de „apărare" splendide dela Praga şi acel spirit puternic De mult însă acest drept a fost şi
se deschide nou abonament, la care în contra „Valahilor cutropitorî , de solidaritate, ce s’a accentuat între toţi
11
invităm pe toţi amicii şi sprijini ori cestei din urmă, după care Un Slavii din lume pentru realisarea idealului este incălcat şi nesocotit din partea stă
pânirii şi a organelor ei subalterne. Ma
torii foiei nâstre. gurii sunt într’o crescere ne mai comun al tuturor Slavilor, au pus pe gân ghiarisarea pe acest teren îşi trâesce adl
Preţul abonamentului: pomenită în istoria poporelor, aşa duri seriose minoritatea maghiară din mo- în Ungaria epoca ei de flore, şi de aceea
9 că, după combinaţiile gazetarilor un narchiă.
Pentru Austro-Ungaria: n’avem să ne mirăm, că pressa maghiară,
guri, „peste câte-va decenii statul na Dâr afară de acâsta Ungurii, în con-
pe na aa ................................. 12 fL ţional maghiar" va fi dat gata ? scienţa puţinătăţii şi slăbiciunei lor, încep care face treburile acestui curent monstruos
pe şese lani ...................................................... S£L a fi cuprinşi şi de-o spaimă, care judecată şi detestabil, caută argumente pentru sus
pe txei 1-u.xlî ................................................. 3 £L. Dăcă şovinismul n’ar fi întune ţinerea şi întărirea lui, chiar şi acolo, unde
cat minţile Ungurilor în măsura, în din punctul lor de vedere, pare a fi înte
Pentru România si străinătate: meiată. nici cea mai tîmpită minte nu le pote
care de fapt le-a întunecat, ar tre aproba.
pe 13.3a. sun. ...................... -IO fxEtaa.că bui se vadă înşi-şî, că şi una şi alta Un organ de frunte maghiar, care în
pe şese 1-u.xxî..................................... 20 „ publicistică apără interesele de clică ale Ungurii s’au speriat de curentul, ce s’a
pe txei 1-u.xiî ...................................... IO „ dintre aceste faime se basăză pe cu guvernului Banffy („Peşti Naplo"), află po pornit în Austria în favorea egalei îndrep
Abonamente la numerele cu data rate imposibilităţi. trivit momentul de a da naţionalităţilor tăţiri a limbilor. Spaima lor pote să devină
Se p6te, ca în catastichele bi
de Duminecă: nemaghiare din Transilvania şi Ungaria o o realitate, întrucât o astfel de mişcare
roului statistic „oficios" din Buda uşor şi bine s’ar transplanta din Austria
Pentru Austro-Ungaria: „lecţiune indirectă".
pesta se se fi sporit numărul Ungu acasă la ei. Nimic n’ar fi mai firesc şi mai
p e u n a n . . . . . . . . . 2 f l rilor şi cu un milion şi mai bine în Foia ungurescă ia în nume de rău
.
p e şese luni............................................. I ff. diarelor române şi săsesc!, că din inciden just, decât aşa ceva
Pentru România: decurs de şepte anî; e posibil chiar
pe un an ...................................................8 franci. se fi ajuns şi la „de mult dorita ma tul serbărilor din Praga, aceste foi au dat
pe şese Suni ...........................................4 ,, joritate absolută" faţă cu celelalte espresiune convingerii, că „consecenţele eve Adunarea generală
Abonarea se pote face mai uşor naţiuni din patria, căci în ţera stă nimentelor din Austria, se vor arăta în scurt
timp şi în Ungaria", fiind-că aceste naţio
prin mandate poştale. pânită de Maghiar! nu esistă acjî a Despărţământului I (Braşov) al
nalităţi „ar voi să fiă împărtăşită şi patria
Administraţiunea nici o măestriă mai uşbră, decât Asociatiunei.
9
„Gazetei Transilvaniei**. măestria de-a produce Unguri. Ei, nostră de binecuvântările ordonanţelor de — F i n e . —
s
mai bine c|i ) nici nu se produc, ci limbă austriaco".
