Page 66 - 1898-06

Pagin' 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr, 133 -1898.

se va pune la disposiţia poporului din sfat, arătându-ne calea, pe care credeţi, cel mai viu şi mai înflăcărat representant parte la arborarea stegului; ceilalţi 9 au
Feldiora în locul „Bibliotecei Nr. I", care că am putâ ajunge cu o oră mai curând al sentimentului obştesc polon. Poesia lui fost osîndiţi la câte 2 fl. amendă directă
va fi predată, în folosinţa poporului român la ţînta dorită, de-a da carte bună şi să- era credeul şi evangelia politică a Poloni­ şi alţi 2 fl. amendă laterală, eventual câte-o
din Hărman. nătosă în mâna poporului, înfiinţând pen­ lor; puţini poeţi ai vecului au mai eserci- di închisore. Toţi tinerii s’au presentat la
* tru el biblioteci în fiă-care comună. tat atâta influenţă şi putere regeneratore, pertractare încinşi cu brâne treicolore, âr
Onorată Adunare generală! Ori cât de Suntem mândri de poporul nostru şi ca Mickiewitz asupra poporului său. unul dintre ei, loan Pascu, care a fost bă­
modest ar fi acest început, el este de ajuns avem cuvânt de-a fi mândri. Să facem să încă de tînăr el a gustat t6te amă­ tut de gendarml, mai avea la butonieră şi
pentru a-ne convinge, că poporul român fiă şi el mândru de noi, să-l facem să răciunile şi durerile sufletesc! ale naţiunei o cocardă treicoloră. Judecătorul l’a pro­
de pe teritoriul despărţământului nostru e simtă dragostea, ce-i păstrăm, şi să nu-1 sale, căci abia se ridicase la vârsta tine­ vocat să lapede cocarda, el însă i-a răs­
însătat de cultură şi carte românescă, pen­ mai încântăm cu vorbe, ci cu fapte. Atunci reţii, când a cădut în robiă rusescă, de puns: „de ce să-o lapăd, căci tot-dâuna o
tru care chiar şi în situaţiunea materială şi numai atunci se vor strînge in adevăr unde nu s’a mai reîntors în viâţă. Arestat port!" Alt tînăr (Bucişanu) fiind întrebat,
atât de strîmtorată, în care se află astăzi, legăturile între popor şi cărturarii săi, for­ de Ruşi, a fost internat acum în Peters- că de ce a arborat stegul, a răspuns:
e dispus a aduce jertfe, numai să aibă mând zidul sigur de apărare în contra burg şi Odessa, acum în Moscva şi ârăşl „Pentru-că diua de 3 (15) Maih este o eh
omenii săi de încredere, cari să-l îndemne bombelor venite dinafară. (Vii aclamărl şi la Petersbug. Abia cu greu îi succese a-se însemnată pentru Români şi a mai fost şi
şi deştepte. aplause.) refugia în Italia, de unde răpit de-un dor jubileul de 50 de ani dela stingerea iobă-
Vă este pote cunoscut, că în urma însetat după luptă, a pribegit aprope prin giei". Toţi ceilalţi s’au alăturat la răspun­
tote ţările Europei, cântând pe hai’pa-i mi­
unui ordin venit de sus, „Biblioteca Nr. I", Tulburările din Galitia. sul acestuia. Peste tot, tinerii acusaţl s’au
9 nunată mărirea străbună, durerile dilelor purtat brav.
în anul prim după înfiinţare, când încă se
afla în Feldiora, a fost supusă unui aspru Rău le merge Jidanilor în G-aliţia. de doliu ale naţiunei, înflăcărând şi aţî- Monumentul generalului Florescu. Luni
control şi revisiă din partea protopretore- Turburările antisemite, cari bântue de mai ţând prin condeiul său pe ai săi la răsbu- la orele 10 dimineţa s’a făcut cu o solem­
lui acelui cerc, fiind fiă-care carte contro­ multe săptămâni în numărose localităţi ale nare, dâr în acelaşi timp ridicându-se ca nitate deosebită desvălirea monumentului
lată după catalogul oficial al cărţilor o- Graliţiei, au luat în timpul din urmă pro­ un profet mângăitor al libertăţii viitorului. generalului Em. Florescu, aşedat în gră­
prite. Resultatul acestei cercetări a fost, porţii uriaşe. Etă câte-va amănunte: In 1829 Mickiewitz s’a dus la Goethe
dina Episcopiei din Bucurescl. După cum
că protopretorul însu-şl a rămas surprins O telegramă din Lemberg vestesce, în Weimar, de-acolo s’a reîntors la Roma,
se scie, acest monument este ridicat din
de zelul cultural al bravului nostru popor că în comuna Lesha massele turburate n’au unde cu Cooper a legat strînsă amiciţiă.
