Page 67 - 1898-06

Nr. 133—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

17 Iunie n., fiind present ca comisar din înjurăturile începură curend. In mai duse dovejî. Pe de altă parte au informat liile pasărilor şi la mamifere; se pot da nu­
partea Consistoriului gr. cat. din Oradea puţin de 5 minute peste 500 de omeni pe amiralul american, că nu se află nici o merose esemple.
u
mare d-1 canonic Moise Neş, er din partea erau adunaţi pe şes şi curend o păruială mină de-alungul „canalului strîmt , pe când
Multe specii au de asemenea un gust
guvernului d-1 Moldovdn Gergely din Cluşiu, se încinse. „canalul larg“ era presărat de mine ex-
forte viu pentru proprietatea locuinţei. Ani­
care a şi presidat. Dintre 27 tineri, au eşit Secţia a 5-a a poliţiei avertisată plosibile. O anchetă ulterioră a stabilit
malele cele mai neingeniose îşi găsesc câte
u
cu „forte bine trei, anume: Iuliu Chiş, Tit despre scandal şi în neputinţă de a potoli contrariul. Americanii au făcut să sară mi­
un culcuş natural: peşteră, adăpost sub
u
Doroş şi Iosif Iacob ; cu bine au eşit urmă­ scandalul, avertisâ pe pretect. Jandarmii nele găsite în canalul strimt, contrar de
r vre-o stâncă etc. Ursul negricios trăesce ca
torii 9: I. Ardelean, A. Erdelyi, 0. Mihu- pedeştri, comandaţi de căpitanul Yrabie, cum li-se indicase .
w
un filosof în peşteri naturale. Vulpea cer-
ţiu, Y. Murăşan, V. Nicoruţă, A. Petro- sosiră imediat, împreună cu mai mulţi Scirea acesta, abia de crecjut, n’a fost ceteză locurile, înainte de a-şl alege un
viciîi, N. Porumb, N. Proştean şi V. To- agenţi poliţienescl. S’au făcut mai multe desminţitâ. Ea e elocuentă şi sugestivă culcuş sub păment. La epurii de casă, ace­
maş; cu „suficient“ au eşit 13, er 2 au fost arestări. Sunt şi doi răniţi: Gogol Ştefan mai mult decât tote celelalte şi arată cum leaşi familii ocupă prin moştenire aceleaşi
relegaţi pe câte 3 luni. şi băiatul Avrămescu. Intre arestaţi se află e interpretată filosofia: „scopul scusă mij- găuri în păment. Instinctul de a clădi, ins­
Meer sin Iţic, Rosen Ţfar, Aizig H. sin locele" în împrejurări grave ca acele de
Pictorul Bran a presentat ministrului Tancu, H. Leiba, Palamon sin Simon. acum. tinctul „proprietăţii clădite", este forte des-
de instrucţia din BucurescI o schiţă repre­ După cum se vede, lucrurile luaseră voltat la pasări, cari apără cuibul familiei
In trecăt putem aminti arborarea cu o vitejie destul de cunoscută. Cât des­
zentând jurământul lui Tudor Vladimirescu, o turnură f6rte gravă. Duminecă dimineţa
drapelelor spaniole de cătră flotele ameri­ pre furnici şi albine, considerate din punct
pentru-ca ministerul să-i comande un ta­ o mulţime mare de TătăreşenI se ivi pe
cane, ca o stratagemă de răsboiii; încercă­ de vedere al aptitudinelor lor sociale şi al
blou mare după acestă schiţă. Ministerul a piaţa halei. In tot timpul dimineţei o pa­
rile spaniole de a otrăvi fântânile din Was­ modului lor de a înţelege proprietatea,
găsit schiţa bună şi a comandat tabloul. nică mare a domnit în strada Halei, efect
hington, spionarea reciprocă şi altele: tote ele întrec cu mult rasele inferiore ale ome-
In acelaşi timp a litografat schiţa, care va al diferitelor sgomote ce circulau. Din fe­
şi dintr’o parte şi din cealaltă. nirei.
servi ca premii la şcolile din ţeră. Avem ricire însă nici o încăerare n’a avut loc.
