Page 77 - 1898-06
P. 77
REDACŢIUNEA, „gazeta“ în floare flj,
Administraţiunea şi Tipografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., po sise luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE B6 primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIE in Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
Tirmătdrele Birouri de anunclurl: Se pronumeră la toto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax Augenfeld 4 Emerich Lesner, afară şi la d-nii coloctori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, stagiu
burg: Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se lunî 5 fi., pe trei luni 2 fi 50 cr.
ria garmond pe o colinii 6 cr. Cu dusul în casă : Po un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu 12 fi., pe 6 luni 6 fi., po trei
blicare. — Publicări mai dese lunî 3 fi. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 136— Anul LXI. Braşov, Duminecă 21 Ennie (3 Iulie). 1898.
Şi răutate şi îngâmfare. în contra acelor hotărîrî şi astfel nu se permită dăruirea acelor obli cu ei se preamărescă memoria acelor
lucrul a venit la desbatere îu con gaţiuni pe sema bisericelor româ honve4î, car! au luptat în 1848 în
Alaltăerî s’a ţinut în Deva con gregaţia. nesc!. Fiscalul comitatului nu s’a contra fraţilor şi părinţilor noştri
gregaţia comitatului Hunedâra, care Credeţi dâra, că majoritatea genat se afirme chiar şi aceea, că credincioşi patriei şi tronului!
este unul dintre cele mai româ membrilor din congregaţia, pe care congregaţia e datâre se nimicâscă Etă oglinda răutăţii şi îngâm-
nesc! între comitatele ardelene şi o formeza Ungurii, a sprijinit causa hotărîrile comunelor amintite, de- fărei, ce caracterisâză pe nemeşii
ai căruia locuitor! român! trec peste bisericelor românesc!? ârece ministrul de interne a d cis ungur! în tote mişcările lor faţă de
6
!
■90 °/ din totalitatea poporaţiunei. E Pâmne feresc©! Nu vor nemeşii încă de mult, că obligaţiunile din Român!. Ne pare bine, că cel puţin
0
dec! de interes deosebit pentru noi ungur! se lase bucăţica din gură vorbă nu se pot înstrăina dela co n’au lipsit nic! de astă-dată Român!
se mai arătăm din când în când, odată cu capul, măcar-că numai pe mune. harnici, cari în congregaţia de alal
■cum se portă stăpânitorii acelui co răpuşiă şi-au împlântat colţii în ea. Acâsta este o apucătură cinică, tăerî li-au spus pintenaţilor dela Hu
mitat faţă de interesele poporului Sa scie, ce mare jaf e’a făcut seu cânescă, cum s’ar 4^ P e ro * nedâra ceea ce li-se cuvine.
ce
nostru, căci decă acolo Românii nu cu averea foştilor iobag! român! cu mânesce. Dâeă obligaţiunile nu pot
întâmpină o tractare câtuşi de cât ocasiunea despăgubirei regaliilor. Ca fi instreinate dela comune, atunci
n
mai domolă şi cuviinciâsă, apoi cum se nu mai intrăm îu alte amănunte, pentru ce a fost instreinate în alte Pentru ce a venit comisiunea mi
ar putâ întâmpina în alte comitate, vom reaminti numai, că după-ce la multe sate din Ardeal, ale căror re nisterială la Braşov ? Foia ungurescă.
a
unde elementul român nu-i tocmai coma nobilime maghiară, sprijinită presentanţe au hotărît a se da obli din loc, „Brassoi Lapoh , vorbind în numă
atât de numeros? de guvernul unguresc, fără nici un gaţiunile pe sema scâlelor unguresc!, rul seu de erl seră despre comisiunea mi
Este adevărat, că a mai umbla titlu de drept a răpit din gura foş a bisericilor unguresc!, ba îu alte nisterială, ce a sosit la Braşov Mercurea tre
cută în causa cercetării fondurilor, din cari
se constaţi vitregitatea, cu care cei tilor iobag! jumătate diu dreptul locuri s’au întrebuinţat chiar pentru se susţin scolele medii române din loc, efice
dela administraţiile comitatelor ii trilunar de cârciumărit, ce era es formarea de banc! unguresc!? între altele: „Intru cât cercetarea (făcută de
tracteză pe Român!, e lucru de pri clusiv al foştilor iobagi, veni în Representanţele comunelor nu comisia ministerială) ar avd resultate nefavo
sos. Dâr totuşi se ivesc casurî, car! 1891 Curia din Peşta şi printr’o de- mai aceea potâre hotărî ce vre minis rabile pentru institut (gimnasiu), guvernul ins
arată în mod atât de bătător la cisiune de-o ne mai pomenită vol- trul? Şi congregaţiile 6re numai trucţiunii publice este hotărît se închidă gim
