Page 71 - 1898-06

Nr. 134—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

sunt chemaţi sub drapele; ei vor fi desti­ ducerea limbei ruse în biserici. Cam de pe Strasburg la Paris şi de aci prin Nissa, tele şi viâţa acestui neuitat bărbat . „Deeă
44
naţi la apărarea porturilor principale. la 1860, preoţi ruşi au început se slujâscă Genua, Cetinje, Belgrad, Giurgiu la Bucu­ eu aşi tăcâ , Zise mai departe adresându-se
w
Cablul din Santiago de Cuba nu este în bisericele române. Preoţii români au rescI. In timpul călătoriei i-s’au întâmplat cătră popor, „atunci s’ar ridica din mij­
tăiat. fost lăsaţi mai departe se oficieze; guver­ mai multe aventuri, cari amusante, cari se­ locul poporului bătrânii şi ar mărturisi
nământul din Chişinău nu le mai plătea riose. Intr’una din acestea din urmă a fost pentru defunctul ....
14
Românii din Basarabia. însă leafă din bugetul provinciei. Lăsaţi atacat de trei vagabonZî în Turcia, cari au După săvârşirea serviţiului funebral în
să fiă remuneraţi de comunităţile române voit să-l jefuescă şi nu a scăpat decât biserică, cosciugul, încărcat cu frumosele
Am anunţat în unul din numerile din ortodoxe, încetul cu încetul preoţii noştri graţie voiniciei pumnilor săi. A primit to­ cununi depuse de soţia, fiii şi rudeniile
■urmă, că Ţarul Nicolae II al Rusiei a dat au dispărut din biserici şi preoţii ruşi le-au tuşi răni, cari l’au ţinut 25 de Zii® în spi­ Sale, e ridicat pe umerii poporenilor săi şi
mi ucaz, prin care autoriseză intrarea căr­ luat locul. Desinteresarea elementului cult talul dela Larissa. se astrucă spre veclnica odihnă în mor­
ţilor române scolastice în Basarabia. român d9 sortea preoţilor, a fost încă una mântul săpat în cimiteriul de lângă bise­
Concerte. In grădina Reuniunei de
Faptul a fost mult comentat în Ro­ din căuşele, care a contribuit mult la des- rică. Când sunetul ţărînei, ce cădea pe
mânia, mai ales că, în acelaşi timp cu buna naţionalisare. industrie (Gewerbeferein) se va da aZî un cosciug, se amesteca cu duiosele accente
3
4
veste, au sosit şi numărose comande de mare concert militar. începutul la 7 / ore. 44
Dintre număroşii proprietari români Preţul intrării 30 cr. ale melodiei: „In veci amintirea lui ,
■cărţi didactice românescl librăriilor din
din Basarabia, singurul, care a întreţinut Reuniunea de cântări săsescă din Braşov, ochii întreguluidpublic erau plini de lacrimi.
Moldova. „Epoca“ primesce o scrisore ex­
preoţi români pe moşiile sale până la va da în 2 Iulie n. un concert (Lidertaffel) DumneZeu să-l odihnâscă în pace!
plicativă în acestă privinţă dela unul din
mortea sa, a fost Constantin Stamati Ciurea, în grădina dela hotel „Nr. I . Programul Ternăveanul.
u
bunii Români de peste Prut. Etă ce elice
cunoscutul literat şi dramaturg. Dela mor­
racestă scrisore. este forte variat şi ales. După concert ur-
tea sa însă, nimenea nu se mai îngrijesce mâză dans.
Ucazul Ţarului nu însemnă, că cen-
de sorta clerului român, care nu-şl mai Convocări.
sura a fost desfiinţată. Ea continuă a func-
pote găsi asii, decât în satele de pe malul
-ţiona, ca şi mai înainte, şi pentru Basarabia Înmormântarea protopopului St. Pop. Despărţământul YII Haţeg al „Aso-
Prutului.