Trebue mai întâii! să observăm, că
înaintea nostră un exemplar — 4i° „Dra- După amăcjl însă scenele de Sâmbătă
e
pelul“ — şi mărturisim, că am găsit bună continuară. O noă şi teribilă încăerare avu L i t e r a t u r a . decă mediul, clima este prielnică, furnicile
•apreţiarea ministerului. Ideia, pe care o re- loc între Români şi Jidani. Stradele Trancu au, într’un înalt grad, ideia fundamentală
presintă tabloul, e bine redată în expresia şi Bularga aveau aspectul unei adevărate D-1 Leonida Bodnărescu a scos la So­ a proprietăţii, ideia economiei. Acestă idee
feţelor oltenilor pletoşî, în atitudini, în ges- revoluţiunl. Huiduell, bătăi şi mai târejiu cietatea tipografică bucovineană, în editură lipsesce la furnicile nostre septentrionale,
'tul mânilor ridicate şi mai cu sămă în pri­ devastări: în strada Trancu s’au spart 65 proprie, „Scrierile lui Iraclie Porumbescu, numai fiind-că amorţind erna, ele nu au
virea vitezului Tudor. Copiii şi femeile dau gâmurl la casele Evreilor, în Bularga au adunate şi însoţite de o schiţă biografică“. trebuinţă de provisii nefolositore. Der fur­
tabloului o notă graţiosă, care atenueză fost stricate 231 gâmurl. Partea I.; preţul 3 corone (3 franci). Volu­ nica Atta providens din Hindustan, care
efectul tragic produs de feţele întunecate mul are în frunte portretul lui Iraclie Po­ păstreză tot anul activitatea sa, scie să-şi
ale pandurilor. Ţărancele dintr’o parte şi rumbescu (1823—1896). El cuprinde 193 clădescă în vremea uscată o magazie, unde
Domna română din celalalt colţ al tablou­ Resboiul ispane-american. pagine în octav mare, hârtie fină, tipar curat. ea grămădesce, în vederea vremei ploiose,
lui, arată, că Tudor Vladimirescu repre- Acest volum conţine poesii şi prosădefericitul o graminee din genul panicum, tocmai cum
senta aspiraţiile întregei ţări spre liber­ Din Washington se telegrafâză: De­ Iraclie Porumbescu, care pe vremuri a fost şi şi noi păstrăm grâul în hămbarele nostre.
tate. In întregul său, tabloul e frumos şi în­ partamentul marinei anunţă, că comodo- densul o figură interesantă în istoria fraţi­ Furnica agricolă, observată în Texas de
otători în talentul pictorului, să sperăm, rul Wattson, care a arborat pavilionul său lor noştri din Bucovina. Iraclie Porumbescu Dr. Linceum, merge mai departe: în fie­
că vom ave o lucrare de valbre. pe bordul lui „NewarkŢ se va uni cu ami­ şl-a publicat o parte a scrierilor sale şi în care an ea nete4esce înaintea muşuroiului
ralul Sampson şi va lua comandamentul foiţa cli&rului nostru. Asupra publicaţiei din un fel de arie, semănă acolo o cereală, apoi
Pavilionul României la Exposiţia din escadrei, care va pleca îndată la Spania. cestiune vom reveni. o culege, făcend un fel de snopi, pe cari
Paris va ave o faţadă de 45 de metri, în îi duce în hămbarele sale; după aceea alege
O depeşă oficială din Madrid spune, *
afară de construcţiunile anexe, ca cârciumă că Americanii au bombardat forturile din grăunţele din paii! şi are aceeaşi grije, când
etc. D-1 Poni, după exemplul dat de mai Aguadores dela 10 dimineţa pănă la 3 ore „1848 în RomâniaL Sub titlul acesta grânele puse în magazie sunt umede, de
tote statele străine şi mai ales de cele bal­ s’a tipărit la institutul de arte grafice Carol a-le scote din timp în timp pentru a le
săra. Americanii bivuachează în împrejuri­
canice, a desemnat un architect frances. E Gobl din BucurescI, 1898, un volum, octav usca la sore şi a le băga er înăuntru. Insă
mile lui Boney.
