Page 74 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TR AN SL VAN IEI. Nr, 185 — 1898.

Dima cu o dibăciă şi desteritate, care a începe să mârgă publicul cătră ReşinarI, Stare de asediu şi statariu în Revistă externă.
pus pe toţi în uimire, mai cu sâmă pe unde s’a ţinut din nou un parastas la mor­ Galiţia.
străini, cari au alergat din tote părţile, să mântul fericitului Metropolit. Noul cabinet frances s’a presentat
asiste la festivităţile aranjate întru memo­ Reşinarul avea un aspect de mare Turburările antisemite din Galiţia au erl camerei. Preşedintele Brisson a desfă­
ria neuitatului Archiepiseop. La sfîrşitul sărbătore. La intrarea în sat era ridicată luat proporţii atât de mari, încât guver­ şurat programul de acţiune. Se cjice, că
serviciului divin părintele Papiu a rostit o prima portă triumfală cu inscripţia „Bine nul oentral din Viena s’a vădut constrîns republicanii moderaţi vor interpela asupra
cuvântare. aţi venit**, âr înaintea caselor tineri şi bă­ a introduce în acâstă provincie a monar- politicei generale. Grupul acesta acusă gu­
Sera s’a ţinut şedinţa festivă la socie­ trâni în haine de sărbătore aşteptau sosi­ chiei stări escepţionale. vernul, că nu numai i-a răpit puterea, dâr
tatea seminariştilor, „Andreii! Şaguna**, cu rea ospeţilor dela Sibiiu. Aprâpe de bise­ Starea de asediu. Guvernul din Viena i-a luat şi programul. „Journal des Debats“
care ocasiune s’au esecutat mai multe cân­ rică era a doua portă triumfală, âr de aici a suspendat articolii 8, 9, 10, 12 şi 13 din semnalâză, că republicanii moderaţi vor în­
tări ; frumos a fost discursul ţinut de cle­ pănă la intrarea în biserică de amândouă legea fundamentală a statului, cari vorbesc cepe o luptă înverşunată contra noului ca­
ricul Lazar Tritean, în care într’un lim- părţile ale drumului erau împlântaţi bradl. despre drepturile libertăţii pereonale, ne- binet. Radicalii însă speră, că din acâstă
bagiu frumos românesc ne arata faptele Intrarea în biserică era trasă în ne­ violarea domiciliului privat, secretul epis­ luptă vor eşi victorioşi, fiind-că 150 dintre
marelui Andreii!. gru, er în mijlocul bisericei era ridicat ca­ tolar, dreptul de Reuniuni şi întruniri republicanii radicali nou aleşi, au promis
Luni în 27 Iunie la 5 ore d. a. o tafalcul, în jurul căruia erau mai multe cu­ şi libertatea pressei. Legea despre scutirea alegătorilor, că vor lupta contra reacţiona­
rilor. De altă parte şi socialiştii vor spri-
mare mulţime să aduna în sala cea mare nuni, dintre cari mi-am putut însămna ur- libertăţii personale s’a suspendat în aşa fel, că
dela cassa societăţii, care era frumos de­ mătorele: Consistoriul Archidiecesan, Reu­ terminul de timp, în care cel arestat fără gini guvernul, pentru-ca să facă imposibilă
corată cu bracjl, fiind pe păreţi atârnat ta­ niunea femeilor române din Sibiiu, Comuna de hotărîre judecătorescă trebue să fiă as­ întărirea elementelor clericale, piarele mo­
bloul fericitului Şaguna. Corul reuniunei ReşinarI, învăţătorii Archidiecesan!, Ro­ cultat, s’a prolungit dela 48 ore la 8 cjil şi deraţilor şi conservativilor întâmpină ne­
0
începu să cânte Psalmul al XXVI cu o mânii din Timişora, Diecesa Aradului, Ele­ poliţiei îi stă în drept a espulsa pe indi- favorabil noul cabinet şi speră, că la des-
precisiune, care a pus în uimire întreg pu­ vii seminariului Andreian, Sodalii români yicjii, cari nu aparţin cercului competent, baterea asupra politicei generale, el va fi
blicul, în fruntea căruia era Metropolitul din Sibiiu, Profesorii din Braşov, Reuniu­ er pe cei ce aparţin cercului pote să-i res- majorisat.
