Page 70 - 1898-06

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 134—1898.

10 din 1868, se încasseze prealabil areliiepiscop şi metropolit Miron Bomanid, mormântul fericitului Şaguna. Catafalcul Jiesboiul ispano- american. In urma
cele 20 milidne necesare pentru aco­ asistat de şâse protopresbiterl şi doi dia­ aşe4at în biserică era împodobit cu nu­ debarcării avant-gardei armatei generalului
M
perirea cheltuelilor. Cu alte cuvinte coni. Cântările, pănă la „condac , le-a ese- mărose cununi, între cari 4 din partea de­ Shafter, comandată de generalul Lawton,
provisoriul budgetului se prelungesce cutat cu un splendid succes reuniunea ro­ legaţilor braşoveni. Vorbirea a ţinut’o P. S. Spaniolii operâză o concentraţiune îndărăt
pe-un an întreg, un cas acesta, care mână de musică din Sibiiu sub conducerea Sa părintele episcop al Aradului, Ioan Me- spre Santiago, unde sprijiniţi de tunurile
nu s’a mai pomenit dela suspenda­ d-lui Gr. Dima, âr dela condac pănă la fine, tianu, fiind-că d-1 asesor consistorial Z. vaselor amiralului Cervera şi în afară de
rea patentei lui Belcredi încbce. Din de-asemenea cu frumos succes a cântat co­ Boiu, în urma unei indisposiţii, a fost îm- atingerea focurilor escadrei amiralui Samp-
amintita ordonanţă apare der evi­ rul funebral seminarial sub conducerea d-lui pedecat de-a vorbi. son, care continuă a curăţi costele, ei eon-
dent, că guvernul austriac este şi prof. D. Cunţan. Predica ocasională a ros- După parastas a urmat masă comună în tâză a putâ opune o resistenţă eficace ar­
legislator şi esecutor în acelaşi timp tit’o d-1 protop. Ioan Papiu. cele patru sale ale şcoloi române de-acolo. Mai matei americane. Acesta continuă opera­
— lucru, care numai într’atât se deo- Sera a urmat şedinţa festivă a socie­ ales în sala, unde se aflau archiereii şi membrii ţiunile de debarcare a tunurilor de asediu,
sebesce de un perfect absolutism, tăţii de lectură „Andreifi ŞagunaL Succe­ mai distinşi din cler şi mireni, s’au rostit a muniţiunilor şi pi-ovisiunilor, Arier-garda
întru cât se lace cu provocare la §. sul acestei şedinţe a făcut în adevăr, onore numărose toaste. Cu deosebire remarcabil aripei stânge spaniole, retrăgându-se, între­
14 din legea fundamentală a sta­ tinerimei dela seminariul archidiecesan. a fost un toast rostit de d-1 Dr. Alesandru ţine mici lupte isolate cu avant-garda ame­
tului. Punctul calminant l’a atins discursul co­ Mocsonyi, care asupra tuturor a produs ricană, care ocupă deja Jaragua şi a îna­
Astfel stau lucrurile în Austria memorativ al teologului de anul al trei-lea, mare efect. D-lui Dr. A Mocsonyi i-a răs­ intat chiar pănă la 8 chilometri la vest de
propriu cjisă, pe când într’una din d-1 Lazar Tritean. A fost un discurs serios puns în termini aleşi Escelenţa Sa Metro­ Santiago. De o întâlnire mai seriosă nu
provinciile ostice ale ei, în Galiţia, şi bine studiat, care de întreg publicul politul, închinând pentru familia Mocsonyi pote fi vorba de-ocamdată. Pe de o parte
poporul ajuns la estrema miseriă s’a present din Sibiiu şi dinafară a fost as­ şi neuitând nici de tinera odraslă a acestei trupele americane, după nisce sciri primite,
răsculat contra Jidanilor. Situaţia în cultat cu multă plăcere. S’au esecutat eu familii, studentul gimnasist Antoniu Mocsonyi, sunt epuisate de ostenâlă şi de marşul for­
Galiţia a ajuns la un grad de încor­ admirabilă corectitate şi două piese din care încă era de faţă. ţat pe o căldură tropicală; marea fiind fur-
dare atât de mare, încât guvernul a partea corului seminarial sub conducerea tunosă a împedecat de a-se mai debarca
Acest tînăr inteligent şi mult promi­
14
trebuit se recurgă la ultimul reme­ d lui G. Dima, anume : „Rugăciune , comp. omeni şi provisiuni din transporturile, care
ţător, fiiu al d-lui Zeno Mocsonyi, spre cea
W
diu : publicarea statariului în câte-va de D. Cunţan, şi „Psalmul CXXXIII de mai plăcută surprindere a publicului a luat staţionau în faţa Jaraguei. Pe de altă parte
districte bântuite de turburători. Ji­ Mandyczewski. La intrarea în seminar se se speră din partea Spaniolilor a avâ re-
cuvântul pentru a mulţămi Escelenţei Sale,
danii sunt cuprinşi de terbre, casele afla un transparent frumos cu portretul lui sultate favorabile din concentrarea forţelor
că şi-a adus aminte şi de dânsul. A mul-
lor au fost bătute cu pietri şi de­ Şaguna şi câte-va versuri comemorative. operată aprope de Santiago de generalul
ţămit în cuvinte admirabile, declarând în­
vastate, ca într’o adevărată rescolă, Sala de-asemenea era frumos împodobită, tre altele, că se va sili întotdâuna să fiă Linares, pentru a resista Americanilor,
şi din orăşelul Sandec ei s’au refu­ având în frunte portretul fericitului ar- cari vor putâ fi luaţi între două focuri,
un vrednic urmaş al moşilor şi părinţilor să.