vorba de d-1 Farmigâ, architect al oraşu­ mare, fără nici o iscălitură, în care se face noi seim, că omenirea primitivă seu sălba­
Din Santiago se scrie diarului „He-
lui Paris, unul din vechii colaboratori ai rald“, că încrucişătorul „Vesuwius" a făcut istoricul mişcărilor dela 1848 în Principa­ tică, ceea-ce este tot una, a fost seu este
d-lui Alphand, architectul, care s’a afirmat o recunoscere a portului Santiago. Se qice, tele române. In el se arată tote fasele prin străină de agricultură, care presupune o
ca specialist în 1889, construind cele două cari au trecut Ţerile române dela 1821 şi prevedere lungă, o grijă de viitor, de care
că două cuirasate ar pute trece uşor pe
palate atât de remarcate a artelor libe­ u pănă în tomna lui 1848, tractându-se pe sunt incapabile fiinţele puţin inteligente.
lângă rămăşiţele vaporului „Merrimac .
rale şi a bele-artelor. larg evenimentele anului epocal. Furnicile au de asemeni într’un mare grad
„Tribuna“ din New-York afirmă, că
* sentimentul proprietăţii solului, al distric­
Reuniunea învăţătorilor români selă- adevăratul obiectiv al amiralului Camara, tului în care cetatea lor ocupă mijlocul;
1
genî îşi va ţine adunarea generală în co­ ar fi mai întâii! Hawai şi apoi San-Fran- In editura Tipografiei „Aurora' A. ele merg pănă acolo, încât se bat cu al­
muna Periceiu în diua de S.-Petru, 11 Iu­ cisco. Todomn din Gherla a apărut: îndreptar tele straşnic, nu numai pentru a apăra acâstă
lie st. n., cu care ocasiune se va da şi o Se anunţă din Manilla „Agenţiei Reu- teoretic şi practic pentru învăţământul intui­ mică patrie, der chiar pentru a nu-şl res-
w
petrecere cu dans. Convocarea şi programa ter cu data de 11 Iunie, că situaţia în tiv în folosul elevilor preparandialî, a în­ trînge hotarele. Der mai presus de orî-ce,
adunărei o vom publica în numărul de Du­ Filipine este tot aceeaşi. Insurgenţii n’au văţătorilor şi a altor omeni de şcolă, de ele au iubirea de casă, ceea-ce noi numim
minecă. Biuroul reuniunei face un căldu­ făcut nici un progres, pe când Spaniolii V. Gr. Borgovanu, profesor de pedagogiă iubirea căminului. Locuinţa comună a fur-
ros apel, mai ales la adresa Românilor să- continuă fortificaţiile lor. la şcola normală de institutori în Bucu­ nicilor este păzită cu mare grijă de o ar­
lăgenl, rugându-i a-se presenta în număr Patru mii de omeni, formând expedi­ rescî. Edxţiunea III. Preţul 1 fi. 20 cr. (Ou
cât mai mare la adunare şi la serbările ţia a treia pentru Filipine, s’au imbarcat posta 1 fl. 30 cr.) Se pote procura şi dela mată de lucrătore. In cas de atac, seu chiar
împreunate cu ea. pe patru transporturi şi sunt gata de Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov. sera îşi întăresc porţile cu păment, seu cu
plecare. * mici bucăţi de lemne.
O depeşă din Playa del Este, pri­ Din cartea d lui Axentie Severii, vete­
ru
Păruială între Români si Evrei. mită de 4i& l „World", anunţă, că coră­ ranul nostru luptător dela 1848, întitulată SCIRI ULTIME.
> u u
biile americane „Wixen şi „Gloncester , „Răspuns la cartea negră , cu un bogat
u
11
„Epoca din Bucurescî publică au debarcat Duminecă 300 de cubani la adaus despre arderea Aiudului, se mai pot Lemberg, 28 Iunie. Ministru pre­
următorele: Presagua. Spaniolii s’au î-etras. căpăta esemplare la d-1 autor, precum şi şedinte Thun în înţelegere cu mi­
Conformându-se circularei ministeriale, * la Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov, nistrul de justiţiă, a proclamat pe
directorii şcolelor primare din Iaşi au dis­ Dela începutul răsboiului ispano-a- pentru preţul de 1 fl. -j- 5 cr. porto. basa §-lui 430 statariul în cercurile
pus ca, în fiă-care Sâmbătă, elevii să joce merican nenumărate scirl s’au primit şi administrative Limanova şi Nova-
oină Aceste jocuri de copii au dat nas- desminţit rend pe rend; multe născociri Sandec cu privire la ucidere, jaf şi
cere unor primejdiose bătăi, cari nu s’au s’au dat drept fapte sigure, în lipsa unui V a r i e t a t e . incendiu.