nastul superior gr. or. din BraşovFaţă cu
ochi de-o parte răutatea, de alta niciă răpi din mâna foştilor iobag! aceea pot permite comunelor, ce se acestă, afirmare a foiei maghiare din loc,
îngâmfarea administratorilor ungur!, şi restul de-a opta parte din drep hotăresce în interesul Ungurilor? d-1 Molnar Viktor, preşedintele comisiunei,
încât merită a fii remarcate cel pu tul de cârciumărit, ce li-a mai ră Românii âre nu sunt şi ei cetăţeni ne face cunoscut, că a adresat numitei foi
ţin pentru istoriă. mas, deciarându-1 simplamente ca ăi acestui stat, n’au şi ei âre drep pentru publicare o rectificare, pe care ne
Astfel de casurî s’au ivit şi în avere comunală, cu drept de-a sa tul de-a dispune peste ceea ce este rogă s’o luăm şi noi la cnnoscinţă. In acestă
ce
congregaţia de alaltăerî a comitatu lolosi şi nemeşii da ea. al lor? rectificare se cfi > că observarea citatei
foi nu corăspunde stărei actuale a lucru
lui Hunedâra. De-o parte veniseră Va se (jică obligaţiunile, pe car! Şi după o asemenea răutate do lui, „căci obiectul şi scopul cercetărei, ce
în disensiune căuşele câtor-va bise representanţele amintitelor comune vedită faţă de poporaţia română a „se face actualmente, nu este alt-ceva, de-
rici române din acel comitat, pen au hotărît se le dăruescă biserice comitatului, aceeaşi comisia perma „cât simplamente de-a lămuri tote împreju
tru car! representanţele comunelor lor românesc! au format proprietatea nentă avu obrazul de a veni cu pro rările privito're la ajutorul primit pănă acum
„dela guvernul României şi de-a constata esis-
făcuseră nisce donaţiuni; de alta o privată a foştilor iobag! român! şi punerea, ca comitatul Hunedârei, un „tenţa acelor acte, la cari s’au obicinuit a se
hârtia a cetăţii libere reg. Arad, numai printr’o volniciă au fost de comitat locuit aprâpe numai de Ro provoca din partea bisericei pentru a justi-
r
prin care se cere, ca comitatul Hu- cretate ca averi comunale. mâni, se se alăture la adresa şovi- r fica subvenţiunea, şi mai departe a face un
nedorei să-şî esprime „recunoseinţa, Fiind acestea fârte bine cunos niştilor jidano-maghiarî dela Arad, ca raport informativ guvernului instrucţiunei pu
devotamentul şi stima faţă de hon- cute membrilor maghiar! ai congre- împreună cu ei „se-şî esprime reeu- blice asupra raporturilor de avere ale biscri-
„celor, cart, susţin scolele
veefii- car! au luptat în anii 1848—49“. gaţiunei dela Hunedâra, de-ar fi noscinţa, devotamentul şi 6tima faţă
De-odată cu acestea amintim, că co
In ce privesce causa primă, lu avut măcar cât de puţin simţ de cu honve4ii, car! au luptat îu anii
crul s’a întâmplat aşa, că represen bunăvoinţă faţa de Român!, ar fi 1848-49“. misiunea constă din 7 persăne. Anume
d-nii: Molndr Viktor, consiliar ministerial
tanţele comunelor românesc! Pâclişa, trebuit numai decât şi fără nicî o Etă îngâmfarea nemeşilor un de secţiă, ca preşedinte; vice-şpanul din
Hâţăgel şi Livăcjen! au hotărît să vorbă se aprobe hotărîrile aminti gur! dela Hunedora în tâtă golata- loc Fr. Jelcel (fişpanul nefiind actualmente
dăruescă pentru biserică nisce obli telor representanţe comunale. Dâr tea ei ! Nu le ajunge răutatea, mai acasă); Jancso Benedek şi Kuncz Ignâcz,
gaţiuni pentru despăgubirea regaliilor nu au tăcut aşa; ba comisiunea per vine pe de-asupra şi îngâmfarea pănă directori supremi de scolă; Mayr Aurel,
şi alte obligaţiuni de-ale aşa numi manentă a venit chiar cu propu la greţă, de-a demonstra în contra profesor universitar în Budapesta; Chopey
Lâszlo, profesor de scole medii si Hobian,
tului împrumut de stat. Răuvoitorii nerea, ca să nimicâscă hotărîrile Românilor, pretin4ând dela ei se-ş! comptabil în ministeriul de finance.
Românilor insă au înaintat recurs acelor representanţe, va se 4'°ă se pună pinten! la călcâie şi împreună
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ vestitului istorie şi politic Francisc de merite este una din cele dintâiu piscop şi Metropolit Andreiu Şaguna,
Palacky, stau înaintea ochilor mei datorinţe ale fiă-cărui popor, în toc dela mârtea căruia se va împlini
sufletesc! astă4î, când o parte însem mai cum recunoseinţa faţă cu bine poimâne un pătrar de vec.