se face la Odesa. Opera sa de revisuire şi ciaţiunei pentru literatura română şi cul­
Mihalţ, 27 Iunie n 1898. tura poporului român , îşi va ţinâ aduna­
u
de epurare a tuturor revistelor şi cărţilor,
ce se vor introduce în Basarabia, se va SCIRILE DILEI. Frumosa comună românescă dela văr­ rea sa generală ordinară, Duminecă la 10
urma mai departe tot cu aceeaşi rigore, şi > sarea Târnavelor în Mureş, Mihalţul, je- Iulie st. n. a. c. în biserica antică din
numai acele lucrări, cari vor purta pe ele — 18 (30) Iunie v. lesce. Districtul protopopesc al Aiudului a Denşuş la orele 10 înainte de ameZî cu ur-
stampila cu litere ruse D. Ţ., vor pute fi Regele Carol la Petersburg. Plecarea arborat stindardul negru, căci şi-a pierdut mătoriul:
citite în Basarabia. Favorea pe care Ţarul Regelui Carol la Petersburg a fost fixată un părinte bun şi iubitor, ce l’a avut în P r o g r a m : 1) După finirea serviciu­
tuturor Rusiilor a binevoit să o dea fraţi­ pe Ziua de 15 Iulie. La graniţa Rusiei Re­ fericitul protopop şi paroch Ştefan Pop. lui divin deschiderea şedinţei prin preşe­
lor noştri este însă un mare pas înainte. gele va fi întâmpinat de-o delogaţiune im­ Trei-Zeci şi trei de ani a păstorit el dinte ; 2) Constatarea membrilor presenţî,
Ea arată, că Nicolae al II-lea nu vre ca perială. Regele va fi găzduit la palatul turma cuvântătore din comuna Mihalţ. In înscrierea de membrii noi şi încassarea
provincia română, Basarabia, să-şi uite Anitcicof. 33 de ani a lucrat cu un zel neobosit pentru taxelor; 3) Raportul secretarului; 4) Ra­
limba şi origina ei. Politica rusă, încredă- prosperarea comunei şi a poporului. Şi portul casarului şi censurarea raportelor;
Părechia domnitore bnlgară în Româ­
tore în fidelitatea lor cătră împărat, ţine munca lui a fost încununată cu succese. 5) Staverirea budgetului; 6) Alegerea şi
nia. In urma unor nouă disposiţiunî Prin­
să lase Românilor de peste Prut dreptul AstăZî comuna Mihalţ e o comună de laudă constituirea comitetului cercual pe o nouă
cipele şi Principesa Bulgariei vor sosi prin
de a-se cultiva în limba proprie, în limi­ în susul Târnavelor şi în susul şi josul periodă de 3 ani; 7) Alegerea a doi de­
Giurgiu, âr nu prin Constanţa, cum să de­
tele disposiţiilor generale, ce se aplică tu­ Mureşului. Biserica, şcola, casele parochiale legaţi pentru adunarea generală ţinândă la
cisese mai întâiă, în România. Alteţele lor
turor scrierilor streine, cari se introduc în şi tâte, tote vorbesc despre activitatea Beiuş; 8) DisertaţiunI, ce sunt a-se înainta
vor fi primite la Smârdan de cătră autori­
Rusia. acestui vrednic bărbat, căci el pentru edi­ directorului cu cel puţin 24 ore înainte de
tăţile civile şi militare din Giurgiu şi de
OrI-cât de îmbucurătore ar fi însă ficarea lor nu a cruţat nici o ostenelă, nici adunare; 9) Eventuale propuneri în cadrul
oficerl, cari vor fi ataşaţi la persona prin­
acestă scire, şi ori cât de importante ar fi o jertfă, ba chiar „averea proprie şi chiar statutelor nouă; 10) Verificarea protocolu­
cipelui în timpul şederei sale în România.
44
comandele de cărţi făcute în ţeră, starea caracterul său nobil l’a legat , cum pe lui şi închiderea adunărei. —
Dela Giurgiu părechia princiară se va duce
culturală a Basarabiei nu pote inspira de­ dreptul s’a esprimat predicatorul, numai La care adunare sunt cu stimă invi­
direct la Sinaia, unde va sta probabil două
cât cele mai seriose îngrijiri. Sub infiuinţa pentru ca biserica, şcdla şi casele paro­ taţi toţi membrii din despărţemânt, cum
Zile. D-l Al. Ghica-Bragadir, agentul di­
elementelor ruse, limba română din Basa­ chiale de aZî să fiă spre fala comunei Mi­ şi alţi binevoitori şi sprijinitori ai culturei
plomatic al României la Sofia, va însoţi pe
rabia a ajuns astădl un idiom aprope ne- halţ. AstăZî comuna Mihalţ are un popor române.
principi în călătoria lor. Alteţele lor se vor
înţelegibil pentru ceilalţi Români. Rusifi- brav şi cu frica lui DumneZeu şi nobil în Din şedinţa comitetului cercual al
reîntorce pe mare în Bulgaria, înbarcân-
carea a făcut aşa de mari progrese, mai caracterul şi simţămintele sale, cum a fost despărţământului VII al „Asociaţiunii“ ţi­
du-se la Constanţa. Ele se vor opri o oră
ales în ţinuturile din nordul şi vestul Ba­ şi fericitul de pie memorie păstor al său: nută în Eaţeg la 26 Iunie 1898.
la Feteşti spre a visita podul de peste
sarabiei, ca Hotinul, Orcheiul, Soroca etc., Ştefan Pop. Nicolau Nestor, Dr. Gavril Suciu.
