Page 7 - 1898-06
P. 7
Nr. 120—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
satul Malacasi şi la Oalambuca, pănă va In Poiana Mărului sosirăm la 11V cari a trecut comuna, douaţiunea Brănco- ei un glonte, care o omori. Unul dintre
2
hotărî unde se se fondeze satul „Noua Cu- ore, unde fiind serviciul divin terminat, vean, episode de tot interesante din vieţa ucigaşi mutila grozav c’un handjar cada
u
ţufliani . Delegatul frances în faţa acestei membrii nu mai putură merge şi la s. bi preotului Zecheriu. Nu se pote spune, ce vrul principelui, mai ales faţa şi mânile
scene a fost forte adânc emoţionat. Lr de serică, precum se plănuise. Ospeţii deci îşi efect a făcut acestă monografiă asupra tu şi-i făcu 17 răni. Pe Garaşanin îl ajunseră
legaţii turci au fost nevoiţi să întorcă pri împliniră mai întâii! o plăcută datoriă, vi- turor, der cu deosebire asupra Poenarilor, trei puşcăturl şi cu braţul sdrobit căcju jos.
virea dela scena acâsta, nu din causa emo- sitând pe fruntaşii comunei şi în specie pe cari au vădut trecând pe dinaintea ochi Frumosa Catinka de asemenea fu ajunsă
ţiunei, ci de ruşine, vădend, că în faţa conducătorii acestei comune, pe preotul lor lor starea comunei dinainte de acesta de trei glonţe şi rănită; Tomjana însă n’a
străinilor nisce ţărani simpli preferau mai Moise Micu şi pe notarul Ion Vodă. Dân- cu sute de ani. Lucrarea şi cetirea unor fost ajunsă de glonţe, de asemenea nici
bine să-şî ardă casele, decât să rămâie sub du-se apoi prin tragerea clopotului signa astfel de monografii la asemeni ocasiunl e servitorul. Aceştia alergând dădură alarma,
dominaţiunea barbară. lul pentru începerea şedinţei, ospeţii, cari o ideiă forte bună şi nu se pote din des toţi câţi aucjiră au alergat la locul sinis
se mai înmulţiră prin sosirea mai a tutu tul recomanda tuturor. trului, unde însă nu aflară decât cele două
Inundări în Belgia. Din Bruxella se
ror membrilor ordinari şi ajutători din To Lucrarea d lui Ion Vodă a fost după cadavre şi pe adjutantul rănit.
anunţă, că în partea sudică a Belgiei au
hanul vechii!, a d-lui primpretore, er din merit recompensată prin dese aplause. Principele Mihail a fost cel mai iubit
fost în cjilele din urmă mari inundări, cari
Bran numai a d-lui Dr. Simion Stoica cu (Va urna.) principe al poporului sârbesc; uciderea lui
au nimicit 10 fabrici mari şi 11 poduri.
stimata-i soţiă, — plecară în frunte cu di se atribue unei intrigi politice.
Oraşul Angre, unul dintre oraşele cele mai
rectorul spre şcolă, locul destinat pentru Lf i e r a t s i i r â .
industriale din Belgia, a fost devastat cu
ţinerea adunărei.
desăvârşire de curentele furiose ale apei. Luptă pentru drept, de Dr. Budolf Ihe- SOIRI ULTIME.
Aici aşteptau, sub conducerea d-lui
Mai mult de 100 omeni şî-au aflat mortea ring, traducere de Teodor V. Păcalianu. Bu-
preot M. Micu, fruntaşii comunei cu o mul
în valuri. Pagubele pricinuite de inundări curescî, Tipografia Thoma Basilescu (Calea Viena, 16 Iunie. Preşedintele par
ţime de bărbaţi şi femei. Preotul în termini
urcă la 15 milione franci. Victoriei 29) 1898. Importanţa valorosei lamentului a primit acjî un rescript
aleşi bineventâ pe directorul, comitetul şi al contelui Thun, care aviseză, ca
Baritonul Dumitru Popovicî debuteză pe toţi ospeţii, la ceea-ce directorul mul- scrieri a renumitului profesor de drept ro
de present pe scena operei din Petersburg. ţămind răspunse, că privesce acâstă fru- man Ihering este recunoscută de tote po- Majestatea Sa monarchul a amânat se
u
porele civilisate. Ea a fost tradusă mai în siunea „Reichsrath ului pe timp ne-
Noile din capitala Rusiei sunt pline de mosă primire ca dovadă despre modul, cum
tote limbile europene şi este un merit al hotărît.
