Page 80 - 1898-06
P. 80
Pagina. 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 186—1898.
însufleţirea Braşovechenilor s’a arătat particulare. Pe calea ferată militară sunt Săcele, conform unui conclus anterior, luat stătătore din cărţi româuescl de valore, alese
prin faptul, că momentan s’au înscris vre-o 36 de staţiuni, adecă câte una la fiă-care într’o conferenţă a sa, s’a presentat la lo
şi întocmite pentru trebuinţele cetitorilor
45 dintre ei, ca membri ai Asociaţiunei. fort şi la fiă-care baterie, precum şi la Co- cuinţa jubilarului, unde d-1 Aurel Popoviă,
noştri de totă categoria. Ea formeză pro
Intr’acestea, la corul de copii al d-lui trocenl, unde se pote încărca sâu descărca învăţ, dirigent la scola din Satulung, bise
prietatea Asociaţiunei, stă sub saprave-
prof. de musică T. PopovicI, s’a adaus şi din vagonele direcţiunei generale a căilor rica SS. Arhangelî, printr’o vorbire forte
ghiarea oomitetului cercual şi-şi are sediul
corul studenţilor, esecutând împreună cu ferate seu ale administraţiei militare a nimerită l’a felicitat din incidentul acesta,
în Braşov.
admirabil succes prea frumosul Concert bi fortului. presentându-i tot-odată din partea corpului Art. II. Biblioteca este împărţită în
sericesc de Musicescu. amintit şi un tablou comemorativ forte fru
Post de învăţător. Pentru şeola comu grupuri sâu mici biblioteci ambulante, având
Fiind tocmai atunci serbarea memo mos şi bine reuşit.
nală din comuna ŢînţarI, lângă Braşov, s’a fiă-care din ele cam aceeaşi mărime, cărţi
riei fericitului Metropolit Şaguna, d-1 pre După sfîrşitul acestei vorbiri, păşesce
publicat în foia învâţătorescă oficiosă con cam de acelaşi preţ, aşe4ate în dulapuri
şedinte Andreih Bârseanu se pregătise cu înainte învăţătorul Vas. Fărcaş, însărcinat
curs pentru ocuparea postului de al patru cam de acelaş fel. Cărţile singuraticelor
o frumosă disertaţiune ocasională, pe care fiind din partea unor foşti elevi ai jubilan-
lea învăţător. Salar 400 fl., cuartir liber, biblioteci ambulante însă sunt de ouprins
însă fiind timpul prea înaintat, n’a putut’o tului, cari de present se află în România
cu grădină, şi, la cas dâcă va conduce co diferit de al celorlalte şi astfel alese, ca în
ceti. In foiletonul de adl publicăm acestă aplicaţi la diferite branşe onorifice şi, în
rul bisericesc, va fi remunerat separat. In- ele să ,fiă representat după putinţă fiă-care
frumosă disertaţiune, asupra căreia atra numele lor, aduce tributul de recunoscinţă
formaţiunl mai de-aprope se pot cere dela ram al literaturei române. Tote cărţile din
gem atenţiunea cetitorilor. meritatului dascăl pentru ostenelele date cu
preşedintele scaunului şcolastic din loca bibliotecă portă sigilul despărţământului I
Sunase orele 7 sera, când preşedin cultivarea şi luminarea lor, presentându-i
litate. al Asociaţiunei; dulapul fiă-cărei biblioteci
tele a închis acestă frumosă şi însufleţită totdeodată şi un frumos şi elegant cadou din
ambulante este însemnat cu un număr ro
adunare. Desperare. Diarele germane din Viena partea lor.
man şi se numesce „Biblioteca Nr. . . “
povestesc următorea faptă desperată a unei După acestea s’a dat cetire mai mul
Art. III. Fiă-care bibliotecă ambulantă
SCIRILE BILEI. mame: Femeia Malchsky trăia în miserie tor depeşl sosite tot dela foştii elevi ai ju- se dă în îngrijirea unei agenturi comunale,
î cu cei trei copii ai ei, dintre cari cel mai bilantului din diferite părţi ale României.
care o va pune la disposiţiă poporului ro
— 20 Iunie v. mic era de ţîţă. In desperarea ei, neferi Luâ apoi cuvântul venerabilul proto- mân din comuna sa pentru întrebuinţare.
