Page 73 - 1898-06
P. 73
REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în flecare fii.
Adiinistraţiiinei şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe yese luni
6 fl., pe trei lunî 3 fl.
Scrisori ne francate nu
se primesc. Manuscripte N-rii de Dumineca 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoT, pe şâse
IHSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni IO fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
uxmătorele Birouri de anunclur!: Se prenumeră la tdte ofi
In Viona: M. Dukes Naohf. ciale poştalo din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Hosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Qoldbor- Adminietraţiunea. Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyi 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A 1 T T J L 3XXXX. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Hr. 135= Braşov, Sâmbătă 20 Iunie (2 Mie).
Cestiunea perchisiţiiloi* Dâr ce vorbim ? Se putea bre bunalului ar fi putut aduce cu sine chisă de adl—după ascultarea procuraturei
„resoltată". se se întâmple altfel, când se scie descoperirea ticăloşiei guvernului în reg. din loc—în afacerea penală contra lui
şi s’a constatat de atâtea-orî, că tâte golătatea sa, cum ar mai fi pu Kalinâr Hugo pentru delictul violărei drep
Pentru astăcjî acirea cea mai amintitele perchisiţiun! au fost re- tut cine-va se crâdâ, că arătările tului domiciliar, următorul
noua, ce avem de-a împărtăşi ceti sultatul unor miserabile manopere, preoţilor român!, atât de grav ofen Decis de respingere.
torilor noştri, este, că tribunalul r. ce au fost puse la cale de agenţii saţi şi batjocuriţî, vor pute ave o
din Braşov a „resolvat" cestiunea secreţi poliţienesc! ai guvernului un altă sorte, decât aceea, pe care Arătările penale înaintate în amintita
Nr 820
afacere penală sub - 838-98 se ordonă
perchisitiilor domiciliare, ce au fost guresc — de sigur, că numai cu au avut’o ?
puse în scenă în luna lui Ianuarie scirea şi împuternicirea acestuia — Am susţinut la timpul seu cu le a-se respinge, ca neadecuate unei cercetări
a anului curent contra preoţilor ro pentru de-a agita în contra poporu gea în mână, că perchisiţiile din penale; deore-ce:
mâni Toma Giurgiu din Bacîfalu şi lui român, a-1 înegri înaintea corâ- cestiune s’au făcut cu cea mai ne Detectivul Kalmâr Hugo, care a fost
Toma Frateş din Purcărenii Săcele- nei şi a-1 discredita înaintea străi ruşinată încălcare a tuturor forme esmis cu ordinul deschis Nr. 42/898 comu
lor, în causa cunoscutelor „procla nătăţii ? lor legale, s’au făcut cu încungiurul nicat în copiă şi care se află între scrisorile
maţii revoluţionare", cu car! oficioşii autorităţilor din loc şi fără nicî un comunicate, a făcut perchisiţiile în pre-
Seim, cu câtă neruşinare orga
şi neoficioşii maghiari alarmaseră nele guvernului, în frunte cu biroul act de justificare în mână. senţa judelui comunal şi la amândoi arătă
astă-iârnă lumea timp de vre-o doue seu oficios de pressă, alarmaseră lu Cu tâte acestea tribunalul din torii a confiscat sub ‘d'h câte-un esemplar
luni. mea prin articul! şi telegrame tri Braşov găsesce, că procederea a fost din cele 24 esemplare a proclamaţiei con
Modul, cum tribunalul a „resol trare statului, cari fără îndoială au fost
vat" acâstă gravă cestiune, nu va mise foilor din străinătate, că la „corectă" şi că arătările preoţilor menite spre răspândire — şi cel acusat a
acusatorî trebuesc respinse.
Braşov s’a dat de urma unui com
surprinde de sigur pe nimenea din plot revoluţionar român, care avea procedat corect cu observarea formelor
tre aceia, cari cunosc mersul justi de ţîntă pregătirea unei apropiate Dâr âre-care procedere nu este legale.
ţiei unguresc! faţă de Români. Sim- rescole române şi că urzitorii com „corectă" acjî, când se tracteză de in Din tote acestea resultă neîndoios, că
plamente li-s’a făcut cunoscut preo- plotului stau sub ocrotirea Ligei din sultarea bisericei, poporului şi preo indiviejii, cari au făcut perchisiţiă domici
ţ lor acusatorî, printr’un petec de Bucuresc! etc. ţilor români din partea deţinători liară au fost trimişi din partea autorităţii;
hârtie, că arătările înaintate de ei lor puterei publice din acest stat? când au făcut perchisiţiile şi când au con
tribunalului se resping „ca nepotrivite Mişelia. a fost la urmă desco Unde şi când li-s'a dat vre-odată fiscat scrisorile contrare legii şi aţîţâtore,
pentru începerea unei cercetări criminale*, perită. S’a vecjut, că totul a fost Românilor satisfacţiă pentru insul au procedat cu drept în eserciarea misiu-
căci prod'ederea celor ce au făcut pus în scenă de agenţii guvernului tele suferite din partea Ungurilor şi nei lor, şi astfel arătările înaintate au fost
perchisiţiă „a fost corectă*. unguresc, car! înşi-ş! au făurit pro a organelor acelora în prestigiul şi respinse, ca nebasate.