Cu alte cuvinte, organul guvernamen „Biblioteca Nr. il“ constă din 109 vo
se fabrică.
tal alarmeză pe conaţionalii săi cu spaima lume în preţ de 88 fl. 26 cr. Ea s’a înfiin
Maghiarii în „majoritate Der să nu se bucure Ungurii despre o viitore mişcare a naţionalităţilor ţat şi predat în folosinţa poporului român
de acesta înmulţire, căci pote să-i din Braşovul-vechiă numai în 6 Martie n.
absolută^ ? coste mult de tot. Ei pot ac}i uşor nemaghiare în direcţia egalei îndreptăţiri
a limbilor acestora în jusţiă, administra a acestui an. Nefiind deci împlinit măcar
se-şî făurăscă majorităţi peste majo
e
Sunt numai câfce-va 4^ i de ţia etc. un an de folosinţă, nu putem să vă pre-
când unul din patrioţi moderni dase rităţi, căci pentru moment cel puţin Firesce, că într’un succes positiv al sentăm un tablou amănunţit asupra între-
printr’o broşură a sa alarma, eă Un sunt mari şi tari. Te miri, cum au unei mişcări puternice de felul acesta, Un buinţărei acestei biblioteci. Pentru orien
gurii din Ardeal sunt în pierzare, şi putut să aştepte cu anii pentru gurii văd sfîrşitul hegemoniei lor de rassă, tare va fi de ajuns însă, decă vom spune,
11
căci „Valahii , prin numărul lor a-şî făuri „mult dorita majoritate pierderea influenţei desăvârşite în afacerile că dela 6 Martie şi pănă adl, va să Şdică
crescend, îi înghit de vii. Era cân absolută", când le stă în liberă voiă interne ale Ungariei şi primejduirea viito în decurs de abia trei lunî şi jumătate, acăstă
tecul învechit, care şî-a atins apo de a-şî crea prin câte-va trăsături rului lor. bibliotecă a fost cetită de 332 de locuitori,
geul încă pe timpul primelor iabue- de eondeiu chiar încă şi mai do Der să lăsăm pe „Peşti Naplo" să parte bărbaţi, parte femei.
1
nirî mai turbate ale furiei de ma ritul „stat unitar naţional maghiar . grăescă. Imposibilitatea unei astfel de juste Va să dioă, pe când în Feldiora nu
ghiari sare şi cu a căruia devisă s’a Se vede, că în timpul din urmă şi-au pretensiunl din partea naţiunilor nema mărul cetitorilor „Bibliotecei Nr. I" a fost
pus temelia numerbselor reuniuni de şi pierdut paeiinţa de-a mai aştepta ghiare vrâ s’o demonstreze c’un caraghioslîc de 55 la lună, pe atunci „Biblioteca Nr. II"
maghiarisare, cu cari avem se ne după timp, căci alt-fel n’ar fi pus în amUsant. Ce ar fi de pildă în Braşov, ce din Braşovul-vechifi este cetită de 110 in
luptăm ac}î. scenă maghiarisarea cu atâta vehe încurcături ar nasce acolo o reformă de dividă la lună. Am dori să seim, unde şi
Ori cât de învechit şi discre menţă a numelor proprii nema limbă după modelul ordonanţelor din Aus câte biblioteci esistă chiar şi în cele mai
ditat era acest cântec, toile jidano- ghiare. tria? — dice el. „Cât de greoie, cât de fruntaşe oraşe ale Ardealului, cari să aibă
ungure3cî şî-au ţinut de datorinţă Pentru acesta înmulţire însă imposibilă în general ar fi administraţia 110 cetitori la lună?
patriotică a profita de ocasiune spre n’avem se invidiăm pe compatrioţii justiţiei, decă judecătorul, din considerarea Să nu se uite însă, că biblioteca a
a mai da o năvală asupra Români noştri maghiari şi, de sigur, nu-i va limbei materne a părţilor, ar trebui să fost predată în folosinţa unui popor emi
lor şi a face reclama dorită urzito invidia nici un popor din lume. Cu aducă sentinţă în trei limbi: maghiară, ger namente agricol şi a fost predată chiar
rului broşurei. atât mai puţin nu vor pută fi invi mană şi română şi să facă instrucţiuni în la începutul primăverei, când agricultorul
Acum se întemplă contrarul. diaţi pentru înmulţirea cea mare curcate etc.!" D’apoi bieţii procurori, cari dispune de mai puţin timp pentru lectură.
