Page 81 - 1898-06
P. 81
Nr. 136—1889.____________________ GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
5) Bibliotecarul va purta un regis- | | deşi mai înainte era neînsemnată. S’a în „Reuniunea învăţătorilor români Selâ- | de Sfceriu 2 fi., Virgil Ouiţiu 1 fi., Ars.
tru în regulă, pe care-1 va primi dela grijit parochul să aibă şcola învăţător co- genl , în anul acesta îşi va ţinâ adunarea Vlaicu 2 fi., D-na Maria I. Munteanu 1 fl.
u
comitetul cercual. In acest registru răspunejător, cu salar regulat şi tote cerin generală în Periceiu în cţiua de St Petru 11 20 cr., Mihail Popovicî 1 fl , N. N. 2 fl.
40 cr., N. N. 1 fl., N. N. 50 cr., N. N. 1 fl.,
va însemna imediat numele împru- ţele şcolare. Iulie st. n.
N. N. 40 cr., D-na N. N. 30 cr., Prof. Fă-
mutătorului, cartea împrumutată, diua Asemenea mulţămesce d-1 comisar La aoâstă adunare, conform statutelor gărăşeanu 1 fl., P. Dan 1 fl., Maximilian
oând s’a împrumutat şi, în fine, diua tînărului învăţător loan Magiar pentru zelul § 34, avem onore a convoca pe toţi on. (comisar) 2 fl., Grădinar 1 fl. 40 cr., Q-.
când s’a înapoiat cartea. Pe basa şi ostenelile sale. membri ordinari, fundatori, onorari, cores Rnsu 1 fl., Brechner Adolf 1 fl. 40 cr., I
acestui registru bibliotecarul va face Observ, că e o daună fbrte mare, că pondenţi, părtinitori şi ajutători, âr on. Maximilian paroch i fl. 40 cr., N. N. 40 cr ,
în fiă-care an un raport statistic cătră edificiul şcolei e de tot slab, mic şi neco- inteligenţă română din Sălagiu şi jur este Teodor Moldovan 20 cr., Prof. Bogdan
40 cr., Fr. S. M. 60 cr., N. N. 30 cr. Suma
comitetul cercual, arătând cari cărţi răspunejător aşa, că cea mai mare parte a rugată a participa la acestă adunare în 29 fl. 20 cr.
de câţi cetitori au fost cetite în de publioului a trebuit să stee afară la uşe număr cât mai frumos, ca astfel, să se do- După subtragerea speselor, venitul
cursul anului. şi ferestrile deschise, copii încă erau în vedâscă străinilor din oomuna Periceiu, — curat, în sumă de 20 fl. a fost piedat On.
desaţi în bănci. unde pe lângă şcâla română gr. cat. mai comitet parochial cu menirea ce-a se în
Art. IV. Nici o bibliotecă ambulantă
Şcola a fost împodobită cu gust. este o şcâlă de stat cu 4 învăţători — că trebuinţa pentru procurarea clopotului ne
nu va pută sta într’o comună mai mult ca
Esamenul a fost înainte de amâdl, âr după toţi cărturarii români apreţieză şcola, în cesar pentru s. biserică
un an. După trecerea anului, agentura va
amâcjl a urmat „maialul“ şcolarilor, la care Nicolae Balea. Dumitru Jaliu.
preda biblioteca administrată de ea comi văţământul şi pe dascălii români.
a luat parte un public număros. Şi pentru
tetului cercual., având de a primi în schimb P r o g r a m a :
arangerea acestei petreceri, unde ne-am
dela acesta altă bibliotecă ambulantă, pe
petrecut forte plăcut, suntem datori cu Şedinţa 1: 1) Diminâţa la 7 6re serviţiu
care o va pune spre folosinţă la disposiţia Nou a b o n a m e n t
mulţămită arangiatorului, d lui paroch Ioan divin. 2) Deschiderea adunărei prin preşe
poporului român din comuna sa şi o va
Paşca. dinte. 3) Cetirea protocolului adunărei tre la,
administra după aceleaşi reguli.