cita mamă se hotărî să moră, îşi luâ copiii presbitor 1. Petric, care printr’o vorbire
In memoria fericitului Andreiu Şaguna In acest scop notarul agenturei va figura
şi se duse la marginea unui rîu. Aci arunca acomodată felicita şi dânsul pe jubilant.
a hotărît comitetul „Asociaţiunei pentru tot-odată şi ca bibliotecar, eventual se va
în apă pe cel mai mare copil. După ce D-1 Dogariu, emoţionat de bucurie
sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români alege o personă anumită pentru purtarea
acesta se scufunda, îşi lega pe ceilalţi doi pentru cele petrecute, răspunde la toţi mul-
meseriaşi" din loc să pună, în loc de co agendelor de bibliotecar, oare va avâ să
copii de brâu şi se aruncă în apă. Repede ţămindu-le în termini aleşi pentru bună
ronă pe mormântul lui, temelia unei fon- se ocupe în special cu administrarea bi
sosiră omeni, der fu prea târdiu. Femeia voinţa, stima şi iubirea manifestată cătră
daţiuni de 50 fl., a cărei destinaţiune se bliotecei, să îngrijâscă de bunăstarea ei şi
şi copiii se scufundară. A doua di s’au gă dânsul cu ocasia de faţă.
va arăta mai târdiu. Din acelaşi incident să împrumute pentru cetire cărţile din bi
sit cadavrele. In urmă ne-am aşedat cu toţii la
se va ţină mâne la 8 ore după amedl o bliotecă pe lângă observarea striotă a ur-
masă, unde ni-s’a servit din partea familiei
şedinţă festivă în localul societăţii (vis-a-vis Concerte. Musica militară va concerta mătorelor reguli:
de Oasina Română), la care va cânta or mâne Duminecă la „Pomul verde *. înce Dogariu o cină bogată şi gustosă, la care 1) Fiă-care locuitor român din co
1
chestra studenţilor români, se vor declama putul la 8 ore sâra. au luat parte, afară de membrii corpului mună, care scie ceti, are drept de-a
poesii şi se va ceti disertaţiunea, pe care — Musica orăşenescă va da tot mâne didactic din Săcele, preoţii Al. Yerzea, R. împrumuta cărţi din bibliotecă fără a
d-1 Andreii! Bârseanu voise s’o cetescă în un concert în pavilionul casei de tir de Yerzea, V. Popea, Blaga din Beba (diecesa plăti nici o taxă. Acest drept şi-l
adunarea despărţământului Asociaţunei, dâr sub Tâmpa, la 6 ore d. a. Tot acestă mu Aradului), doi învăţători din Braşov şi mai pote perde cineva numai îu caşul,
pe care din causa lipsei de timp n’a pu sică va concerta dilnic în Iulie şi August multe domne. Primul toast l’a ridicat pa- dâcă s’ar adeveri, că din rea voinţă,
tut’o ceti. Publicul român e invitat a lua pe promenada de jos. rochul Al. Vcrzea, accentuând meritele, ce ori nepricepere păgubesce biblioteca,
parte la şedinţă în număr cât mai mare. şi le-a câştigat jubilantul pe terenul învă perde cărţile, le strică, ori le mur-
ţământului, ca dascăl harnic şi devotat ti-
Plecarea Regelui Carol la Petersburg. Un jnljlîeii în Săcele. nerimei şi binelui comun. Tot cam ast-fel dăresce.
