Page 69 - 1898-06
P. 69
„gazeta* i ese în gjicare fli.
Aflminisîrdţiunea şi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. Pe un an 12 fi., pe şdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc, Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet. Pe un an 40 franci, pe şdse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe. trei luni 10 fr.
SIHISTRAŢIUHE în Braşov şi N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunclur! Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfold &. Emerich Lesner afară şi la d-nii colectori.
Heinrich Sohalek. Rudolf Mosso Abonamentul pentru Braşov
A. Oppallks Nachf. Anton Oppellk
InBndapesta: A.V. Goldber Adimnietraţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Maroiyl &. Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă garmond pe o colină. 6 cr jk. -cr Xa Hiascr, Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbra pentru o 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 134. Braşov, Vineri 19 Iunie (1 Iulie).
Politica de căpătuire. rilor şi în special prin înveninarea mari patrioţi şi al acelora este vii După scenele turbulente, ce ee
raporturi!^ între Români şi Maghiari, torul. Cu ei se umplu funcţiunile petrecuseră în parlamentul din Viena
Au şi şoviniştii unguri câte atunci pentru ce nu şi-a căscat gura publice în cele mai multe caşuri şi şi după amânarea atât de fără veste
odată momente lucide, în car! gră- pănă acum ? Pentru ce a suflat şi ea puţin impbrtă caracterul şi capabi- a parlamentului, problema contelui
esc adevăruri surprinc[et6re chiar şi în aceeaşi trimbiţă cu colegii săi litatea. Thun părea o imposibilitate şi din
în apretiarea raporturilor lor faţă dela celelalte foi unguresc!, când Nu-i nici o mirare, decă în astfel diferite părţi ea era considerată ca
de naţiunile nemaghiare din ţâră. aceştia ridicau pe Jeszensky în slavă de împrejurări c^ilnic se da de urma un eflux al unui optimism esagerat.
Astfel de momente lucide a pentru calumniile şi bănuelile infame, atâtor defraudărî, furturi şi înşelă Dăr ce nu face pacienta şi stăruinţa?
avut şi organul conservatorilor ma cu car! Jeszensky debutase în acel torii, săvîrşite chiar din partea ace Cu tote că contele Thun părea la
ghiari „Hazânk", când în numărul timp contra Românilor? lora, car! treceau de mai mari pa început ridicul cu încercarea sa
său dela 24 Iunie, — vorbind de Câţi alţii nu sunt încă şi mai trioţi în ochii Ungurilor şi cari toc de împăciuire, totuşi i-a succes se
faimosul Jeszenszky, şeful secţiuuei şi decât Jeszenszky, car! şi-au făcut mai în virtutea presupusului lor ducă lucrul pănă acolo, încât atât
naţionalităţilor pe lângă cancelaria şi-şî fac viitor numai şi numai prin patriotism au ajuns să pună mâna din partea Germanilor, cât şi din
ministrului-preşedinte Bauffy— vine denunţarea şi calumniarea Români pe posturile de încredere, de car! au partea Cehilor să se alegă bărbaţi
şi spune, că acâstă „adevărată crea lor. Nu se află însă cu t6te acestea abusat. de încredere, cari în conferenţele
tură a lui Banffy" a ajuns în mi- măcar unul între Maghiari şi orga E politica de căpătuire a şarla din cestiune se represente vederile
nisteriu numai prin o apucătură per nele lor de publicitate, care să cu tanilor, care a început să predomine ?i principiile conaţionalilor lor. Clu
fidă în contra Românilor, numai în teze a lua posiţiă faţă cu aceste a4î în statul ungar. Râdele acestei bul Cehilor — după cum am amin
virtutea meritelor, ce şi-le-a câştigat perfide apucături, ci întot-dâuna au politice se manifestă în stările de tit — a ales ca delegaţi pe naţio
prin aceea, că a făcut tot posibilul, torii bănuelilor şi calumniilor insce- decadenţă şi imoralitate, ce se arată naliştii cei mai neînfrânţi: Gregr,
n
ca raporturile Intre cele doue naţiuni nate în contra Românilor se bucură ac}! în societatea ungurescă de sus Ilerold, Kramarz, Berzorad, Engel, Pa-
(Români şi Maghiari) se devină cât se de cea mai mare trecere înaintea pănă jos şi pe cari atât de des le gale şi Stranshj.
păte de nesuferite'' . Ungurilor şi a foilor lor, cari îi în- constată însă-şî foile maghiare. Va Alegerea acestor delegaţi ceh!