•elogii la adresa celebrului artist Wagnerian. sciu Poenarii să apreţieze causa pentru
Pănă acuma a debutat în operele: „Wal- care ospeţii au alergat la dânşii, după care d-lui Păcăţianu, că a tradus’o şi în limba Viena, 13 Iunie. Foile de sâra con
u
u
w
kyra , „Lohengrin , „Corabia fantomă“ între urări de „să trăescă toţi intrarăm română. Traducerea e făcută într’o limbă stată unanim, că amânarea „Reichs-
u
(Der fliegende Hollănder) şi „Măestrii cân în o sală a edificiului şcolar. plăcută şi uşoră. In prefaţa, cu care înso- rath -ului este o surprindere —înse
tăreţi din Norinberga . Acest edificiu s’a terminat numai în ţesce acestă traducere, d-1 Păcăţianu cjice, la alt mijloc nu se putea cugeta în
u
ca esplicare la situaţia nostră, a Români actualele împrejurări. Partidele ger
anul acesta; pe frontispiciul lui stă bustul
Un falsificator de atestate La poliţia lor : „Par’ că Ihering anume pentru noi a
K
„marelui Andreih , faţada spre sud; cu 2 mane sfătuesc pe guvern, se retragă
elin Budapeşta se află între alţii şi un scris cartea sa; par’ că... a voit să ne de
sale mari şi 2 mai mici şi încăperi pentru ordonanţele de limbă. Rescriptul des
funcţionar cu numele Dragucza Antal. îm monstreze, cum trebue purtată lupta pen u
locuinţa unui învăţător, tote deplin corăs- pre amânarea „Reichsrath -ului a
prejurarea, că a fost tolerat în funcţiă, deşi tru drept, ca să ducă la scop“. — Tiparul
punclătore cerinţelor legali şi higienice. fost predat mai întâiu de-un gen-
încă nu-şl maghiarisase cu totul numele, e frumos, 86 pag. 8° mic. Preţul unui esem-
Aşecjat edificiul în mijlocul comunei, face darm din Burg vice-preşedintelui Lu
dovedesce, că s’a bucurat de deosebită
asupra privitorului cea mai bună impre- plar 2 lei seu 1 fi. pul. In unele cercuri amânarea se
graţiă din partea stăpânilor săi, de sigur
siune. esplică, ca o retragere a guvernului
•pentru bunele servicii ce li-le va fi făcut
Yis-a-vis de şcolă se află biserica, as- Varietate. dinaintea minorităţii,
pote în calitate de detectiv. Ei bine des
tăcjl prea mică pentru o comună ca Poiana
pre acest favorit al căpitănatului poliţiei din Atentate la viaţa principilor. Viena, 13 Iunie. Comisiunea un
Mărului, precum şi o casă bine construită a
Budapeşta s’a adeverit, după cum spune gară pentru cvotă a declarat, prin
unui fruntaş comunal; mai în sus casa fru Intre anii 1848—1868 s’au făcut o rostul lui Coloman Szell, că nu pote
„Magy. Hirl.“, că esercia o meseriă nu
mos clădită, bine împărţită şi cu gust aran mulţime de atentate contra vieţii diferiţi
■tocmai cinstită, falsificând tot felul de ates primi raportul comisiunei austriaco,
jată a preotului Moise Micu; mai la vale lor domnitori, şi nu odată ele s’au sfîrşit -
tate poliţienesc!, prin ceea ce îşi făurise care pentru Ungaria stabilâsce 38 5
multe clădiri solide ale locuitorilor, precum cu radrtea unuia, sâu altuia dintre ei. In procente. Se crede, că comisiunile
un isvor permanent de câştig. „Dragucza“
şi casa comunală deplin corăspun4ătore, în 1848 Noemvre s’a încercat un atentat con nu se vor mai îotruni pănă în Sep-
este acum arestat pentru falsificare de do
care îşi are şi notarul locuinţa sa bine în tra principelui de Modena; în 12 Ianuarie
cumente publice. temvre.