Un alt patriot de calibrul celui din- prin imigrări, căci dăcă 'în decurs de pildă în comitatul Torontalului „ar tre Decă în acestă periodă nepotrivită biblio
tâiu vine şi publică într’o revistă de şepte anî singur oraşul Buda bui să ţină rechisitorii în limbile maghiară, teca este atât de cetită, atunci ce va fi
ungurescâ un articul, în care caută pesta s’a înmulţit cu 86,000 de ve germană, sârbescă şi română" ? Of, e greu la ernă ?...
se dovedesca cu cifre, că Ungurii netici, a căror totalitate o formeza aşa ceva, căci d-nii procurori n’au timp
s’au înmulţit în timpul din urmă de sigur Jidanii, apoi efectele au şi a-se îndeletnici şi cu „limba cea cu perl Un alt moment important avem de
atât de tare, încât au ajuns se fiă început se fiă simţite destul de a Valahilor". remarcat în faptul, pe care l’am constatat
în majoritate absolută faţă cu na amar în primul loc de înşi-şî Ma „Peşti Naplo" vrând apoi să se facă de repeţite-orî, că ţăranul român în cele
ţionalităţile nemaghiare. In cei şepte ghiarii băştinaşi, în sinul cărora şi mai amusant înaintea cetitorilor săi, mai mai multe caşuri nu cetesce cartea numai
anî diu urmă a crescut numărul Un pornirile spre o înverşunată luptă „produce" un esemplu. „Năsdrăvan flăcău ar pentru sine, ci o cetesce cu glas tare în
gurilor nu mai puţin, decât cu un antisemită au început a-se manifesta trebui să fiă acel notar de 26 anî dela tri mijlocul familiei. 0 cetesce unul, âr ceilalţi
milion şi 176.450. Budapesta singură binişor. bunalul din Braşov, care ar sci să ia un ascultă; . ast-fel numărul celor ce se folo
sesc de biblioteci fără temere de esagerare
s'a înmulţit în ultimii şepte anî cu Privâscă Ungurii la cele ce se proces verbal în stil corect literar în lim
putem dice, că este de două-orî mai mare,
86,000 locuitori prin imigrare şi întemplă acjî în Galiţia şi nu-şîuite, bile : maghiară, română, germană şi să-
ca al împrumutătorilor, pe cari i-am luat
alţi 48.0G0 prin nascerî. că păte veni un timp, şi încă fărte sescă".
Foile unguresc! iau de bani apropiat, când se vor simţi sătui Adecă recunoscerea şi practicarea de basă la apreţiările de mai sus.
bun! şi spusele acestui patriot pa pană în gât de „înmulţirea", de care egalei îndreptăţiri a limbei cerute de na Biblioteca Nr. III, înfiinţându-se şi ter-
tentat şi cu multă bucuria vestesc se bucură astăcjî atât de mult, în ţionalităţi, s’ar putâ isbi numai de comodi minându-se complet numai în fiilele din
lumei, că Ungurii în timp atât de tocmai precum s’a săturat populaţia tatea domnilor funcţionari de pe la tri urmă, încă n’a putut fi predată în folosinţa
scurt şî-au sciut crea „mult dorita băştinaşă a Galiţiei. bunale ! poporului. Ea constă din 80 volumurl pre-
majoritate absolută faţă ou cele Der bine, domnilor şoviniştl! De ce ţiose, representând, cu dulapul împreună,
11
lalte popbre din stat. plătesce poporul pe funcţionar? Numai o valore de 71 fl. 78 cr. Acestă bibliotecă