1
Acesta e o mărturisire surprin- nalţă şi presentă ca modele de pa veoi un timp, când vor recunosce nu prea este favorabilă intenţiuni-
4et6re din partea foii unguresc!. Ba triotism. şi Ungurii, că rău au lucrat cum au lor contelui Thun. Decă vom ave
mai scie spune încă şi aceea, cum Or! cât adevăr se cuprinde în lucrat, der atunci pdte va fi prea în vedere, că atât Nemţii, cât şi
Jeszenszky a sciut să esploateze constatările de mai sus ale organu târ4iu. Cehii stau neclintiţi pe lângă pre-
„starea tristă dinăuntru în folosul lui szaparyst, e sigur, că nici de tensiunile lor — atunci nu credem,
guvernului şi a abate atenţiunea pu astă-dată n’au fost făcute cu vre-un ca încercarea cu conferenţele de îm
blică dela plângerile ridicate de opo- alt scop, decât numai pentru de a-şî Situaţia în Austria. păcare se aibă vr’un resultat. Prima
siţiă" prin aceea, că „a pus înaintea lăuri din acâstă delicată cestiune a conferenţă a concbiămat’o contele
ţărei drept ciuhă un duşman grozav, raporturilor cu naţionalităţile o armă După amânarea şedinţelor par Thun pe 4iua de ieri, după-ce a
pe Români, cari voesc să înghită de partid contra guvernului. Decă lamentului austriac, amânare, care avut lung! consultări cu conducă
Ardealul; Liga, formată cu bani mâne se va ivi vre-un alt specu la timpul său a produs sensaţiă în torii partidelor din parlament.
muscălesc! şi stând Dumnecjeu mai lant de interese, care să ridice acu- tote părţile, contele Thun îşî încârcă Pe când ee urmeză cu stăru
scie în ce slujbă; conspiraţiunî în saţiun! contra guvernului, pentru-că norocul în altă parte. El simţindu-se inţă din partea guvernului arangea-
contra ideei de stat maghiar, ale nu e destul de „energic" faţă cu tare în convingerea, că este cel mai rea cestiunei mult abordate a în
căror despărţăminte singuratice le Românii, „Hazânk" nu va întârfjia agreat om al coronei, şî-a luat uri dreptăţirii limbilor în Austria, pe
formeză casele preoţilor şi învăţă un moment de a-i da ascultare şi aşa problemă de a împăca pe Nemţi atunci începe a funcţiona § 14 din
torilor român,! car! cântă cântece de a-1 secunda împreună cu cele cu Cehii, două popdie, care nu e legea fundamentală a statului adusă
naţionale" etc. Prin tote acestea, lalte foi unguresc!. nevoie să mai dovedim cât de în- la 21 Decernvre 1867. Foia oficială
qiee în fine „Hazânk", „mulţime de Aşa se face astăcjî „politica" în duşmănite sunt între sine şi ce abis „Wiener Zeitung" publică ua ordin
pop! vinovaţi şi nevinovaţi ajunseră statul ungar. Cei ce sciu să se dis colosal se află între principiile şi al guvernului privitor la încassarea
în temniţă, âr Alexandru Jeszenszky tingă prin şicanarea şi persecutarea tendenţele lor politice. Spre scopul dărilor şi a sarcinelor publice, pre
— în ministeriul lui Banffy". nâstră ; cei ce sciu să iscodescă mai acestei împăcări, contele Thun a cum şi cu privire la acoperirea bud
Ei bine, dâcă fbia ungurescă e multe su8piţionărî, ealumnii şi in proiectat o confereuţă mixtă din getului începând cu 1 Iulie pănă la
atât de conscie de perfidia patrioţi sulte la adresa Românilor şi a ce bărbaţi fruntaş! german! şi ceh!, care 31 Decemvre a. c. Tot-odată se dă
lor cu patentă, car! sciu să-şî facă lorlalte popore nemaghiare din pa- ar avă de scop o înţelegere asupra împuternicire ministrului de finanţe,
viitor numai pe socotâla Nemaghia triă, acelora li-se dă epitetul de mai cestiu^ei lirnbei. ca cu observarea articulului de lege
FOILETONUL „GAZ. TRANS." să me înveţe carte, aveam talentul la cân Er colo pe Murăş un voinic ce-adună anul 1872 îmi mai scrie încă o epistolă —
tare şi cu şepte ani am cântat în biserica Cete de voinici, ai Transilvaniei fii" etc., ultima în viaţa sa — dela moşia sa Tergul-
mănăstirii Putna un „Axion" pe psaltichie îmi câştigară atenţiunea Grachilor noştri Ocna lângă Aiud. Intr’o seră cam târejiu
Un episod din 1848. atât de bine, că boerul Roznovan cel bă Hurmuzachii şi ei mă luară la sine şi îmi vine la mine şi-l cunoscuiii, că-i agitat de
trân, care venise la Putna se se închine la deteră secretariatul gazetei lor pe-atunci ceva. „Domnule", îmi dise el, „abia trecut
De mormântul lui Ştefan Yodă, audend cânta înfiinţate „Bucovina". Observ, că pe atunci peste pragul cabinetului meu, — era în
+
laclie Porumbescu ). rea mea a unui băiat, îmi dete şese gal românesce mai că nu scria nimeni la noi. Iunie 1848 — acum e acum ! Eşti de aici,
Am cugetat de multe-orl, că-, decă, beni. Ciprian asemenea era isteţ şi avea Veniră la Cernăuţi tinerii moldoveni, elita din Bucovina, d-ta poţi deci să faci un
sortea m’a purtat pe mine, un fiiu de ţă- talent musical, cântând şi din gură forte inteligenţei june de-acolo, ca fugari seu mare serviciu unei cause aşişderea mari".