învăţăminte nată a poporului nostru serbeză adu făcători! săi este datorinţa or! şi că
5 Mă simt cu atât mai îndreptăţit
cerea aminte de acel mare bărbat, rui om, care ţine la demnitatea sa
din. 'viaţa. 3v£etro;politnrm. a face lucrul acesta, de-âre-ce Şa
dela mârtea căruia se împlinesc peste şi care în adevăr voesce să trecă de
Andreii» ftftgiuna. guna a fost unul din urzitori! Aso
două 4de 25 de an!; astăxţî, când om cult şi vrednic de stimă. Lipsa
Vorbire destinată a se ţine Duminecă în 14 Iunie un nume scump tuturor Românilor, de recunoscinţă, nemulţămirea, uita ciaţiunei nâstre, din care acest des
\v. 1898 la adunarea generală a despărţământului părţământ, în numele căruia ne-am
şi eu deosebire celor mai strîns le rea bunătăţilor primite este o pată
I. al „Asociaţiunei pentru literatura română şi gaţi de biserica răsăritână, se ros- atât pe fruntea âmenilor singuratic!, adunat astă4î aici, este numai o ra-.
cultura, poporului român“, mură, a tost de bună semă cel mai
tesce cu evlavie în tâte părţile ţări!, cât şi a popârelor ; e semnul lipsei
„Poporul, care scie să-şi respec- când mi! şi sute de mi! de inimi ro de inimă, lipsei de cultură, lipsei de zelos şi cel mai meritat întemeiător
teze şi se onoreze pe omenii săi mari, mânesc! se îndreptă pline de recu- caracter. Popârele, care se fac vi al ei şi tot-odată primul ei condu
este un popor matur şi vrednic de noscinţă cătră măreţa figură, care a novate de acest mare păcat, nu sunt cător în timp de 6 anî de. 4ile.
stimă. Un astfel de popor va învinge împodobit mai bine de un pătrar de vrednice de bărbaţi! mari, pe car! A lăsa neamintit numele lui la
tote greutăţile şi-şi v% ajunge mai• vec istoria nâstră, a Românilor de ’i-au avut şi car! s’au străduit pen o adunare a -Asociaţiunei, pentru în
curând ori mai târeţiu scopul dorit; dincâce de munţi, şi care, deşi tru- tru ele, nu sunt vrednice să trăescă fiinţarea căreia el a păşit eu întregă
un astfel de popor portă în sufletul pesce s’a depărtat din mijlocul nos în mijlocul celorlalte popâre, nu sunt greutatea persânei sale la locurile
şi în inima lui tote trăsăturile emi tru acum 25 anî. prin marele seu vrednice de libertate, ci sunt menite mai înalte, pentru care a jertfit
nente ale omenilor mari, — puterea spirit trăiesce încă şi astă4î între robiei şi peirei. timp şi ban! şi faţă de care sufletul
şi virtutea lor. Er’ ceea-ce trăesce noi şi va trăi încă multă vreme, — Condus de asemenea vederî, am său nutria atâta iubire şi aşa de fru-
în sufletul şi în inima unui popor, va trăi, după a mea credinţă, până crecj-ut, că nu voiu face un lucru mose aşteptări, — astă4î, când peste
aceea însuşi Dumnecţeu, căruia ni când pe aceste plaiuri va mai răsuna nepotrivit, decă îmî voiu lua îndrăs- tot răsună numele Ini şi când atâtea
meni nu ’i-se pote opune, o face să dulcea limbă românescă, până când nâlă să rostesc în mijlocul acestei inimî românesc! îi aduc prinosul re-
trecă în viaţa lui şi o transformă consciinţa naţională va licări încă în onorate adunări câte-va cuvinte des cunoscinţei lor, — ar fi un păcat
în salute şi libertate. “ sufletul poporului nostru ; cu un cu pre bărbatul, de care am făcut amin strigător la cer, ar fi cea mai vădită
(Episc. Ios. G. Strossmayer la jub. lui Palacky).
vânt: până când Românul va fi şi tire mai ’nainte şi al cărui nume îl dovadă de nemulţămire din partea
Cuvintele acestea, adresate îna se va mărturisi Român în acestă cunâsceţî cu toţi!; decă voiu încerca nâstră, ar fi semnul cel urît, de care
inte cu câte-va 4ile de un venerabil ţeră. să Yă atrag şi eu pentru câte-va am vorbit mai sus şi pe care nu-1
prelat fruntaşilor ceh! cu prilejul Da, domnilor şi fraţilor, recu- minute privirile D-Vâstră asupra mă vom suferi o singură clipită pe frun
serbărei de 100 an! dela nascerea noscinţa faţă cu âmenii mar! şi plin! reţei figuri a nemuritorului Archie- ţile nâstre.