iniţiativa ofiţerilor garnisânei corpului II
şi, după cum s’a esprimat in faţa agenturei, lăsat piatră pe piatră din casa Jidanului Aici l’a ajuns scirea despre revoluţia Po­
de armată. Un public imens a asistat la
precum şi în faţa mai multor domni din Steinhauf. In Wilhonari turburătorii s’au lonilor din 1830, luând tot-odată de veste,
acestă solemnitate. Au defilat înaintea mo­
societatea nostră din Braşov, nu pote de­ ciocnit cu gendarmii, cari au omorît prin că compatrioţii săi poloni au întrat în numentului şcolele militare, câte o compa­
cât să invidieze iniţiativa Românilor, care glonţ pe unul dintre turburători. In co­ luptă cântând ultima strofă din poesia sa nie din regimentele de infanterie Nr. 21 şi
ar dori să fiă imitată şi de conaţionalii săi. muna Vechia-Sandec ţăranii turburaţi au „Cătră tinerime".
Nr. 6, una din regimentul de geniu, câte
In acest sens îşi va fi făcut, credem, şi ra­ năvălit cu adevărată furiă asupra locuin­ La vestea revoluţiei Mickiewitz pleca
un escadron din regimentele de artilerie,
portul cătră superiorii săi. ţelor jidovesc!. Turburăbile s’au început îndată cătră Varşovia, însă în decursul dru­
din roşiori, trenări şi din jandarmii călări.
Şi mai mult a înălţat inimele nostre aici Sâmbătă sera. O câtă de flăcăi, muncitori mului înţelese, că revoluţia a fost înecată Monumentul se compune dintr’un tun aşe­
esperienţa făcută de mai mulţi delegaţi ai şi alţii, au pătruns în prăvăliile jidovesc!, în sânge. A hotărît deci să mârgă la dat cu chiulara pe o piramidă de ghiulele.
comitetului cu ocasiunea presentărei lor le-au jăfuit şi prădat cu desăvârşire. Mili­ Drezda, de unde în 1832 la Paris, stabi- La gura tunului este un vultur cu o ra­
în mijlocul poporului din mai multe co­ ţia, care se afla acolo în număr neînsem­ liudu-se aici ca profesor la catedra filolo­ mură de laur în gură, er la mijlocul tunu­
mune de pe teritoriul acestui despărţământ. nat, n’a putut să o răsbâscă cu ei. Când giei slave dela Universitate. Cu vastele lui este fixat un medalion de bronz cu chi­
Pretutindeni poporul a primit cu însufle­ erau alungaţi dintr’o stradă, apăreau în sale cunoscinţe vesti el de pe acesta ca­ pul generalului Florescu în relief. Monu­
ţire pe delegaţii sosiţi între ei în numele alta şi s’apucau de nou jaf. Pătrund.ând tedră trecutul şi presentul plin de durere mentul este aşedat pe un soclu de mar­
causei culturei nostre naţionale, şi ceea-ce prin case, ei aruncau pe ferestri prada so­ al neamului său. moră nâgră.
li-a cerut, a fost carte şi drăşl carte. ţilor lor, ce aşteptau în stradă, cari întâmplările anului 1848 îl umplură
apoi încărcau obiectele furate pe trăsuri şi Maghiarisarea — pe tren. „Tribuna"
Nu pâne cere poporul român dela fiii cu speranţe nouă. Din Paris pleca la Roma
le transportau în satele vecine. din Sibiiu scrie, că se continuă viscolul, ce
luminaţi eşiţl din sînul său, căci pânea şi-o organisând o legiune contra Austriei. Când
scie el câştiga, ci ceea-ce cere este carte, In Nova Sandec s’au întâmplat scene isbucni răsboiul crimeic, Mickiewitz punân- s’a pornit asupra sărmanelor fiinţe adăpos­
conducere bună şi desinteresată, povăţuire grozave. Sâmbătă sâra s’a vădut dintr’o- du-se în fruntea unei deputaţiunî polone, tite pe la gările şi cantonierele trenurilor
treză şi înţeleptă în calea, ce duce spre dată un foc mare. Ardeau în flăcări uriaşe ceru dela Napoleon III să folosâscă ocasia maghiare. Duminecă doi oficiali mai înalţi
cultură şi prin ea spre înaintare. numărose cârciume jidovescl. Pe linia din- şi să libereze pe Poloni. Napoleon îl tri­ de tren au venit cu „trasina" pe la canto­
tse Sandec şi Limanoiva nici o cârciumă n’a nierii de pe linia Sibiiu-Ocna, şi sub ame­
Să dăm deci poporului carte, der să mise la Constantinopol să organiseze o le­
remas întregă. Se dice chiar, că cinci dintre giune contra Ruşilor. Pe când voia să re- ninţarea, că-’i dă afară, a cerut să se declare
i-o dăm fără întârziere, căci lumea înain-
cârclumarii de pe proprietatea cavalerului aliseze acestă întreprindere, l’a ajuns pe numai decât pentru maghiarisarea numelui.