Un participant. cute şi referarea despre efeptuirea deci- Gazeta Transilvaniei
Din şedinţa comitetului despărţământului
siunilor. 4) Cetirea ordinaţiunilor dela fo
I (Braşov) al Asociaţiunei pentru Ut. rom. şi rurile mai înalte. 5) Raportul v. preşedinte Cu 1 Iulie st. v. 1398
cultura poporului român, ţinută în 11 (23) C o n w o c ă r î .
lui despre activitatea reuniunei pe an. se deschide nou abonament, la care
Iunie 1898. Asociaţiunea pentru literatura română
n 1897/98. 6) Raportul anual despre starea invităm pe toţi amicii şi sprijini
u
Andreiu Bârseanu, Nicolae Bogdan, şi cultura poporului român , care păzesoe şi cassei; 7) alegerea comisiunilor pentru
preşedinte. notar. înoăldesce viăţa poporului nostru, deschide torii foiei nâstre.
notarea membrilor presenţlşi absenţi, pentru
şi în părţile nostre şi anume în Lugoş un Abonamente la numerele cu data
înscrierea membrilor n o i ; pentru incassarea
despărţământ cu scopul, ca să dea oca de Duminecă:
Esamene Sa sate» tacselor şi ofrandelor; pentru distribuirea
siune tuturor fiilor de Români din aceste
diplomelor de membri, pentru înscrierea Pentru Austro-Ungaria:
Din Câmpiă, Iunie 1898. părţi a sprijini şi promova scopul frumos de membrii la fondul funebral; pentru pe un an ....................................... 2 fl.
al Asociaţiunii, care este: înaintarea popo pe şese iun!.................................................... I fl.
In 21 Maifi v. c. am luat parte la scrutarea cassei; pentru cernerea propu
rului român, prosperarea liieraturei atât spi Pentru România:
esamenul şcolei române din Geaca, dim nerilor diverse şi pentru referarea despre pe un an ...................................................8 franci.
rituale, cât şi economice a Românilor din
preună cu un public forte număros. Resul- esposiţiă 8) Prelelegerile de probă cu elevii pe şese luni..............................................4 „
ţâra nostră
tatul esamenului a fost cât se p6te de Iau din clasa II, tractarea unei bucăţi de cetire Abonarea se pote face mai uşor
Constituirea şi organisarea se va face
dabil şi trebue să mărturisesc, că încă nu din legendar după formă şi cuprins prin prin mandate poştale.
pentru despărţământul Lugoş, care se va
mi s’a dat ocasiune să văd în comunele înv. Constantin Man din Mălădia 9) Ce
compune din cercurile administrative Lugoş, Administraţiunea
nostre un esamen aşa de reuşit. tirea disertaţiunilor. 10) Pausâ şi prâncl „Gazetei Transilvaniei".
Balinţ, Făget şi Timiş (Sacul).
Dâcă tote şcolele române dela sate comun.
Dnii membrii ai „Asooiaţiunii , pre
u
şl ar împlini chiămarea cu acea scumpătate, Şedinţa II: a) Referarea comisiunilor
cum şi acei domni, cari voesc a se face
ca şcola acesta, uneltirile duşmănose limbei esmise; b) propuneri diverse; c) defigerea C o n c u r s .
membri, se convocă prin acesta la adunarea
şi naţiunei nostre nu ni-ar pută strica, căci locului adunărei viitore; d) alegerea mem
pentru organisarea despărţământului Lugoş Despărţământul XXVI. al „Asocia
crescută tinerimea în conscinţa naţională brilor cu propuneri de probă şi disertanţl ţiunei pentru literatura română şi cultura
din comitatul Caraş-Severin pe Luni în 29
şi îndestrată cu cunoscinţele trebuinciose pentru viitorea adunare; e) alegerea comi- poporului român , prin acesta deschide
44
Iunie (11 Iulie) 1898 (diua de S. Petru) la
vieţii poporului, deprinsă a-şl cunosce limba siunei pentru verificarea procesului adu concurs la 4 premii de câte 15 fl. şi anume :
’/ B ore după amecll în sala „Reuniunei
2
pe deplin, şi a-o iubi cu totă căldura ini- nărei preesnte şi f) închiderea şedinţei. Două premii pentru acei învăţători
u
române de lectură din Lugoş .