Dunăre.
încât de abia dâcă întâlnesc!, în limba Pentru meritele sale dânsul la a. 1875 director desp. secretar.
vorbită, la 10 cuvinte ruse — unul ro­ Furtuni şi grindină. Prorocul Falb n’o a fost distins cu brâu roşu. Er când dis-
mânesc. smintesce. Pe Zilele din urmă ale lunei a- strictul protopopesc al Aiudului reclama Despărţământul XXVI al „ Asociaţiunei
Limba română se mai ţine în ţinutu­ cesteia a profeţit Zile critice cu mari fur­ braţe puternice şi spirit activ în condu­ pentru literatura română şi cultura popo­
rile de pe malul Prutului. Contactul dilnic tuni şi grindină. S’a întâmplat întocmai în cerea sa, atunci ochii forului competent rului român îşi va ţine adunarea sa din
44
eu fraţii de dinooce, relaţiile de afaceri şi mai multe părţi ale ţării. Alaltă-erl sâra pe s’au îndreptat spre neuitatul Ştefan Pop. ăst an în Reghinul-săsesc la 17 Iulie st. n.
de înrudire cu Moldovenii, au făcut ca se la 10 ore o mare furtună cu grindină a Şi a fost nimerită alegerea! Ca pro­ 1898 la 2 ore în şcola confesională română,
se conserve încă unitatea de limbă. bântuit asupra Budapeştei. Pe mai multe topop al acestui district, el a servit de în urma oăreia sunt rugaţi prin acesta toţi
Cum am spus însă, malul Nistrului şi strade apa a făcut adevărate devastări. — model. Teren de muncă a avut destul şi membrii „Asociaţiuni din despărţământul
44
gurele Dunărei, nordul şi centrul Basara­ Furtuna acesta cu grindină a pricinuit pa­ zelul nu i-a lipsit. A făcut forte mult XXVI al Reghinului, precum şi toţi iubi­
biei sunt aprope pierdute. gube mari în Jaszfenyszaru, Leva, Lipto pentru a aduce în ordine acest district în torii de cultură, să participe în număr cât
Se pote chiar, că cu totă autorisarea St.-Miklos, Şopron, Devecser şi în alte tote privinţele. Der tocmai când activitatea mai mare.
imperială de a-se introduce cărţi româ­ părţi. lui pe terenul bisericesc şi şcolastic luase Programa ordinei de Zi se va ceti
nesc!, încercările de conservarea limbei ro­ un avânt mai frumos, nemilosa morte îi la deschiderea şedinţei.
Cutremur de păment. Din Roma se a-
mâne să nu fiă zădarnice. curma firul vieţii (Sâmbătă în 25 Iunie n.)
nunţă un cutremur de pământ întâmplat Reghinul-săsesc, 28 Iunie 1898.
Desnaţionalisarea elementului român
în 27 1. c. pe la amiadî. Acest cutremur Durerea, ce a simţit’o şi o simte fru­ Pentru comitetul despărţământului.
a câştigat o şi mai mare putere prin întro-
s’a resimţit puternic în Perrugia şi Rieti, mosa i familiă, e împărtăşită de întreg Petru Uilacanu, losif Popescu,
unde a făcut mari daune în clădiri. La clerul şi poporul acestui district. La în­ preşedinte. secretar.
Castelfranco o copilă de 8 ani a fost ucisă mormântare alergară persone din depăr-*
sine. Era spra seră, deci ne grăbirăm a de un zid, ce s’a dărîmat în urma cutre­ tărî considerabile. Poporul întreg îşi pă­
trece graniţa, care era representată prin murului. răsi lucrul câmpului şi în număr de sute SOIRI ULTIME.