tâză din minut în minut cu paşi uriaşi şi
şi deputatului Glembochi, au fost arşi de vii. neaşteptate mortea. Astfel în grabă s’au cules două victime. Un
e mare perdere pentru noi să lăsăm popo­
rul român în stagnaţiune chiar şi o sin­ După o telegramă din Lemberg pro­ Osămintele lui au fost transportate anumit Czermah, tată al mai multor copii,
u
prietatea fraţilor Reich din Ciesciwina s’a făcut — „Kdrpdthy . Er’ un ore-care
gură cli- din Constantinopol la Montmorency în u
(lângă Sandec) a fost prădată în mod Comes s’a prefăcut în Komdromi . Săvîr-
r
Cum am pute ajunge mai curând la Francia, âr de aici la 1890 au fost duse
grozav. şită acâstă silnicie, cei doi agenţi ai ma-
realisarea marelui scop, de a pute înfiinţa în Cracovia şi aşeclate în Pantheon. L’au
Din Nova Sandec s’au refugiat la Eper- ghiarisărei au dispărut mai departe cu —
câte-o bibliotecă în fiă-care dintre cele 30 îmormântat lângă marii regi şi bărbaţi ai
comune române de pe teritoriul acestui jes (în Ungaria) peste 60 familii ovreescl, cari Poloniei. „trasina". lilr’ nenorociţii omeni metamor-
dic, că Jidanii nu se mai încred nici îu | fosaţl cu forţa s’au retras în sînul familii­
despărţământ, lăsăm la judecata şi apre- Polonii recunoscători i-au ridicat o
miliţiă, deore-ce s’a observat, că miliţia a lor lor înfuriaţi şi desconcentraţl.
ţiarea On. Adunări generale, la al căreia statuă, ce se desvălesce acum.
bun simţ şi nobilă inimă pentru cultura fraternisat în diferite rânduri cu poporul * Meseria pressei jidano-maghiare. D-1
turburat. Circulă scirea, că Jidanii înspăi­
naţională a poporului apelăm cu totâ căl­ Despre festivităţile din Cracovia se te- Mateid Nula, advocat slovac, reîntorcen-
mântaţi vor să emigreze toţi în Ungaria —
dura. legrafeză următorele: du-se acasă dela Praga, a fost vehement
„patria lor" ferice.
Din partea nostră putem spune nu­ Din incidentul acesta au sosit la Cra­ atacat de foile ungurescl acusându-1, că
mai atât, că pentru a înfiinţa în tote 30 La Nova-Sandec a sosit alaltăerl loc- covia mii de străini. Dintre toţi aceştia acolo ar fi ţinut un discurs „trădător de
comunele de pe teritoriul nostru câte-o bi­ ţiilorul conte Paninshy. Şeful districtului a mai călduros au fost primiţi representanţii patriă". La invectivele acestea d-1 Bula
bliotecă â 80 fl., ni-ar trebui un capital dat ordin, ca tote târgurile de săptămână oraşului Praga, deputaţii Herold şi Horiga, răspunde printr’o scurtă întâmpinare adre­
de 2400 fl. Forte neînsemnat este acest şi de ţâră să fiă închise. Jaroslav Vrchlichg representantul Academiei sată cjiarelor din Peşta, în care desminte
capital, ce-i drept, în raport cu marile fo­ Printre ţăranii din districtele Graliţiei de sciinţe din Praga etc. De faţă erau şi aserţiunea foilor ungurescl, că dânsul ar fi
los, ce prin el s’ar pute aduce poporului, ostice nisce agitatori au lăţit scirea, că copiii marelui poet: Ladislau Michiewitz şi ţinut un toast „pentru unirea tuturor Sla­
der cu tote acestea comitetul D-vostră, moştenitorul de tron JRudolf trăesce, el se Maria măritată Gorecha; apoi Br. Brandt vilor de sub corona St. Venceslau". Orga­
avisat numai la mijlocele de adl, forte târ­ află în America, de unde va veni în Gali- profesor la Moscva şi Spazovic profesor în nul „partidei poporale" publicând întâm­
ziu ar pute duce în deplinire acest proiect. ţia, ca să conducă răsboiul contra Jida­ Petersburg. pinarea o însoţesce c’o introducere, în care
După cum Vi-s’a arătat în raportul gene­ nilor.