mei: cred, că aceste sunt garanţele esis- Şimleul-Silvaniei, 24 Iunie 1898. din raionul despărţământului, cari se vor
O r d i n e a d i l e i . 1) Cuvântul de distinge prin formarea de coruri, fiă cu adulţi,
tenţei nostre în viitor între înprejurările, Alimpiu Barboloviciu, Vasilie Oltean,
deschidere. 2) Denumirea unui notar şi seu cu copii de şcolă.
ce ne aflăm. vicariu şi preşedintele Reu- vioe-preşedinte.
unui cassar ad hoc prin delegatul comi Două premii pentru acei individ! din
Pentru ridicarea şcolei numite la un niuuei învăţ. rom. Selăg. raionul despărţământului, cari se vor dis
tetului „Asociaţiumi 3) înscrierea mem-
44
rol atât de frumos şi la o stare de model Alecsiu Fedorca, tinge prin pomârit, grădinărit şi stupârit.
mbrilor noi. 4) Alegerea comitetului cer
merită totă lauda directorul şi învăţătorul secretar. Potenţii vor avâ a-şl aşterne rugările
cual, care stă d i n : dire torul despărţămân
şcolei. subscrisului director al despărţământului,
tului şi 4 membrii aleşi. 5) Redactarea şi instruate cu adeverinţa comitetului paro
Ca comisar a presidat la esamen d-1
verificarea procesului verbal. 6) încheiarea Dare de semâ. chial, vidimată de protopopul respectiv,
Simeon Giuca, paroch în Mooiu, fiind în
adunării. Braşovul-vechi , 20 Iunie v. până la 15 Iulie st. n. 1898.
sărcinat de prea Onorat domn protopres- Premiile se vor împărţi celor mai
biter tractual cu acâstă misiune. Acest Coriolan Brediceanu, Cu ocasiunea producţiunei şi petre- meritaţi în adunarea generală din 17 Iulie
delegatul comitet. „Asociaţiunii “
domn comisar la finea esamenului, plin cerei, ce s’a dat în prima ch de Rosalii a. st. n. 1898 în Reghinul săsesc.
de entusiasm pentru resultatul constatat, NB. 1) Adunarea convocată e insi c. din partea tinerilor meseriaşi români din Din şedinţa comitetului despărţămân
nuată la căpitanul poliţial din loc comform Braşovul-vechiă, au suprasolvit următorii
cu cuvintele cele mai alese aduse recunos- tului
§-lui 5 al instrucţiunii şi s’a luat la cu domni:
cinţa On. d-n paroch şi director şcolar Reghinul săsesc, 22 Iunie 1898.
noscinţă. 2) In cliua adunării vor fi dis Ioan de Lemeny 2 fi. 40 cr., D-na E.
Ioan Başca pentru multele ostenele întru tracţii, al căror program se va publica Kertsch 1 fi., Teohar Alexi 60 cr., N. N. Fetru Uilăcanu, losif Popescu,
ridicarea acestei şccle la şcolă de model, separat 1 fi. 20 or., N. I. 40 cr., Constantin cav. director. secretar.
el cu credinţă până la mortea sa. stare se îndeplinescă el în timp re tesc cu mirare de activitatea lui bărbăteze şi se le arete calea, ce
Fiă-care pas cătră acest ideal îl um lativ aşa de scurt atâtea lucruri în estraordinară, de chipul înţelept, în pote duce la mântuire.
plea de bucurie şi de fericire şi-l semnate. care soia se folosescă timpul, facân- Orî-care altul, afară de Şaguna,
făcea se desvolte un zel din ce în „Muncă neîntreruptă ' era de- du-şî regaz pentru tâte şi dând ce vec].end în calea sa atâtea greutăţi,
4
ce mai mare, se disconsidere pede- visa vieţii lui şi acestei devise i-a lor din jurul seu cel mai strălucit s’ar fi oprit în loc şi n’ar fi îndrăs-
cile, se uite ostenelile, — cu un cu remas el credincios până în cele din esemplu de străduinţă şi de esac- nit se păşescă înainte pe un drum
vânt: se trăescă astfel, după cum urmă clipite ale vieţii sale. Munca titate. aşa de spinos şi aşa de greu de stră
a trăit. şi ostenela erau soţele nedespărţite în strînsă legătură cu activita bătut.