Cine! luni de 4^ i-a trebuit clamaţiile, au venit cu ele la Bra demnitatea lor naţională? Braşov, 20 Iunie 1898.
e
tribunalului pănă a putut afla acâstă şov, le-au predat la poşta de aici pe Nu ne mirăm, mai cjicem odată,
Din şedinţa tribunalului reg. ung., ca
simplissimă formă de deslegare a ces- adresa preoţilor numiţi şi tot ei, cu că au fost respinse dreptele plân
judecătoriă penală.
tiunei, măcar că motivarea resolu- asistenţă mare de gendarmî, au în geri ale preoţilor români, cari au
ţiei, nefăcendu-se cu provocare la călcat în modul cel mai revoltător căcjut victimă machinaţiunilor mişe-
nici un paragraf de lege, ar fi pu domiciliul acelor preoţi români, pu lari de astă-iârnă. Ceea ce face însă Serbările dela Sibiiu si Resinarî.
tut momentan se se achite de acesta nând în cea mai mare agitaţiune în- să ne mirăm este, că nu se află în > >
formalitate secă. tregă poporaţiunea comunelor se tre Maghiar! măcar unul, care să Despre serbările din Sibiiu şi
Ce-i drept, în urma declaraţiu- celene. aibă curagiul civic de-a avertisa pe Reşinarî în memoria fericitului me-
nilor, ce s’au făcut în congregaţia Guvernul însu-şî, strîmtorat cu conaţionalii săi asupra adevărului tropolit Andreiu baron de Şaguua,
de astă-primăvară a comitatului nos uşa şi vecjend, că nu mai pâte se nerăsturnabil, că nedreptăţile se răs- am mai primit următorul raport.
tru atât din partea vice-şpanului, cât acopere manoperele mişelescî ale bună.
şi a fişpanului însu-şî, uşor, ar fi pu Sibiiu, 29 Iunie.
tut cine-va aluneca în credinţa, că agenţilor sei, s’a vecjut la urmă silit Prea Stimate D-le Redactor!
în adever tribunalul cel puţin pen se retereze, publicând desminţirî prin Etă în traducere din cuvânt în Şirul festivităţilor în memoria ferici
organele sale oficiâse unguresc! (nu
tru ochii lumei va trebui se facă însă şi în cele nemţescî, menite pen cuvânt decisul tribunalului, ca jude- tului archiereu Andreiă baron de Şaguna
ceva, măcar cât de cât, spre a da tru streinătate). cătoriă penală, din loc, în afacerea s’au început cu parastasul ţinut Duminecă
procederei sale o altă înfăţişare perchisiţiilor domiciliare, cu care ne în 14 (26) 1. c. în biserica din Sibiiu-ce-
mai ales fiind-că din înse-şî de- Constatat fiind, că aceste in ocupăm mai sus: tate, la care a pontificat Escelenţa Sa me-
claraţiunile amintite ale şefilor co fame şi josnice manopere au fost Nr. 3904/89S. tropolitul Miron Romanul, asistat de 6 pro-
mitatului Braşov s’a veiţut, că mo puse la cale de înse-şî uneltele gu bf. topresbiterl şi 2 diaconi. Cântările le-a ese-
dul cum s’a procedat cu perchisi- vernului şi că, prin urmare, o cer Tribunalul reg. ung. din Braşov, ca cutat corul reuniunei de cântări din Sibiiu
ţiile din vorbă a fost ilegal. cetare rigurâsă din partea tri judecătoria penală, a adus în şedinţa sa în sub conducerea distinsului profesor G.