giat pe la Lemberg o parte, ăr altă chiereu. dâcă divisiunile generalilor Luque şi Pândo
Cuvintele tinerului Toni au fost salutate cu
parte a luat drumul cătră Palestina Partea cea mai solemnelă a serbări­ adevărat entusiasm de toţi mesenii. vor sosi la timp.
lor — Ungaria, unde autorităţile un­ lor a format’o însă „actul festiv , ce a fost Amiralul Cervex'a se cjice, că ar fi tri­
11
Aşa descriu delegaţii re’ntorşi dela
guresc! nu-i împiedecă de a veni şi arangiat Luni după amâcll la 5 ore din mis ministrului de marină o depeşă mai
Sibiiu frumosele serbări aranjate în me­
a-se aşecja statornic, bine sciind, că partea societăţii române din Sibiiu. La acest asigurătore, explicând, că dâcă a debarcat
moria lui Şaguna. Amănunte sperăm a pute
pe acâsta cale se va mai îmulţi în act a luat parte şi P. S. Sa părintele epis­ o parte din echipagiu, a lăsat însă pe bord
aduce în numărul de Duminecă.
curend „naţia alcătuitbre de stat“ cop Nicolae Topea dela Caransebeş, mai destui omeni pentru a manevra bastimen­
încă cu câte va cjecî şi sute de mii mulţi dignitari bisericescl dela Arad şi Ca­ tele. Generalul Linares a telegrafiat, că
de suflete. ransebeş, număroşi preoţi şi protopopi din avant-gardele spaniole, la Sevilla, şi colâna
In astfel de imprej urări om depărtări mari, afară de mulţimea din lo­ Revistă externă. generalului Rubin au respins pe Ameri­
mare se va dovedi contele Thun, decă calitate şi împrejurime. cani, cari încercaseră o mişcare înainte,
Noul cabinet frances s’a constituit
în urma celor ce s’au petrecut la După o ffumosă cântare din partea alaltă-eri definitiv sub presidenţia lui Bris- causându-le perderi şi luându-le muniţiuni.
Praga şi Cracovia şi a celor ce se corului, urma un discurs festiv rostit din In ceea-ce privesce destinaţiunea flo­
son. Preşedintele republicei a subscris deja
petrec în Galiţia, va birui pe tbtă partea d-lui JDr. D. F. Barcianu. A fost un decretul de numire. Cabinetul e constituit tei amiralului Camara, se vede că acâsta
linia cu norii grei ce se ridică din discurs classic, care a emoţionat adânc pe cam turbură liniştea Americanilor, dâcă
din elemente curat radicale; republicanii mo­
tote părţile asupra imperiului cu a toţi cei de faţă, lăsându-le impresiuni du­ deraţi n’au în el nici un representant. Etă judecăm după stăruinţele lor pe lângă gu­
cărui conducere l’a însărcinat cel rabile. Metropolitul însu-şi a grăbit să fe­ lista cabinetului: Brisson preşedinte şi in­ vernul engles pentru a pune acestei flote
mai înalt factor. licite mai întâiii pe vorbitor strîngându-i terne, JDelcasse esterne, Bourgeois instrucţie beţe în rote şi după ameninţările lor, că vor
mâna, er după ce d-1 Barcianu a sărutat publică, Cavaignac răsboifi, Locroy marină, veni să bombardeze câstele Spaniei.