rac, pe nisce căi deosebite şi m’a făcut să bine. In cor avea tonul „secund". Şi el era, surguniţi de despotul Mihalache Studza. — — Se uită apoi lung la mine, ca şi când
cum eram eu de tînăr, vesel şi glumeţ, în i-s’ar fi oprit respiratul, er sufletul seu
esperiez multe accidente însemnate : apoi Toţi aceşti tineri, dintre cari, afară de Co-
pote este acesta ereditar, căci şi fiiul meu cât în societăţi toţi stăteau la gura lui. gălniceanu, Alexandri şi G. Sion, nu sciu, par’că imprima pe faţă-i o mare erecţiune
repausat s’a aflat în asemeni situaţiunl deo Pâţit-am apoi multe bune şi rele, pănă şi cari vor mai fi aflându-se în vieţă, făcură internă; după o pausă, dându-şî lungile şi
sebite. In copilăria mea am fost isteţ, căci închis am fost, odată 6 săptămâni la L., er prima visită în casa Hurmuzacheştilor şi undulosele plete înapoi pe umeri şi părând
altă dată 24 de ore în Cernăuţi cu neui- a-se învioşa continuă: „Şi d-ta, sper, că
audiam, că aşa vorbesc de mine călugării numai decât fuseră invitaţi a primi ospita
taverul nostru A. H . . . care a murit la vei face acel serviciu, una că eşti Român
dela mănăstirea Putna, unde mă luase egu litatea lor, parte în casele lor din Cer
menul de-acolo la versta mea de B ani, ca Neapole. Ambele dăţi sub titula de delicte năuţi, parte în cele dela moşia Cernauca. şi alta că eşti cleric, şi e vorba de scă
politice. Aşa şi bietul Ciprian, sub pretext, Se inţelege, că cei cu avere, ca fraţii Alec- parea unui bărbat de tagma d-tale“.
*) Am amintit, că d-1 Leonida Bodnărescii a că ca preşedinte al societăţii „Arborosa" sandri şi Casimireşti, Costache Negri, Balet, Audend aceste cuvinte, se înţelege, că
tipărit în editura proprie Partea 1. din scrierile ar fi stat în legătură secretă cu iubilanţii principele Moruzi, Cogălniceanu şi încă mă apucă şi curiositatea şi neliniştea. „Der
lui Iraclie Porumbescu, poesiă şi prosă, într’un vo centinarî ai dacapitatului Domn Ghica din vre-o câţi-va, declinară mulţămind pentru mai întâiîi de tote" — continua Negri —
lum de 193 pagine, octav mare. Publicaţia acesta
Iaşi. Eşind el apoi din temniţă, a adus cu binevoitorea invitare, der alţii mai săraci, spune-mi, nu scii d-ta în ce parte a ho-
are din punct de vedere literar valdre incontes
tabilă. Ea ne face cunoscuţi cu una dintre figurile sine germenul morţii. Der să vin la episod. între cari şi un oficer, o acceptară. Aşa tarălor Bucovinei despre Moldova e cer
marcante ale fraţilor noştri bucovineni, a cărui La anul 48 eram în anul al doilea de fucuiii eu, băiat de 23 ani, cunoscinţă des dacul cu Nr. 75“ ? — „Nu, răspunsei eu,
intrigă viaţă a fost o luptă neîncetată după înain teologiă şi câte-va scrieri în versuri şi tul de intimă cu toţi bieţii emigraţi. Ma dăr pote că aflu încă adi, ori de nu, mâne
tarea şi mărirea neamului românesc din acestă prosă, între cari şi cântecul lui Iancu: rele bărbat Costache Negri, cu nobilul său diminâţă. — „Fii bun caută să afli", îmi
parte a pământului locuit de Români. Drept spe
cimen, reproducem episodul acesta din 1848. „AucJiţI acolo, un bucium răsună, caracter mă lua cu sine la tote primblările dise el, „şi apoi îţi voiii mai spune cele
— Bed. Sboră, trece codri, delurî şi câmpii, sale. O, ce vorbe aucîiam din gura lui! In j I ce avem să facem. De afli adi, eu aştept