Miron, Episcopul Popea, precum şi o mul­ nea femeilor române din Braşov, Reuniu­ trîngă la domiciliul lor fixat. Iiesbofrul. O telegramă sosită la Ma­
ţime de dignitarl atât biserieescl, cât şi nea pentru ajutorarea văduvelor din Bra­
După suspendarea legei despre nevio- drid din Honkong cu data de 29 Iunie
lumenl. şov, Paroehia rom. gr. or. Beiuş, Comite­
larea domiciliului, poliţiei îi stă în drept a afirmă, că Spaniolii din Manilla sunt decişi
După cântare urca tribuna d-1 Dr. D. tul paroeh. gr. or. ReşinarI cu tricolor na­
face perchisiţii domiciliare ori şi când şi a lupta contra Americanilor pănă la ultima
P. Barcicinu şi-şi începe discursul, care a ţional, Nepotul locotenent colonel Şaguna
fără decis judecătoresc. Prin suspendarea picătură de sânge.
fost un cap de operă ca fond, şi model de şi altele.
legei despre inviolarea secretului epistolar, Generalul Schafter a telegrafat la
stil ca formă. D-1 Barcianu şi-a introdus La 9 ore s’a ţinut serviciul divin po- Washington, că speră a invada şi a ocupa
discursul cu un plastic chip al înmormân­ tificat de d-1 protopresbiter al Sighişorei desfacerea şi sechestrarea scrisorilor se pote
face de-asemenea fără decis judecătoresc. Cuba cât de cnrând. Spaniolii se pregătesc
tării fericitului Şaguna, dând apoi icona Moldovan şi de cei 3 preoţi locali.
Mai departe nu se pot constitui Beuniunî pentru o luptă decisivă. O trupă de 80C0
stării, în care a lăsat biserica sa la morte;
După serviciul divin au sosit cei trei şi nu se pot ţine întruniri fără invoirea au­ se apropie tot mai mult de Santiago.
a schiţat drept contrast starea desolată,
Archierei cu suita lor şi mai multe nota­ torităţilor ; adunări de popor peste tot nu Lui „Daily Telegraf** i-se anunţă din
cum a aflat’o la venirea sa. In legătură
bilităţi, între cari fraţii Alesandru, Eugen sunt permise. Libertatea pressei e suspen­ Washington, că un consiliu de miniştri a
oratorul a schiţat căuşele decadenţei bise­
şi Zeno Mocsonyi, Paul Rotariu, Dr. Mihu dată prin aceea, că se pote împiedeca primit propunerea preşedintelui Mac Kin-
ricii ortodoxe, luptele ei seculare, marti­
şi alţii. apariţia şi răspândirea de tipărituri, din timp ley, de a-se trimite comodorul Watson cu
riul metropolitului Sava, efectele unirii ca
La 11 şi V, s’a început parastasul so­ în timp se pote suspenda dreptul indus­ flota sa la ţărmii Spaniei. Flota acâsta va
câştig şi perdere, înrîurirea literaturii bi­
lemn, care l’au celebrat cei trei Archierei, triei tipografice şi a-se cere, ea exemplarele şi pleca peste deee dile, îndreptându-se în
sericesc!, traduceri din sfânta scriiptură
12 protopresbiter! şi 2 diaconi. Biserica obligate să fiă presentate înainte de apari­ primul rând contra insulelor Canare.
pentru a crea o limbă literară, prin care
era plină de public, o mulţime de deputa- ţia lor cu 3 ore etc.
s’a dat posibilul ca Petru Maior şi Şincai Cabinetul italian s’a constituit abia
ţiunl, între cari Representanţii comitatului,
să potă continua opera de renascere naţio­ Statariul. Privitor la introducerea sta- după multă trudă. Preşedinte şi la interne este
a comunelor Şelişte, Reşinar, Gusteriţă,
nală şi a continuităţii nostre pe acest pă­ tariului se dispune ca tribunalele spre acest Pelloux, esterne Canevaro, justiţiă Fmociaro,
Reuniunea femeilor române din Braşov re-
mânt, ideiă, începută după orator, de scrii­ scop se fiă formate din patru jutjl, dintre finanţe Carcano, visteria publică Vanhelli,
presentată prin Domnele Duşoiu, Popea,
torul Miron Oostin. cari unul preşedinte. Tribunalul pote func­ răsboiul generalul San-Marsano, mariDă
Săbădean, Vlaicu, Gimnasiul din Braşov
Dat acest cadru, oratorul arată munca ţiona în ori-ce localitate din cercul său. admir aiul Palumbo, instrucţie publică Bac-
prin directorul Oniţ şi doi profesori, şi al­
uriaşă, ce-a săvârşit’o A. br. de Şaguna pe Miliţia are datoria de a-se îngriji de scu­ celli, lucrări publice Lacava, agricultură
tele, pe cari nu mi-le-am putut însemna.