terminat decât cu intervenţia poliţiei şi a control riguros. Gazetele americane pe de-o Proprietatea la animale. Nova-Sandec, 28 Iunie. Cu t6te
jandarmeriei. Etă amănuntele, pe cari co­ parte, acele spaniole de altă parte, s’au Animalele mărginite, incapabile de măsurile luat, turburările au isbucnit
respondentul nostru din Iaşi, ni le trimite
întrecut în exagerări şi în îndrăsnell. Cu prevedere şi animalele puternice, cari se erî din nou în dimensiuni şi mai
■în aeăstâ privinţă:
totă tristeţa lor, lucrurile apar une-orl umo­ bizue pe forţa lor, nu cunosc altă proprie­ mari. Dela proclamarea statariului
O parte din elevi se adună pe şesul ristice, decă alăturăm cele două moduri de
tate, decât aceea pe care se fac stăpâni la nu se aşteptă resultate. Poporul se
Bahluiului şi acolo jocă oină. a scrie şi de a tălmăci ale presei de din­ o ocasie şi pe care o consumă pe loc. Cu va turbura şi mai mult, vecjend că
La acestă distracţie corporală, elevii colo şi dincoce de oceauul atlantic. tote astea multe animale cunosc, poftesc se pedepsesc cu morte indiviŢi din
■s’au împărţit în două tabere: Români şi Singurele sensaţii ce ne dă răsboiul şi apără o proprietate teritorială. Leul rândurile lui.
Evrei. actual — cji „Opiniunea — provin d6ră trăesce singur, cel mult în familiă numai
00
u
Paris, 28 Iunie. Cabinetul s’a
Dela acestă distincţiă se născu certa, din desele desminţirl şi contraclicerl, care pentru un timp, der el are trebuinţă de format sub presidenţia lui Brisson.
care dela prima 4* chiar a degenerat în ne-au făcut astădî refractari şi indiferenţi un întins teritoriu de venătore, pe care îl
bătaie. Românii se bătură cu Evreii şi din la câte vom mai ceti în telegramele viitore. vrea să fiă bogat în venat şi pe care îl
lupta acesta, elevul I. Palie eşi greu rănit, Cu tote acestea nu s’a desminţit ur- alege singur. După acesta el înţelege, ca Proprietar: l>r. Aurel Mureşianu»
er cel-l’alt combatant, M. Moroşanu, bătut mătorea scire, adusă acum cât va timp de nimeni să nu-i calce proprietatea.
Redactor responsabil: Gregoriu maior.
dăr nu rănit. unul din cele mai seriose cJLre francese — Decă un animal de speţia sa îşi per­
Faptul acesta s’a petrecut în diua de în genere favorabil naţiunii spaniole: mite să-i violeze domiciliul, pe care şi l’a
’7 curent. „Tn momentul debarcării Americani­ atribuit, el protestezâ, reclamă în felul său
Se pare, că acestă cârtă dintre copii, lor la Cavite, surorile de caritate ale spi­ pe lângă cutropitor şi decă acesta nu-1 as­ Dr. Sterie U. Ciurcu.
trebuia să nască grave neînţelegeri între talului de acolo împreună cu un număr de cultă, el recurge la ultima ratio a regilor,
bătrâni. Părinţii elevilor români întrară în preoţi, veniră în procesiune, purtând crucea la o bătăliâ, al cărei sfîrşit curmă conflic­ IX Pelikangasse — Nr. 10, Viena.
sfadă cu cei evrei şi al doilea joc de oină în efigie, să stăruie pe lângă amiralul tul juridic. Acestă pretenţiune la proprie­ Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
trebui să dea pe faţă aceste neînţelegeri Dewey, să nu masacreze pe cei răniţi şi tatea unui teritoriu determinat, prima ori­ specialişti dela facultatea de medicină
tacite. Şi în adevăr, că Sâmbătă elevii se bolnavi. Spaniolii au mulţămit Americani­ gină a proprietăţii solului în societăţile din Yiena.
.adunară din nou pe şesul Bahluiului. lor de sentimentele umanitare de care dă­ omenescl, este un fapt constant în fami­