tocmită. 1849 contra domnitorului de tron al Pru
Nevv-York 13 Iunie. Din Was
Universitate în Peking. Din Peking se Cine a trecut prin acestă comună pe siei; în 28 Iunie 1850 Pate Robert, a svâr-
hington i-se telegraferă lui „New-
telegrafeză, că împăratul Chinei a ordo la 1870 seu şi numai pe la 1890, şi ar ve- lit c’un baston greu asupra reginei Angliei,
York Herold“, că Manilla a capitulat',
nat a-se înfiinţa acolo o universitate după de-o acuma din nou, n’ar pute să nu fiă pe care numai mâna lui Dumuedeu a fe-
nu se scie înse, că înaintea lui De-
model european. Dignităţile imperiului au entusiasmat de progresul, ce a făcut acestă rit’o de-o rănire grea. In 22 Septemvre
wey, ori a răsculaţilor.
fost provocate a-se consulta asupra moda bogată comună sub conducerea tinerilor, 1852 contra lui Napoleon III se pregătesce
lităţilor privitore la esecutarea ordinului dâr energioşilor săi conducători: preotul o bombă; în 18 Februarie 1853 s’a atentat
împărătesc. Moise Micu şi notarul Ion Vodă. la vieţa monarchului Francisc Iosif; în 16 D I V E R S E .
Când d-1 director Nicolau Garoiu a April a aceluiaşi an Victor Emanuel a scă
Concert. Mâne, Miercuri, în 15 Iunie,
va concerta musica orăşenescă în pavilio deschis şedinţa, sala era formal plină de pat numai ca prin urechile acului de ne 0 flore care îşi schimbă colorile In
nul casei de tir. începutul Y 8 6re. Intra numărul cel frumos al membrilor ordinari, norocire, er în 5 Iulie Napoleon III erăşl provincia Oaxaca din Mexico esistă o fiore
2
rea 30 cr. Programa concertului este ur- ajutători, de bărbaţi şi femei din comună. a fost în pericul de morte, când voi se unică în felul său, care îşi schimbă colo-
mătorea : 1. „Unter der Friedenssonne *, In vorbirea de deschidere, predată în mârgă la Opera comică. La 20 Martie 1854 rea forte regulat de mai multe ori pe di.
1
marş de Eranz von Blon (nou); 2. Ouver- stil forte poporal, directorul arăta însem a fost străpuns principele Oarol Ferdinand Albă diminâţa la orele 6, ea se înroşesce
nătatea sărbătorii (fiind a treia cji de Ro- de Parma; în 28 Aprile 1855 de două-orl puţin câte puţin potrivit cu suirea sorelui
tură la Opera „Die lustigen Weiber von
sale); din punct de vedere bisericesc accen- s’a puşcat asupra lui Napoleon în Ghamps pe cer, şi când sorele ajunge în zenit,
u
Windsor de Otto Nicolai; 3. „întâia săru
tare“, vals românesc de Antonio Cirillo tueză momentul cel mai însemnat, întări Elysee; la 28 Maiii 1856 atentatorul Fueros adecă la amecjl, e forte viie. Apoi progre
(nou); 4. „Keine Rose ohne Dornen“, rea apostolilor prin duhul sfânt de-a ţine a puşcat asupra reginei spaniole; la 8 De- siv, ea capătă o colore violetă şi la orele
cântec de Alex. Krakauer (nou) 5. II Rhap- strîns la învăţăturile lui Christos, şi facul cemvre a aceluiaşi an un soldat a atacat 6 sera devine albastră închis. In timpul
tatea primită de a pute vorbi fiă-cărui po- pe regele Ferdinand II de Neapol. La 1857
sodie de Liszt; 6. Historische Mărsche, nopţii ea devine albă, pentru a se roşi din
por în limba sa pentru a lăţi învăţăturile şi 1858 erăşl Napoleon III a fost luat la nou când sbrele apare la orisont. Mexicanii
poutpuri cronologic de Emil Kaiser; 7.
(Kaiser-Walzer, de I. Strauss; 8. Vorspiel evangelice. îndemnă pe ascultători a ţine ochi; odată de atentatorul Tibaldi şi a numesc florea acesta forte rară „albastru-
şi ei strîns la nemul, biserica, şcdla şi da- doua-6ră în 14 Iunie 1858 de faimosul u
şi Siciliana din opera „Cavalleria rusti- alb-roşu . Ea nu dă parfum, decât o oră
tinele lor strămoşesc!; arată, că poporul Orsini. In 14 Iulie 1861 un tînăr din Baden
cana“, de Mascagni; 9. Fantasie din opera seu două pe di, când e cu desăvârşire ro
„Das Nachtlager von Granada de Kreutzer; român numai dela aceia pote învăţa, şi nu a puşcat asupra regelui Prusiei şi în 18 şie. După cum sâ vede* florea acâsta pote
u
mai aceia îl pot învăţa, cari îi vorbesc în Decemvre a anului viitor (1862) un tînăr servi şi ca cesornic ... într’o grădină.
