Page 75 - 1898-06

Nr. 135—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Păgina 3.

asupra comitatelor din Ungaria: fi adus apa pănă în Mureş, distanţă de Romos. Ce va fi fost pe partea de cătră rea Bulgariei, este o redută formidabilă.
Peşta, Moşon. Şopron, Vas, Zala, peste 30 klm, pănă acolo. Prin comuna apus, spre Abrud şi Brad dela munţii nu­ Strîmtorea Şipca desparte Bulgaria de Ru-
Gy6r, Comarom, Strigoniu, Vesprim, Techereu, Poiana şi Almăşel omenii au miţi, vor spune pote cei de-acolo, pe aici melia orientală.
Alba-regală, Somogy, Pojun, Neutra, scăpat pe coperişul caselor, cari au mai n’am aucjit.
Bars, Hont, Nograd, Ung, Heves, resistat valurilor. Vieţi de dmeni s’au stins Am scris acest raport mai special, nu Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
fotografie pentrn salon, şi voiaj forte renumite;
Zemplin; apoi în partea apusână a mai multe, pănă acum însă nu se scie numărul cu pretenţiunea de-a fi arătat în detail
aparate pentru fotografii la moment, nrecum şi
Ardâlului, în Bănat, Bacîca, Tolna, lor. Ar fi mai bine, ca din fiă-care comună acâstă catastrofă, ci numai în părţile mai tâte articolele necesare, se pot procura dela A.
Baranya şi Oradea-mare. sâ facă vre-un cărturar raport pentru con­ generale, căci pentru de a spune totul este MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
Acesta furtună cu grindină n’avu statarea esactă a catastrofei. necesar, ca din tote comunele cei, cari sciu lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la
semăn în grozăvenia ei. Sunt ţinu­ In comuna Balşa rîurile întrunindu se, cum a fost şi ce au petrecut, să spună, anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
preţurile gratis. Depos’te în Braşov la F. Jeke-
turi, în cari grindina a căcjut în mă­ anume rîul Almaşului, Poianei, Techereu, pentru-ca lumea mare să afle şi pricepă lius, F. Kelemen, Victor Rotit Farmacişti. Teutsch
rimea ouelor de gâscă, âr în altele Porcura şi Voia, sâ părea, că mânia lui din destul năcazul, ce ne-a ajuns. şi Tartler, D. Eremias nepoţii.
bucăţile de ghiaţă cântăreau pană Dumnedeu e asupra nostră. Şesul de 4—500 Numai prin ajutore trimise nenoro­
la o jumătate de chilă. Rapârtele metri, pe care se întinde comuna, era din ciţilor s’ar mai putâ uşura încâtva sortea^
Mulţămită publică.
publicate de foile unguresc! şi de costă în costă numai apă. Nenumărate sunt amară în care au ajuns, căci pagubele
ministerial agriculturei dau icdna în- edificiile, pe cari le-a distrus acest potop. sunt de aşa, încât nici peste cj d de an Domna Yolumnia Galrielescu din Bră­
e
fiorătâre a catastrofei din 29 Iunie. Cine n’a vâdut aşa ceva în natură, nu şl nu se vor putâ repara. ila a dat pe sâma fondului „Reuniunei fe­
In cele mai multe ţinuturi grindina pote face ideiă, ce groznic e să fi martor N. Todea, meilor rom. pentru ajutorarea văduvelor
a căcjut în mărime atât de grozavă, ocular unui asemenea incident. Apa venia teol. abs. sărace din Braşov şi Săcele suma de 5 fi.,
u
încât n’a rămas din semănături aprâpe cu un vuiet, încât răsunau dealurile, nu pentru-ce i-se esprimă aici deosebită mul-
nimic întreg pe urmele ei. Trăsnetul sciai, că apă e, ori vre-un nor, ori pote ţămită.
isbind în case şi edificii le-a aprins, vre-un munte se rostogolesce de vale în SCIRILE BILEI. B r a ş o v , 16 Iunie v. 1898.
»
o mulţime de âmenî au fost îngro­ jos. Era ceva grozav.