mâna Metropolitului, Escelenţa Sa l’a să­ Peytral finanţe, Sarrien justiţie, Viger agri­ t
Serbările dela Sibiiu si Resinari. Etă soirile mai nouă despre răsboiii:
rutat pe frunte. Acâstă distincţiune a pro­ cultură, Tronillot colonii, Maronjoids co-
Delegaţii, cari au fost trimişi din par­ dus emoţiune în public, unii au început să merciu, Pilaye lucrări publice, Văile şi Washington, 28 Iunie. Corabia ameri­
u
cană „St. Paul a fost atacată de îneruci-
tea diferitelor reuniuni şi corporaţiunl ro­ aplaudeze. Mongeot secretari. Programul guvernu­ şătoi’ul spaniol „TerrorL Bastimentul ame­
mâne din oraşul nostru pentru de-a asista Marţi a urmat escursiunea la Reşinar. lui Brisson a fost desfăşurat în consiliul rican a causat avarii mari acestui din ui’mă,
la serbările arangiate în Sibiiu şi Reşinar Cortegiul a plecat din Sibiiu pe la orele ţinut alaltăeri la locuinţa lui Brisson. El
în memoria neuitatului archiereu Andreiu 10. Intre cei ce făceau parte din cortegiu prevede amânarea de-ocamdată a cestiunei care s’a retras.
baron de Şaguna, s’au reîntors forte încân- erau toţi trei archiereii bisericei române gr. privitor la revisuirea constituţiei, va res­ Neiv-Yorlc, 28 Iunie. Trupele genera­
raţl de succesul serbărilor şi de modul or., apoi d-nii Alexandru, Eugen şi Zeno Mocso- tabili taxele vamale pe cereale etc. lului Wheealer au distrus conductul de apă
demn şi impunător, în care au decurs ele. nyi, numărose deputaţiuni şi delegaţi din din Santiago de Cuba. 9000 de omeni au
S’au adunat din acest incident la tote părţile. Conductul a fost întâmpinat Jîalotagiile din Germania sunt plecat dela Tampa la Key-West.
Sibiiu lume românâscă multă şi alesă, cum la intrarea în comună de un banderiu de cunoscute acum în resultatul lor. Au mai Mantila, 28 Iunie. Generalul Pena s’a
de mult nu s’a mai văcjut. Românii din tote călăreţi şi bineventat de primarul comunei, primit mandate: 19 conservativi, 10 par­
unghiurile Ardealului, Bănatului şi Ţerei d-1 Dancăş. Archiereii au îmbrăcat odâj- tida imperiului, 23 centru, 5 pai’tida re­ predat, căci trupele sale au trecut la ini­
unguresc! erau representaţi. diile sacre, âr preoţii din comună şi împre­ formei, 39 liberali naţionali, 11 liberali mic. Cea mai mare parte a detaşamente­
lor din Luzon s’au predat. Rebelii, cari
începutul serbărilor s’a făcut cu pă- jurime, îmbrăcaţi în odăjdii, au întâmpi­ uniţi, 29 liberali de partida poporală, 8
răstasul, ce s’a oficiat Duminecă, după S.' nat pe archierei sub baldachin. Ajunşi la partida poporală germană, 3 alianţa pro­ înconjoră Manilla, sunt peste 2B00. Situa­
ţia este forte gi’ea.
liturgiă, în biserica din Sibiiu-cetate. La biserică, s’a oficiat parastasul cu multă ce­ prietarilor agrari, 24 social-democraţî, 1
parastas a pontificat Escelenţa Sa părintele remonia şi solemnitate şi s’a binecuvântat Polon, 8 Welfi şi 6 afară de partide. Madrid, 28 Iunie, 26.000 de omeni

u
pănă la un-spre-cleee — A doua di dimi- aceea îl văduih cu mai mulţi venind grab­ Mă uitaiă la el, faţa-i părea a fi in­ peste o oră-două. Deocamdată să uita bietul
u
nâţa aflai la comanda militară, unde se află nic. Toţi mă salută, se urcă în tră­ flamată, fruntea creaţă şi ochii pe jumătate bemac mult la mine („cordoniştii erau
acel cerdac, precum mi-se spunea, populat suri şi observându-mă Negri îmbrăcat închişi, der printre gene vedeai, că par’că toţi Boemi.) şi se mira, că un flăcău ro­
cu militari vigilatori la graniţă, alex-gai ca un flăcău, cu un zimbet mă pofti în străpungeau lumea cu espi'esiunea-le înver­ mân îi vorbesce în limba polonă şi apoi
apoi la C. Negri, carele şedea cu surorile trăsura, în care să sui el cu alţi trei (Mă- şunată. Apropriindu-se de Şiret, îmi dise mă întrâbă, că cine suntem şi câţi? Ii răs-
sale, două călugăriţe, în otelul de Paris şi-i linescu, Petrache Casimir şi fratele cel mai Negri: „Noi te-am poftit d-le P. să ne faci punseift, că eu sunt student din Cernăuţi
spusei locul acelui cerdac. „Bine ! dise mic al lui Alexandri), er ceilalţi opt să suiră acest bine, să ne conduci la acel cerdac, şi am venit cu 11 domni moldoveni, cari
u
u
Negri, „şi d-ta cunosci acel loc şi scii pe în celelalte două trăsuri. „Cu Dumnedeu la care trebue să fim chiar adl, şi numai stau de present în Cernăuţi şi ar avâ se
unde-i de mers la el? — „Da, sciu“, răs- strigă Negri, şi cărăuşii porniră. Pe drum ţî-am indigetat puţin, că este vorba de se întâlnâscă cu cine-va din rudeniile lor,
u
punseiu eu. „O, der te rog, caută cât mai era mai mult tăcere, decât vorbii-e şi eu scăparea unui om de tagma d-tale. Cred, dincolo de graniţă.