tote terenele pentru a ridica şi cultiva cle­ tire ; mai departe tribunalului i-se pune la Foriis, poşte şi telegraf Naşi. Noul cabinet
In decursul parastasului a cântat co­
rul şi poporul şi insistă mai ales cât pen­ disposiţie un preot, un medic de tribunal şi a depus jurământul erl.
rul măestrului profesor G. Dima mai tote
tru partea politică la 8 (15) Maiii, âr un călău cu asistenţii lui. Numai persone
cântările; frumos a fost cuartetul, în care Turcia ameninţată. Din Constan-
cât pentru cea bisericâscă la creaţiunile lui surprinse şi comiterea faptului pot fi aduse
s’a distins gentila D-şoră Eugenia Moga tinopol se telegrafâză, că guvernul frances
nemuritore: statutul organic, seminariul, înaintea tribunalului, vinovăţia cărora tre­
prin frumosul şi melodiosul ei sopran şi a adresat o notă Portei, în care declară,
tipografia etc. Indică apoi lucrarea literară, bue dovedită neamânat. Tribunalul statar
profesorul Dr. Stroia prin puternicu-i basso. că va pune secuestru pe ultima rată a des-
şi ţinând un panerigic accentua trăsurile de e competent şi la osândirea soldaţilor. Dâcă
gubirei de râsboii! din partea Greciei, dâcă
caracter ale repausatului: blândeţa şi vi- La 1 oră finindu-se parastasul, au eşit acusatul este declarat unanim de vinovat,
pănă la 10 Iulie nu vor fi resolvate recla-
gorea îmbinate cu succes după esigenţele cu toţii la mormântul fericitului Şaguna, el negreşit trebue judecat la morte. Numai
maţiile sudiţilor francesl, cari au suferit
momentului; în câte-va pasagii despre sta­ unde părintele Boiu resignând de a cuvânta, după esecutarea culpabililor principali este
pagube cu ocasia atrocităţilor contra Ame-
rea de faţă, în care se află biserica gr. or., a ţinut un discurs improvisat, dâr escelent, permis a osândi la închisore dela 5—20
nilor din Constantinopol şi Asia-mică. Tot
oratorul scâte în relief câte-va linii mai P. S. Sa Episcopul Aradului. ani pe culpabilii mai mici. Sentinţa aces­
acâsta a fâcut’o şi guvernul italian. Pre-
posomorite şi cere la urmă ca poporul re­ tor tribunale nu se pote recura ; petiţiile
La 2 ore s’a ţinut banchetul, la care tensiunea Franciei se urcă la 1,700,000
cunoscător să-i ridice lui Şaguna un mo­ de graţiare n’au nici-odată efect de amâ­
au luat cu toţii parte câţi erau în Reşi­ franci, a Italiei la 400,000 franci.
nument. nare. Sentinţa de mârte se esecută după
narI pe la mai multe mese. S’au ridicat
Acesta e pe scurt conţinutul magis­ două ore dela publicarea ei.
numărose toaste, între cari ţin să amintesc
tralului discurs al d-lui profesor Barcianu Groznic potop.
al Exelenţei Sale Metropolitului, al D-lui In cercul Novi-Sandec (110,249 locui­
la sfîrşitul căruia, oratorul a fost viu feli­ Dr. Alesandru Mocsonyi etc. Cu acâsta tori) funcţionâză trei tribunale de acest
citat din partea Metropolitului Miron, a Miercuri în 29 Iunie n., c]iua
s’a sfîrşit şirul festivităţilor. fel; în cercul Limanowa (73,239 locuitori)
Episcopului Popea şi a celorlalte nota­ BS. Apostoli Petru şi Pavel în calen­
Luba. două tribunale.