— 19 Iunie v. Pentru comitet:
paţi sub ruine, er afară la câmp Omenii partea cea mai mare erau la Maria I. Popea, Dr. Plaga,
grindina grozavă a ucis vite şi sel- lucrul câmpului,' er cei de-acsă nu sciau Comitetul naţional al Românilor buco­ presidentă. secretar.
bătăciunî. Pe hotarul comunei Maria- încătrău să se refugieze. Cuprinşi de unda vineni este convocat în şedinţă pentru 22
Major din comitatul Albei-regale, s’au apei, cei mai mulţi au scăpat prin podul Iunie v. Convocările sunt semnate de d-nii
aflat 200 epurî ucişi de grindină. caselor, ori pe câte-un arbore mai resistibil. Modest cavaler de Grigorcea şi Iancu ca­ SOIRI ULTIME.
Urmările acestui desastru nu se însuşi scriitorul acestui raport, dimpreună valer de Flondor. Se va discuta atitudinea Viena, 80 Iunie. Partidele ger­
pot cumpăni. Mii şi mii de familii cu alţi 2 bărbaţi şi 2 femei cu 2 prunci, limbei germane, ca limbă de propunere, în
au fost păgubite, aduse la miserie au fost espuşl la perderea 'vieţii, încun- şcolile române. mane ţin morţiş la pretensiunea lor
de a-se desfiinţa ordonanţele de lim­
şi aruncate pradă ruinei totale ma­ juraţl fiind de tote părţile de apă în casa, Călătoria Ţarului la Viena. Se vor­ bă. Conferenţele de împăcare pro­
teriale. Pagubele în semănături se care este situată de 60 metri distanţă dela besce cu insistenţă de o apropiată călăto­ iectate de contele Thun, n’au pros­
urcă delă 20 pănă la 80°/ ,ba sunt alvia rîului. Apa atât era de mare, încât ria a Ţarului la Yiena. In vara acâsta îm- pecte de reuşită favorabilă deslegării
O
locuri sămănate cu grâne, unde se- numai 2 dom. au mai lipsit, ca să între pe părătâsa Rusiei va petrece la Darmstadt,
cerea n’are ce căuta, căci grânele ferestri în casă, deşi ferestrile sunt de unde Ţarul o va însoţi, spre a face împă­ cestiunei de limbă.
Caşovia, 30 Iunie. Erî s’a des­
zac sub nămol, sunt nimicite cu de­ aprâpe 4 metri înalte dela pământ. Uşile ratului Francisc Iosif —• fiă la dus, fiă la cărcat asupra Caşoviei un vifor mare
săvârşire. numai proptite bine dinlăuntru şi coperite întors — o visită de felicitare, pentru ani­ cu grindină, care a făcut pagube
După un an cât se pâte de slab, cu haine au putut resista. Să-şi închipue versarea a 50-a a domniei sale. imense. Intrâgă recolta o nimicită.
a urmat ăstan acest al doilea desas­ ori cine situaţia, aflându-se într’o asemenea Cinci-biserici, 30 Iunie. Furtuna,
tru asupra poporaţiunei agricole. stare, când jur împrejur eşti încunjurat Programul călătoriei împăratului ger­ ce a bântuit erî nâptea în ţinutul
Etă acum un raport detailat de acest potop, aşa de periculos şi cu o man. „Neue Freie Presse“ publică în ulti­
■asupra grâznicului potop, ce s’a des­ putere atât de mare. mul său număr itinerarul călătoriei monar- acesta., a pricinuit stricăciuni colo­
sale. Grindina acoperi câmpul şi
cărcat la 24 Iunie în părţile de Şâse deci de auî, (ficea un bătrân în chului german, itinerar, care nu prevede şi stradele în grosime de ‘/ metru.
mâcjă-nâpte ale Ardealului dinspre cliua următore, sunt de când sciu eu salcia călătoria în România. împăratul ’W’ilhelm 2
Zlatna începând şi care a trecut acâsta aici — nu departe dela casă — şi va pleca probabil la 26 Octomvre cu un Lemberg, 30 Iunie. In urma pu­
spre apus şi mâcjă.cji în mar! întin­ nici o apă n’a seos’o, âr acum âtă-o şi ea vas de resbel din Kaifa la Nazaret şi de- blicării statariului, liniştea domnesce
deri, năvălind ca un adevărat dilu- răsturnată şi dusă dela locul ei. In „răgu- acolo spre Genezaret. Nu se scie sigur, erăşî. Acâsta publicare a avut efect
a
viu asupra mai multor comuna din luţie (1848) — spunea altul — arinii ceia decă se va duce de aci călare la Ierusalim, mare. In Novi-Sandeş a sosit deja că­
comitatul Hunedorei: i-am sciut tot aşa de mari şi tari, âr acum sâu se va întorce la Kaifa pentru a merge lăul Vienei cu doi asistenţi şi s’a
i-a scos apa şi i-a dus în depărtări mari. prin lafa la Ierusalim. La 29 Octomvre e presentat locţiitorului, care l’a tri­
Balşa, 15 (27) Iunie 1898. fixată intrarea împăratului la Ierusalim. E mis la Tarnov, ca se aştepte acolo
După cum am amintit, unde au fost grădini
Ştim. D-le Redactor ! Ou nespusă du­ îngrădite cu garduri tari, nu se mai cunosce, vorba ca acolo să fiă primit de un mare .îndrumările ulteriore.