Serbarea s’a început la 12 ore, des­ dice: „Liberalismul nicl-odată şi nicăirl
ral al comitetului şi după cum veţi vede Situaţia e fore îngrijitore. Cele mai nu-şl nâgă caracterul său principal: min­
chisă fiind de contele Stanislau JBadeni,
şi din proiectul de budget, ce Vi-se va de frunte firme din Galiţia au trimis o te­
mareşalul ţării, printr’o vorbire festivă, în ciuna ... Pressa liberală a înveninat prin
ceti prin d-1 cassar Cornel Aiser, noi chiar legramă Reuniunei comerciale din Viena,
care a provocat pe Poloni, se lucreze în spi­ minciuni aşa de mult cestiunea naţionali­
în caşul cel mai favorabil, dâcă am în- în care declară, că comerciul Galiţiei se
ritul marelui poet. După Badeni a cuvântat tăţilor, încât în privinţa acâsta n’avem cu­
cassa la an câte 500 fl. ca taxe dela nimicesce, decă cercurile normative nu vor vinte cu cari am putâ înfiera în de-ajuns
primarul Friedlein, apoi contele Tarnovshi,
membri ordinari şi ajutători, nouă nici lua măsuri pentru a pune capăt turburări- politica de naţionalităţi a flăcăilor jidani"..;
preşedintele Academiei polone din Craco­
atunci nu ni-ar rămâne mai mult ca 400 fl., lor. Telegrama a fost îmânată ministrului
via etc. Monumentul desvălindu-se, s’a ese- Etă o voce clară maghiară, prin care se
din cari abia decă am pute întemeia câte-o de interne, cerendu-se grabnic ajutor.
cutat o cântată ocasională. caracterisâză atât de bine meseria pressei
bibliotecă la an. Ni-ar trebui deci 30 de liberale jidano maghiară.
La banchetul, ce s’a dat sera, s’a fă­
ani până am putâ înzestra tote comunele
cu biblioteci, er de vre-o altă activitate Adam Mickiewitz. cut o mare manifestaţia politică de alianţă Exitus. Studenţii maturisanţl ai şco-
ceho-polonă. Serbările continuă.
mai seriosă nici n’ar pute fi vorbă. lelor române medii din loc invită la petre­
Am amintit erî, că în Cracovia se fac
Mulţi fii luminaţi şi cu dare de mână mari festivităţi din incidentul desvălirei cerea cu dans (Exitus), ce o vor da Sâm­
au eşit în lume din sînul poporului român statuei lui Adam Michiewitz, unul din cei SCIRILE DILEI. bătă sera, în 20 Iunie st. n., în sala casei
din Ţâra Bârsei. Decă aceştia ar audi şi mai mari poeţi ai Polonilor, dela a cărui de tir de sub Tempa. Preţul intrărei: de
t
înţelege glasul nostru, suntem siguri, că nascere se împlinesc tocmai acum 100 — 17 (29) Iunie v. personă 80 cr., de familiă 2 fl. Venitul cu­
n’ar întârcjia un singur moment de a-şl de ani. Condamnaţi pentru treicolorul român. rat e destinat pentru biblioteca şcolei co­
aduce aminte de fraţii lor de-acasă, uşu­ Este o mare serbare acesta nu numai In 21 Iunie n. s’a pertractat la judecăto­ merciale române din loc. Ofertele marini-
rând lucrarea nostră în direcţia arătată. pentru Polonii de sub stăpânirea austriacă, ria din Sălişte procesul celor 12 tineri ro­ mose se primesc cu mulţămită şi se vor
chita pe cale cliaristică. — Comitetul aran-
Pentru adl însă pe D-Vostră Vă ci pentru intrâgă naţiunea polonă, sfâşiată mâni de-acolo, acusaţl pentru arborarea
giator.
avem înainte, d-lor membri; la bună­ acjl sub domnia a trei puternice împărăţii: stindardelor trei-colore române în cji de
ua
voinţa D-Vostră apelăm şi Vă rugăm, Rusia, Germania şi Austria. 3 (15) Maiă. Trei dintre tineri au fost achi­ Esamenele de maturitate la gimnasiul
•de-a ne sta în ajutor cu înţeleptul D-Vostră Adam Michiewitz a fost pe vremuri taţi, constatându-se despre ei, că n’au luat român din Beiuş s’au ţinut în 15, 16 şi