FOILETONUL „GAZ. TRANS." era vorbă şi nici n’audeam nimic, afară de şi „O Domne!" Erau pote trecute 10 ce- Episcopul era — Iustin Edessis, bărbat
un sunet slab al Şiretului, colo în depăr surl. Păşeam înainte, er tovarăşii mei „ar- încă tînăr între 30—40 de ani, cu păr şi
tare. In dosul meu în codru se audia o gonauticî" după mine tot şoptind unul al barbă blondă. El se lipise de mişcarea na
buhă. Nu mă simţiam pre bine. Mi-aşî fi tuia. Yedem carul, care încătrău întrebă: ţională în contra lui Mihalache Sturdza şi
Un episod din 1848. aprins încă o ţigara, der mă temeam să „Dela Galaţi?" Bietul om văclend atâţia mergând prin casele boerescl şi burgeze
nu mi se vadă flacăra chibritului. Stăm şi domni, tăcea spăimentat. „Apoi da, (fise el, provoca restunarea despotului nemărginit,
De ua
aşteptam. — Ah, la o vreme ce se aude? dela Galaţi săracul de mine! — „ A i ? — âr în ch de Ispas ceti în mănăstirea
laclie Porumbescu.
Par’că scârţăitul unui car neuns!.... Mă ri Da. „Sciu eu? — o, Domne! este colo’n Neamţului, care are acest hram, în faţa a
— F i n e . — dic, trag cu urechea, acel scârţăit e — pae. Atunci vedem, că se mişcă paele în miilor de peligrinarl o rugăciune compusă
Nu sciam ce aventură mă aştâptă. drept în faţa mea înspre rîu! Mai aştept dosul carului — o fiinţă omenescă în că de el, ca să scape Dumnezeu ţâra de ti
Sorele apunea şi numai câte-va rade mai ceva, tot ascultaiQ, şi apoi plecaih spre maşă, cu capul gol, cu plete, cu barbă — ranul Vodă. Se înţelege, că Sturdza căuta
licăreau printre copaci. Ochii mei erau în sunet şi de-odată zăresc un — car cu fân, plin de pae se coboră din car. Era şi des apoi să-l prindă punând şi un preţ consi
cordaţi tot spre câmpiă, spre Şiret şi peste ori cu pae cu doi boi, pe care îi mâna de culţ!... Toţi îşi descoper capul, îi i-au mâna derabil pe capul lui. Trebui deci travestit
el. Păşeam tot înainte pănă ajunseih la alăturea un om fără a mai striga „hăis" (unii în genunchi), o sărută. — „Preasân- chiar şi ca cerşitor pănă a dat de graniţa
marginea pădurei, adecă la câmpiă dincolo, ori „cea" şi ast-fel venia pe de-antregul pe ţite" — ch Negri cu glas tremurător — Bucovinei. Ii succese a da la Botoşani o
ce
der nimic nu văduiă; mă puseiă jos, aprin- fenaţe drept spre pădure. „Bade, dela Ga „o, va scăpa deci şi biata nostră ţeră, epistolă cătră Negri, pe care îl scia, că-i
seiă o ţigară şi ascultam. Inima-mi sbo- laţi vini?" Deodată opresce omul boii şi dâcă ai scăpat Preasânţia Ta". Momentul, la Cernăuţi; în acea carte îl ruga, să i
cotea cumplit! întunecase bine şi tot ni- tace. Mă apropiu de el întrebându-1 încă scena acesta ce mi-se înfăţişa acum, nu-s mijlocâscă trecerea în Bucovina, decă va
mică! Ce să fac? Mă întorc tot pe acea odată: „dela Galaţi vini bade?" — Aud în stare să o descriu! Archiereul numai în putâ să se străcore prin ghiarele sbirilor
cale la domnii mei şi le spun, că nu se un „da" fricos. — Nu sciam ce să fac, cămaşă ţărănescă şi încins cu un brâu ţă lui Sturdza, ceea-ce s’a şi întâmplat. —
vede, nu se aude nimic. Toţi tăceau, se să-i dic să urmeze după mine, seu să aş rănesc desculţ, binecuvânta pe rând pe toţi Emigranţii toţi sciau despre meritele ar-
speriase şi suspinară. „Mai mergi frate, mai tepte? Piseiii totu-şî: „stăi puţin, bade, compatrioţii săi, cu lacrimi pe faţă, apoi chiereului Iustin pentru emanciparea Mol
mergi odată şi mai vecii — o, pote tot încă aici, eu îs om bun", şi alergaifi cum pu- îi cuprindea pe toţi şi îi săruta pe frunte. dovei, de aceea s’au şi grăbit atât de mulţi
nu-i de geaba!" îmi dise Petrache Casimir. tuiii prin întuneree la tovarăşii mei. „Este" Ingenuncheai şi eu, er Negri <jise atuncea: a-i veni în ajutor.
Bobăind prin întuneree, ajunseifi âr la lo strigaiă şi nu prea. Drept în piciore săriră „Tînăr şi cleric brav din Bucovina, îngerul Emigrantul Rolla scose din geaman-
cul unde am fost, der’ de văcjut ceva nu toţi şi aucjiii ca într’un glas: „Mon Dieu!" conducător al nostru, ca acel a lui Iov". tanaşul său un paleton lung, ca o giubea,