rere sufletâscă prind condeiul, pentru-ca nimic, cueuruze, fânaţe, etc. tote au fost număr de prinţi protestanţi, cu cari va Londra, 30 Iunie. La banchetul
în legătură cu micul raport trimis, să des­ spălate şi nu vecii alta, decât o tristă pus­ pleca la Bethleem, unde va asista la sfin­ Clubului „United“ din St. James
criu groznica nenorocire, ce a ajuns aceste tietate, er casele, ce au resistat, stau triste ţirea unei biserici protestante. Asemenea Hali, lordul Salisbury a ţinut un
comune în diua de 12 (24) Iunie c. în mijlocul pustiului, multe din ele părăsite nu s’a hotărît încă, dâcă împăratul Wilhelm discurs politic. Cu privire la răsboiul
Pe la 3 ore d. a. pe munţii Poianei de ocamdată, fiind-că nu mai potj fi locuite va visita pe Kedivul din Cairo. Monarchul ispano-american Salisbury flise, că
.şi Almaşului-mare, nori grei negri se for­ pănă când se vor repara şi curăţi. Să se Germaniei va petrece 12 dile în Palestina. Anglia trebue se se reţină de-a îm­
maseră prevestind nenorocirea. Pe la 4 ore fi întâmplat sera târciiu acest potop, mul­ părtăşi cu favoruri pe vr’una din
D-l Jules Brun, chemat să participe
.a început o tempestate pe hotarele acestor ţime de omeni şi vite ar fi perit, aşa însă peste câte-va săptămâni la congresul gene­ părţile beligerante. Escepţionând res­
comune, care de cătră mâdă-nopte, dins­ au fost pe câmp. ral al „Felibrilor francesl“, a fost invitat boiul, orisontul politic al lumei e
pre Zlatna începând, a trecut spre apus, , , Peste tot locul plânsete şi tânguiri senin.
să pronunţe la acest congres elogiul poe­
apoi spre medă-cli în întinderi mari. aucjl, ochi scăldaţi în lacrimi întâlnescl şi Kingston, 30 Iunie Consulul spa­
tului Vasile Alexandri. In acelaşi timp d-l
Hotarele comunelor: Glod, Nădăstie, feţe triste şi desperate observi. Ne a bătut Jules Brun va face cunoscută şi fecunda niol a primit din Santiago de Cuba
Almaşul-mare, Poiana, Prădet şi Techereu Dumnedeu! dic toţi; da, ne-a bătut Dum­ o telegramă, după-care o bombă spa­
activitate a regretatului Constantin Esarcu.
au fost cu desăvârşire distruse de potopul, nezeu ! adaug eu, dâr pote şi pentru pă­ niolă a nimerit încrucişătorul ame­
u
ce s’a revărsat asupra lor. Pe lângă ploia catele nostre. Prea ne-am uitat de Dum­ Galerie de portrete. Rectorul Univer­ rican „Brooklyn şi a ucis pe coman­
■toreuţială, grindina ce a rămas netopită până nedeu; prea mult călcăm poruncile lui, prea sităţii din BucurescI, în înţelegere cu co­ dantul Schley dimpreună cu alţi 24
în cţiua a doua, a nimicit întrega recoltă a mult ne urîm unii pe alţii şi prea puţin legii săi, a luat iniţiativa formării unei ga- dmeni.