îngrabă trei trăsuri acoperite şi dă-le ordin vedeam bine pe faţa tuturor îngrij ire şi că nu vei bănui, că nu ţi-am descoperit „Pote domnii sunt cei ce fugise din
u
să aştepte afară de oraş pe drumul ce duce agitaţiune internă. Numai pe mine mă în­ încă totă causa, der o vei afla curând şi Moldova ? mă întreba corporalul. Aci nu
la cerdac, der şi d-ta te gată, de poţi, nu trebară de va fi pe lângă acel cerdac pă­ sper, ca mă vei scusa de ce păstrăm atâta soiam ce să-i răspund şi când meditam, el
în reverendă, ci în alte haine şi să mergi dure, ca să putem trece — pe un moment taină". Făcuih numai din cap, că-s conţeles îmi veni în ajutor, dicând cu ore-şi care
cu noi. 0, de s’ar pute să plecăm cât mai — graniţa nevăduţl de nimeni. Eu le şi nu mă supăr. Ajunserăm la Şiret, şi aci aplomb de — superior: „Am ordin, ca pe
curând, ca să fim pe seră la acel cerdacL spuseiă, că de mult n’am fost pe acolo, mă întrâbă Negri de mai este mult pănă toţi, cari nu-s omeni proşti şi vrâu să trâcă
Aceste vorbe erau rostite cu o discreţiune der pe cât îmi aduc aminte, am vădut o la cerdacul sciut, ca să lăsăm caii să ră­ pe la staţia mea din Moldova în spre noi,
vădită şi nu-mi puteam închipui, ce am să pădure, numai nu sciu, e ea dincoce, ori sufle. Răspunseiă: mai este cale de jumă­ să-i las, numai să-şi scrie numele în cartea
esperiez sâu să păţesc. Der sciind pe Ne­ dincolo de hotarul Bucovinei. Negri scâse tate de oră; deci nu ne mai oprirăm. mea. Le voifi face dâr acel bine : să pof-
gri om atât de escelent, perdui totă grija o epistolă din buzunar şi cătâ mult în ea Ajunşi la cerdac pe drumuri lăturaşe, mă tâscă!“ Vestii deci pe tovarăşii mei, cari
şi pănă la orele 11 îmbrăcat în hainele apoi o dete celorlalţi, cari mai apoi i-o coborîiQ din trăsură şi întrebaiă polonesce îşi luară geantele ce aveau în mână şi in­
mele ţărănesc!, ce le folosiam la escursiuni înapoiară în tăcere. Când-va rupe Negri pe soldatul de strajă, de-i acasă caporalul trarăm în cerdac, unde trebui să-şi înscrie
prin ţâră, aşteptam cu trei trăsuri braşo- tăcerea cu glas năduşit, der apăsat: „O, seu sergentul, adecă mai marele postului toţi numele, pote fala corporalului, deşi îi
venesci, (că atunci nu esistau în Cenxăuţi tiranilor, tiranilor, pănă când ore va fi lu­ de strajă? Răspunse da; apoi Negri mă declaraserăm, că nu venim acum din Mol­
birjari) dincolo de grădina publică, şi tri­ mea tot a vostră ?“. „Când, cum dice Alec- pofti să-l întreb pe acel mai mare, de ne dova. Negri îi mai dete corporalului un
miseseră deja un servitor să vestâscă pe sandrescu, o se perdem trista ideiă, că lu­ lasă să stea aci căruţele, âr noi să trecem bacşiş şi cerându-i voiâ a ne folosi de masa
Negri de pregătirile mele. Nu mult după mea moştenire despoţilor s’a dat . dincolo de gi'auiţă, de unde âr ne întârcem lui, fiă-care întinde din merindele aduse cu
w