un şanţ năroit şi crescut cu iarbă. Dincolo de inşi grăbi a-1 însoţi până la mormânt. Madrid, 29 Iunie. Guvernatorul
in drepta era o pădure de fagi şi carpinl. Procesul contra lui Zola şi Perreux, La 3 ore p. m. se începu prohodul militar din Mindanao anunţă, că a
44
!Ne îndrăptarăm spre ea. Jn stânga erau girantul Ziarului „Aurore , a fost definitiv De faţă era şi Escelenţa Sa Metropolitul bătut pe răsculaţi şi pe corifeul aces­
fenaţe -şi dincolo de ele se vedea rîul Şire­ fixat înaintea Curţii cu juraţi din Versailles, Mihalyi, care nu pregetă a însoţi pănă la tora l’a ucis. Eruntaşii din Mindanao
tului, er peste el orăşelul din Moldova, pe Ziua de 6 Iulie viitor.
uşa mormântului şi a da ultima binecu­ s’au dus la guvernator şi i-au decla­
Mihăilenii. Intrarăm în pădure şi ne aşe­ Ocol în jurul lumei. Luni a sosit în vântare aceluia, care cu atâta dragoste l’a rat, că doresc a se lupta împreuna
zarăm sub un fag bătrân şi rămuros. Negri BucurescI un avocat american dela Chicago, ajutat întru conducerea bisericii la limanul cu Spaniolii contra Americanilor.
trăgendu-mă lângă sine îmi Zise: „Acum e Paul Kiralyfi, care a pariat să facă ocolul dorit. Madrid, 29 Iunie. După o tele­
acum ! Fii deci bun şi ia-te pe marginea lumei pe jos, fără alte resurse decât acelea, Ga pontificiant servi Rds. D-n Ioan gramă din Havanna Americanii au
pădurei la vale spre Şiret, der printre co­
ce le va pute agonisi în călătorie. Plecat M. Moldovan, canonic preposit, asistat de 9 avut în atacul din urmă 22 morţi
paci, dor nu te va vede nimenea şi o-
la 18 Maifi din Chicago, el şl-a câştigat preoţi şi 2 lectori, teologi tineri absoluţi. şi 78 răniţi. Corpul american a în­
chesce şi ascultă, de nu oum-va vei vede existenţa, când ca conferenţiar, când ca Cântările funebrale au fost esecutate sub ceput a-se retrage dela Santiago.
■doi omeni, .fiă şi orl-ce omeni, fiă pe'jos, măcelar, când ca lustruitor de cisme. La conducerea cunoscuţilor profesori de cant
ori în car ou boi, ori în căruţă cu cai,
New-York s’a imbarcat cu destinaţia spre din Blaşiu Nicolae Ionaş şi Aron Papiu.
aprope ori departe, şi cum îi vei zări, L i t e r a t u r ă .
Christiania în Norvegia şi de acolo a per- La finea serviţiului funebral d-l Dr.
mergi spre ei şi întrebă-i: „dela Galaţi curs Germania, Austro-Ungaria, Rusia, du- Augustin Punea, secretar metropolitan, din Din cartea d lui Axentie Severu, vete­
•veniţi? şi de vorAice: da ! fii bun şi vină
14
cându-se prin Moscova la Nuralk şi apoi uşa împărătescă, cu o voce pătrunsă de ranul nostru luptător dela 1848, întitulată
curând încoce să ne spui“. Cunoscui de pe prin Turkestan în Perşi a. Aci a fost primit însemnătatea momentului, ţinu vorbirea fu- „Răspuns la cartea negră , cu un bogat
44
feţele tuturora din nou, că-s îngrijiţi şi de Şahul Persiei, care i-a dăruit o colecţie nebrală. Pe scurt, dâr simţit, vorbi despre adaus despre arderea Aiudului, se mai pot
■emoţionaţi. ^Cât de bine-i , Zis® Negri că­ de iatagane, pe cari călătorul le-a făcut la vieţa şi activitatea defunctului. „Dâcă eu căpăta esemplare la d-l autor, precum şi
u
tră ceilalţi, „că P. e îmbrăcat ţărănesce. rândul său cadou principelui de Bismark. aşi tăcâ, Zi ) atunci ar vorbi petrile din la Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov,
se
Mă luâ apoi de mână şi-mî Z^e: „Mergi
Din Teheran, d. Kiralyfi a trecut în Ar­ fundamentul acestei biserici; atunci ar striga pentru preţul de 1 fl. -f- 5 cr. porto.
■d-le, mergi, si DumneZeu cu d-ta şi cu noi! menia, pe care a traversat’o în timpul ma­ petrile din fundamentul şcolei şi ar da
Proprietar: ])r. Aurel Mureşianwn
(Va urma.) sacrelor, după-ce străbătuse Grecia în tim­ glas petrile din casele parochiale, cari cu
pul răstoiului ducându se prin Munsch şi glas mare ar vesti trecătorilor despre fap­ Redactor responsabil: Giregoriu Maior.