bieţilor economi. In urma acâsta păraele suntem cuprinşi de dragostea creştinescă legrii de portrete a tuturor profesorilor Washington, 30 Iunie. Din ta­
au crescut şi, plecând la vale, s’au format Fericiţi sunt cei curaţi la inimă, că aceia Universităţii dela înfiinţarea ei încoce. D-l băra americană dela Guama, în apro­
rîurl, cari au spălat tot ce au întâlnit. Apa vor vede pe Dumnedeu! Gr. Ştefănescu s’a şi adresat familiilor şi piere de Santiago, se anunţă, că sol­
s’a împărţit în rîurile Almaşului, Poianei In anul trecut puţin a fost, în acest urmaşilor profesorilor încetaţi din viaţă, daţii de tote armele fac pregătiri
şi Techereului. Atât -au fost de grozniee an şi mai puţin va fi, ori pote nimic. Pe pentru a înlesni scopul urmărit. pentru a străbate mai adenc pe us­
aceste ape, încât nimic nu au putut resista ho arele, unde .a bântuit acâstă tempestate, cat. Restul artileriei încă a fost
Tractatul comercial serbo-turc. Din
în calea lor. Oase, şuri şi alte edificii, ce nu este nimic decât dâlurile gole, şi pă­ debarcat.
Belgrad se spune, că motivul principal al
au fost aşedate pe şes, tote au fost nimi- mântul l’a spălat, încât au rămas cu totul
rupturei negociărilor sârbo-turcescl pentru
aite. Vieţi de omeni au căcţut jertfă. In Al- pleşuve, aşa spun omenii de pe acolo.
încheerea tractatului de comeriă a fost re-
maşul mare preotul loan Onea cu alţi doi Trecând potopul în jos, a spălat o
fusul categoric al Turciei de a considera Medic român în Karlsbad.
omeni, ce erau ocupaţi cu storcerea uleului, parte din comuna Mada, er mai în jos din
pe Serbia ca naţiunea cea mai favorisată.
s’au înecat. Soţia adjunctului notarial D comuna Bozeş, unde s’a mai adaus şi valea Pârta se teme, ca nu cum-ve admiţând Medic universal
Costea, de loc din Almaşul-mare, care se (rîul) Ardeului, care asemenea a fost groz­
acâstă cerere, să recunoscă în mod impli­
duse abia cu 2 cjile înainte în afaceri eco­ nic şi a făcut enorme stricăciuni prin Dr. Hicolae Comşa.
cit şi pentru guvernul sârbesc dreptul de a
nomice la Almaşul-mare, a fost găsită, ră­ Ardeu şi Bozeş. Tâte împreunate acum,
deschide tribunale consulare în Turcia. Din K A R L S B A D ,
pită şi dusă de valuri la distanţă de câţiva au năvălit asupra Geoagiului de jos, care a
partea sa Serbia a declarat, că dânsa per­ Weinhaus, Sprudelgasse.
chilometri pe hotarul comunei Glod, înecată. fost cel din urmă loc al catastrofei, şi
sistă a reclama să i-se acorde tratamentul •GEH£E9GE£H3E»OOSE£X»(H3E£EB9
Un frate al numitului adjunct not. şi o fiică despre stricăciunile causate aci încă se
naţiunei celei mai favorisate, dâr numai
adoptivă a denşilor încă s’au înecat. spun minuni. Podul făcut şi finit abia în
pentru daraverile de vamă.
Pe hotarul comunei Techereu s’a aflat tomna peste apa G-eoagiului, care a costat L i t e r a t u r ă .
0 femeie înecată. Prin comuna Balşa omenii multe mii de florenl, încă a fost rupt şi 0 mănăstire rusescă în Balcani. „Cor- Din cartea d lui Axentie Severu, vete­
au vădut trecând pe apă un băiat mic în­ stricat de apă. respondence balcanique asigură „din is- ranul nostru luptător dela 1848, întitulată
w
făşat, şi un bărbat învelit într’un straiu, pe La căpătui Geoagiului acest rîu întră vor nu se pote mai autorisat“, că mănăs­ „Răspuns la cartea negră , cu un bogat
u
care, bolnav fiind, se vede că apa l’a luat în Mureş, unde se spune, că cu aşa putere tirea, care s’a construit anul acesta pe adaus despre arderea Aiudului, se mai pot
din pat. Intr’un pat treceau pe apă aseme­ a intrat, încât a petrecut Mureşul trecând înălţimea cea mai ridicată a strîmtorei dela căpăta esemplare la d-l autor, precum şi
nea doi copilaşi. Patru boi înjugaţi s’au prin mijlocul lui şi revârsându-se şi asupra Şipca (Balcani) în amintirea soldaţilor ruşi, la Tipografia „A. Mureşianu* din Braşov,
vâdut trecând, de cari se vorbesce, că i-ar şesului dincolo de Mureş cătră Orăştiă şi cari au căcjut în răsboiul pentru neatârna­ pentru preţul de 1 fl. -j- 5 cr. porto.