bilităţi. darul gregorian, s’a descărcat o mare
In diua următore Marţi deja la 8 ore şi ÎDgrozitdre furtună cu grindină
şi o pălăriă cu care-1 îmbrăcară pe bietul De-odatâ ne pomenirăm, că mergem prin dun (în Bucovina) să caute o moşă, teme- cutei — Victoria! Etă atunci în uşa casei
episcop şi îi mai aruncară şi un plaid pe desişul pădurei, mi-se părea, că suntem în ţi-vă de Dumnezeu şi aveţi milă de mine; un om cu o femeiă, era bărbatul lehuzei
umeri. Eu văcjend, că încălţăminte nu scote loc de direcţia spre Nord, şi nu în cea suntem omeni săraci! „Ajutaţi ce sciţi şi cu mâşa din comuna Neguştina (Bucovina)
nimeni din geamantanaş, mă descâlţaiă de despre Vest. Oficerul, care era cu noi, ce puteţi!** cjise un glas blând; era al epis­ Tableau !... „In viâţa mea nu am păţit atâta
cişmele mele şi le oferii părintelui episcop. prinse a pipăi copacii şi cjise: „da, mer­ copului, care se duse spre cornul casei spre frică, ca în momentele acelea, când audiam
„Dumnedeu să-ţi răsplâtâscă fiule** dise a- gem spre Vest, că âtă muşchiul copacilor, răsărit, unde era şi o iconă de cele dela pe Vlădica dicând de repeţite ori în ru­
tuncea Archiereul, âr Negri mă cuprinse şi care-i tot-dâuna spre Nord, e de astă parte**. Nicula din Ardeal, îngenunchiâ acolo şi găciune: „să te lapedl de Sătana!** mi-se
mă săruta. Omul, care sta înmărmurit, vă- Atunci eu pornii spre Nord şi cei-lalţl începu rugăciunile sale. „Nu te teme lele** turburau creerii şi nu mai ştiam cine-s cei
duiă, că-i vîră fiă-care câte ceva în mână, după mine şi ast-fel tot mergeam bâjbâind dise Negri, „nu suntem hoţi, ci omeni buni 12 în miecjul nopţii prin prejurul noului
mulţumindu-i cu termenii cei mai frumoşi. printre copaci, pănă când de-odată zării o şi creştini. încrede te în noi, că eu sunt născut!“ cjise sub-pădurarul la „masa bote-
u
Mulţămi şi bietul om cu cuvinte de ale lumină înaintea mea. Alerg, ce-i? Un bor- doctorate rog dâr încrede-te în noi**. ţ)ise junei . Episcopul Iustin petrecu după a-
sale încheiând. ast f e l : „Ce mi-aţl dat Dum- deii! şi nu cerdacul nostru, căci ne aflam şi se sui pe cuptor, luâ biata femeiă în câsta mai bine de 6 luni în Cernăuţi în ca­
niavostră nu sein, cum nici n’am sciut pe încă tot în pădure. Bat la uşă, uşa încu­ braţe, eu vădând acâsta lăpădaii! sumanul sele bătrânului Hurmuzachi, care încă trăia,
cine aduc, dâr ce frică am tras pănă aici, iată : ascult, aud — gemete! mă uit prin din spate, îl puseiii vălătoc pe pat, ceilalţi âr cădând Mihalache Sturdza, a reintrat în
şi am făcut pe voia boierului meu, care ferâstră, văd pe cuptor o — femeie vârco- puseră şi ei plaidurl pe pat, apoi Negri ţâră şi căpăta scaunul episcopesc de Roman,
mare grijă îmi dete, ca să aduc pe părin­ lindu-se! — Strig, nu-mî răspunde. Vin coborând biata femeiă, îi răcjimâ spatele dâr pănă la anul repausâ. Pe bietul sub-
tele acesta pănă aici, aşa ascuns în paie. cei-lalţî după mine, şi spuindu-le cele des­ de sumanul cu plăidurile... Moment sacru !... pădurar din bordeiă îl dăruirăm noi, „12
1
Săruta apoi mâna şi poalele episcopului, crise, puseră unii umărul la uşă, care în­ moment straniu serios!... Un vlădică în cumetri *, eum puturăm, dâr aşa, că el îşi
carele şi el la rândul său îl blagoslovi şi dată se şi sparse. genunchi se rogă, tinerii boerl, surguniţl cumpăra jumătate de falce de pământ, pre­
îi mulţumi pentru frica şi ostenâla lui. Bordeiul n’avea tindă. Năpustim în din patria lor, asistă şi ajută femeii şi... se cum ne spuse, când mai venea să ne vadă
Omul întorse boii şi se duse îndărăt, âr casă şi femeia speriată de atâţia, se ridică nasce un copil!... şi să-i mai dăm câte-o masă de cumetrie.
noi pornirăm spre pădure ascultând cu pe o mână şi strigă cu glas plângător: Luai surcele, făcui foc şi apă caldă; Botezul „din apă“ îl completa omul mai
mare interes enararea celor păţite de Vlă­ „Vai, vai, aveţi milă de mine, n’am nici o scăldarăm copilul (era fată) şi — „botâză-1 târejiu în paroehia sa.
dica ; de altă parte însă nici unul nu mai para (ne ţinea de hoţi), eu mă trudesc de preasfinţite**. îi cji şi unii şi alţii, ceea-ce
se
grijea, în care parte a codrului mergem. — copil, âr bărbatul meu e dus peste cor- se şi întâmpla, dâudu-i numele nou năs­