Soirile, ce vin din Bucurescî spun, că au vorbit şi preoţii Blaga şi R. Vergea. 2) Nimeni nu va putâ împrumuta
Braşov, 19 Iunie v. 1898,
ua
în 4i de 15 Iulie viitor stil vechid, Re învăţătorul din Braşov I. Bariu a accen de-odată mai mult ca otsingură carte,
gele Oarol va pleca la Petersburg. Pregă Domnule Redactor! Duminecă în 14 tuat meritele jubilantului pe terenul literar pe care împrumutătorul cel muie la
tirile, ce se fac în Rusia pentru primirea Iunie st. v. s’a ţinut esamenul public cu didactic. Ast-fel în perfectă armonie ni-am două săptămâni dela data împrumu-
Suveranului român, sunt grandiose. La frun elevii şi elevele dela scola primară română petrecut pănă spre diuă. tărei e dator a-o da îndărăt biblio
taria rusă Regele va fi întâmpinat de o de gr. or. din SatuluDg, biserica Sf. Adormiri, Corpul învăţătoresc din Săcele merită tecarului ; la oerere însă bibliotecarul
legaţie numărosă numită de împăratul Ni- sub presidiul Prea On. Dn. loan Petric, tâtă lauda pentru stima, iubirea şi recu- pâte prolungi încă pe 15 4de terminul
colae şi însărcinată a ura bună venire su Protopresbiler. noscinţa, ce şi-le-a manifestat atât de fru împrumutărei, dâr numai dâcă e vorba
veranului României, când va pune piciorul Din incidentul acesta îmi iau voie a mos şi cu ocasiunea acesta faţă de merita de vre-o carte mai voluminosă.
pe pământul marelui imperiu vecin. Pen Yă releva pe scurt un moment remarcabil tul lor coleg. Pănă când cineva n’a înapoiat
tru găzduirea Regelui s’a pregătit palatul pentru învăţătorimea nostrâ. Anume: în Un participant. cartea, nu pote împrumuta alta.
Anitciof. Se crede aprope sigur, că d-1 cheierea esamenului amintit s’a făcut cu 3) împrumutătorul este răspun4ător
Sturdza nu va însoţi pe Suveran la Pe jubileul de 30 ani al învăţătorului şi direc pentru cartea împrumutată, pe care
tersburg. torului scolei amintite Domeţiu JDogariu. Instrucţiuni la cas dâcă ar perde-o, ori nimici, e
Fortificaţiile din Bucurescî. Guverna Numele şi meritele acestui harnic dascăl pentru administrarea Bibliotecei despărţămân dator să-o plătâscă.
torul fortificaţiilor din prejurul Bucuresci- român sunt cunoscute în cercuri forte largi tului I (Braşov) al Asociaţiunei pentru lite 4) Schimbarea cărţilor din biblio
lor a însciinţat pe tote autorităţile civile, şi nu ţin de lipsă, ca să le mai accentuez ratura română şi cultura poporului român. tecă se va face în fiă-care Duminecă,
că liniile ferate ale forturilor sunt legate şi eu, ci me mărginesc numai pe lângă Art. I. Din contribuirile membrilor şi de obiceiii după eşirea din biserică.
cu liniile statului prin staţiile Chitila, Ji arătarea modului, cum a decurs serbarea eventuale ajutore şi daruri generose, ce In alte 4^0 de peste săptămână bi-
lava, Pantelimon, Dealul Spirei şi Cotro- acestui jubileu. ’i s’ar pune la disposiţiă spre acest scop, , bliotecarul nu este obligat a împru
cenl şi că circulaţia este deschisă pe dân- După finea esamenului, spre seră, comitetul despărţământului I (Braşov) al muta, ori a lua în primire cărţi din
sele pentru transportul a ori-ce mărfuri corpul didactic român al cercului confer. Asociaţiunei înfiinţâză o bibliotecă con- bibliotecă.
viaţa este scurta, ea este numai o care făcea parte, şi întrebuinţând Şi aceeaşi dragoste ca pentru vârtos de cap bisericesc, Şaguna o
pregătire pentru morte, şi prin ur bogatele daruri sufletesc], cu care naţiunea sa o nutria Şaguna în piep privia dintr’un punct de vedere forte
mare acela, care voesce se lase ceva Ziditorul îl înzestrase, spre ridicarea tul său faţă cu biserica sa, atât de îna înalt, căutând pururea se corăspundă
în urma sa, se potă 4i° în cesul lui din starea de decădinţa, în care poiată şi atât de neluată în sămă, până întru tote acestei frumose, dar’ grele
e
din urma al vieţii sale, că nu a trăit ajunsese în urma timpurilor celor când pronia dumne4eescă îl aduse chiămărî.