10. Regatta-Marsch din opereta „Der
u
Wunderknabe de Taund. limba lui română, că fiind limba unui popor din Atena a atacat pe regina Greciei. La Sarea mării. Statisticianl învăţaţi au
un dar dumnedeesc, poporul are şi dato- 24 Decemvre 1863 un fanatic şi-a ridicat
rinţa şi dreptul de a pretinde, ca limba lui erăşl arma asupra lui Napoleon; în 6 Apri constatat, că în tote mările şi oceanele se află
Dela adunarea despărţământului II să se respecteze; arată mai departe, că şi lie 1866 Karakasov a comis atentatul con 90,000,000,000 milione tone de sare. Nu
scopul Âsociaţiunei nu este altul, decât a tra Ţarului Rusiei, âr în 1867 s’a întâm mărul acesta este aprope inesprimabil şi nu
(Bran) al Âsociaţiunei. prea face impresiă asupra nostră. De aceea
cultiva poporul român în limba sa şi tot plat renumitul atentat al lui Berezovsky
Despre adunarea generală a des odată îngrijesce şi pentru prosperarea lui contra Ţarului la esposiţia din Paris. vom spune, că cantitatea de sare cuprinsă
în acâstă cifră este atât de colosală, încât
părţământului II (Bran) al Asocia- materială etc. Cel mai grozav însă dintre tote aten
ţiunei, ce s’a ţinut la 7 Iunie n. c. Sub impresiunea cea bună a acestei tatele a fost cel dela 10 Iunie 1868, comis s’ar pute acoperi cu ea întreg uscatul, for
mând un strat de 1000 pici'ore, şi tot ar
în Poiana Mărului, am mai primit un cuvântări de deschidere se continua şedin în parcul dela Topcider contra vieţii prin
mai rămâne destulă sare din ea.
raport, din care pentru completarea ţa dela 12 / pănă la 37 ore. S’a cetit ra cipelui Mihail al Serbiei. Acestui atentat
1
2 2
celor publicate în numărul de Du portul comitetului, din care s’a constatat, că i-a căcjut jertfă nu numai principele, ci şi
mineca trecută, lăsăm se urmeze aci comitetul a făcut toţi paşii de lipsă pentru o tînără şi frumosă fată, Anka Constanti- Proprietar: Dr. Aurel Mwreşîa-MBia.
următorele amănunte: progresul acestui despărţământ, că a orga- novicî, nepota principelui. Principele se Redactor responsabil: <firesori« Maior.
nisat în mai multe comune agenturile co plimba în diua nenorocirei, la 5 ore d. a.
Zerneştî, 10 Iunie n. 1898.
munale, er în 2 comune şi biblioteci popo în grădina Topcider, la braţ cu nepotă-sa
Deşi pănă după 10 ore ploia se re rale ; s’a ales o comisiune pentru esamina- şi alături mergeau adjutantul său Garasa-
peţi de mai multe-oiî, cu tote acestea din rea raportului comitetului şi alta pentru nin, apoi Catinka Constantinovicî, Tomjana Medic roman In’Karlsbad.
Zerneştî plecară în 5 trăsuri directorul Ni- censurarea socotelilor şi budgetului, înscrie mătuşa principelui şi un lacheu. La o în
Medic uuiversal
colae Garohi cu membrii comitetului cer- rea de membri noi şi încassarea de tacse. torsătură a drumului trei omeni le eşiră
cual, mai toţi membrii ordinari şi o parte După acesta s’a cetit prin autorul Ion înainte, cari salutară pe principele. Prin Dr. Hicolae Comşa.
11
•din membrii ajutători; încă în Zerneştî se Vodă: „Monografia comunei Poiana Mărului . cipele a resalutat, însă în momentul acesta
3f A R L S H A D ,
asocia la aceştia şi membrul Nicolae Gro- Autorul în stil uşor şi poporal, a reoglin- două glonţe de puşcă l'au ajuns din spate,
TVeinhaus, Surudelgasse.
zea din Tohanul vechii!, care, ca tot-deuna, dat starea comunei de înainte cu 350 ani, unul în cap, şi căcju jos mort. Anka se
mu pregeta să participe la acestă adunare. a descris evenimentele mai însemnate, prin plecă asupră-i, însă ucigaşii îi trimiseră şi