Şi precum am aretat mai sus, ale lui Şaguna; ele nu-1 spăriau de tea fără preget a lui Şaguna stă Dar’ Şaguna nu era omul, care
silinţele marelui Archiepiseop şi Me- loc, ci dimpotrivă îl făceau se se stăruinţa de fer, ce a dovedit’o el. în se plece capul aşa de uşor. Decă
tropolit n’au remas zadarnice; Dum- simţă fericit, după cum se esprimă tote întreprinderile sale. •nu isbutia pe o cale, el încerca pe
necjnu a binecuvântat ostenelile lui însuşi în cuvântarea sa dela Carloviţ: Probleme măreţe îşi pusese el alta; decă nu i-se deschidea o uşă,
şi l’a învednicit a lăsa după sine „Cea mai mare parte a norocirei la începutul archipăstoriei sale, dar’ el bătea la alta, până când în sfârşit
atâtea lucruri mari, care i-au făcut mele , (\ice dânsul, „pururea în os- pentru îndeplinirea acestor probleme trebuia se reuşâscă cu aceea, ce avea
44
numele nemuritor şi care-i vor asi tenelă mi-a fost şi-mi va fi, şi aşa trebuiau deîăturate miî de pedecî, de gând.
gura pe vecie admiraţiunea şi recu- cea mai mare bucurie mi-a fost a trebuiau învinse miî de greutăţi.
noscinţa poporului nostru. învinge împedecările, şi acâsta şi în Ca se asigure o sorte mai bună El soia, că lucrurile mari, ca
în ce chip însă şi prin ce mij- viitor îmi va fi. 44 poporului seu, el trebuia se lu drepturile naţionale şi emanciparea
loce, pe lângă ajutorul lui Dumne- Numai un om, care judecă ast mineze pe cei neînţelegători, se îm- şi organisarea unei biserici, nu se
cjeu, a isbutit Şaguna se facă lu fel şi pentru care viaţa nu însem- blâncţescă pe cei puternici, se în dau numai aşa de-a gata, ci trebuesc
crurile, pe care le-am amintit şi se neză alt-ceva decât muncă, a putut frângă atacurile duşmanilor, păşind câştigate cu multe osteneli, cu multe
■’şl câştige cu drept cuvânt numele fi în stare se luere în acelaşi timp, 1a. timp potrivit cu fapta şi cu cu jertfe şi lupte, şi la aceste jertfe şi
44
de „mare ? — cu resultatele cele mai frumose, atât vântul ; ca se ridice biserica sa şi lupte el era gata ori şi când, când
La resultate aşa de mari a ajuns pe terenul politic, cât şi pe cel bi s’o smulgă de sub stăpânirea streină, era convins, că vor fi spre binele şi
Şaguna în prima linie prin activita sericesc şi şcolar şi totodată a fost trebuia de asemenea se combată pe înaintarea poporului seu şi a biseri-
tea sa neobosită. în stare se ne lase atâtea scrieri, contrari, se informeze pe cei dela cei sale.
El era unul din omenii, cari nu din care unele au pretins o muncă cârmă şi în prima linie se reverse Tot aşa de mult trebuesc ad
cunosc pregetul, cari sciu preţui tim de tot seriosă. lumină acolo, unde până acum fu mirate curagiul şi bărbăţia, cu care
pul şi cari nu lasă nefolosit un sin Toţi, cari l’au cunoscut pe Şa sese întunerec, se unescă la un loc Şaguna scia se păşescă ori şi când,
gur minut din viaţa lor. Numai ast guna şi cari au avut norocirea a pe aceia, car! până acum trăiseră când era vorba de interesele mari
fel ne putem esplica, cum a fost în vieţui în apropierea dânsului, poves- împrăsciaţî, se-i poveţuescă, se-i îm ale naţiunei şi ale bisericei.