în zadar pe acest pământ. trebue se vitrege şi în urma întunereoului, în la cârma ei. Şaguna iubia din adân Nu din pofta de avere şi de
începă de timpuriu a lucra şi se nu care zăcuse de atâta vreme! cul inimei sale acestă biserică şi era mărire deşartă, nici ca să potă trăi
lase nici o clipită din viaţa sa ne „Mai pe urmă erăşî înaintea Ta, gata să-şi dea chiar sufletul pentru în comoditate, îmbrăţişase el cariera
folosită. Domne, cad şi cţic: Tu, Domne, sciî, densa, tocmai fiind-că o vedea aşa preoţescă, despre care adese-orî 41-
Acesta este convingerea lui Şa că cătră scopul meu a alerga do de rămasă înapoi şi de puţin pre cea, că „dâcă s’ar nasce de o sută
guna despre viaţă şi despre însem resc: pe Românii transilvăneni din ţuită. El îşi făcu de problemă a vie- de ori, tot preot s’ar face“ *), ci de-
nătatea ei, şi fiind astfel, el hotă- adâncul lor somn se-i deştept şi cu ţei sale să o scuture de rugină, să o ore-ce era convins, că acesta carieră
răsce încă din tinereţea sa (când a voie cătră tot ce e adevărat, plăcut înalţe şi s’o facă vrednică de înalta este una din cele mai alese, de-ore-ce
ajuns episcop era numai de 40 ani) şi bun se-i trag! Tu, Dâmne, um- sa chiămare. scia, că preotul are să fiă „sarea pă
s’o folosescă după cuviinţă, ca ast breză-mă cu puternicul teu scut! Tu „Se cere dela mine, ca prin mântului şi lumina, ce are să lumi
fel se se arăte vrednic de densa. îndulcesce-mî în cesul morţii fruc ocârmuirea mea să se pună în lu neze. întru întunerec“, şi că prin ur
Dar’ cum putea el folosi mai tele amarelor mele osteneli!“ crare reînvierea diecesei nostre tran mare ca preot va pute să fiă mai
bine viaţa sa, cum se putea arăta silvane şi ca reînvierea acăsta se folositor poporului său, în acestă ca
mai vrednic de chiămarea sa ca om, Cu aceste cuvinte îşi înclreiâ corăspundă trebuinţei bisericei, mân- rieră va pute face mai mult bine se
aşa încât la cesul cel sigur pentru Şaguna vorbirea dela sfinţirea sa de tuirei poporului şi spiritului timpu menilor săi şi-şî va pute îndeplini
ori şi cine al morţii se fiă mulţă- episcop, şi în ele se arată întregă lui “, —- 4ice el în aceeaşi vorbire mai cu vrednicie chiămarea sa în
mit cu sine, sciind, că deodată cu vrerea sa, întreg scopul vieţii sale. memorabilă, din care am citat şi viaţa acesta pământescă.
intrarea lui în păment nu se va Deşteptarea (poporului românesc atât pasagele de mai sus. Va să 4i ă> ^ Aşa-dară binele şi fericirea po
c
stinge şi numele lui, ci va fi rostit de asuprit şi de despreţuit vecuri întregi, încă dela începutul carierei sale ar- porului său, înălţarea bisericei sale
încă multă vreme cu evlavie şi cu şi înălţarea lui pe aceeaşi treptă cu ce chierescî Şaguna îşi da semă de erau scopul vieţii lui Şaguna; pen
recunoscinţă ? lelalte popore conlocuitore a fost idealul ceea-ce era dator faţă de eparchia, tru ajungerea acestui nobil scop îm
Cum altfel, decât lucrând din lui Şaguna, a fost stâua conducătâre al cărei păstor avea să fiă de aici brăţişase el cariera preoţescă; acesta
răsputeri pentru binele semenilor săi, a vieţii lui, a fost ţînta finală, spre înainte, şi era hotărît a face tot ce-i a fost idealul, pe care l’a urinărit
cu deosebire pentru al celor de o care a ni suit dela începutul carierei sta în putinţă, ca să se arăte vred
*) VedI N. Popea: „Archiepiscopul şi Me-
naţie şi o lege cu densul, încliinân- sale de archiereu şi până la cea din nic de încrederea pusă într’ânsul.
41
tropolitul Andreii! baron de Şaguna , Sibiiu 1879,
du-şî întregă viaţa sa poporului, din urmă a sa răsuflare. Chiămarea sa de preot, şi mai pag. 22.
