Page 83 - 1898-06

Nr. 136—8981 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7.

să scap împărăţia mea cu sabia acâsta a fecturei cele întâmplate şi dând amănunte Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOQO»
mea, der cu sabia ta de lemu ce voiu face? asupra bandei, asupra modului cum a fost Din 1 Iulie st. n. 1898 Medic român in Karlsbad.
Angerul ridicându-se c}ise: Ca probă, că atacat, asupra luptei ce a avut loc între
Măsura V a luta Medic universal
spun adevărat, pescii cei de pe grătar, fripţi poteraşii din FolteştI şi tâlhari şi asupra său C a l i t a t e a . austr.
pe jumătate vor sări în apă, şi când se va direcţiunei ce a apucat banda. Totă lumea greutatea f i . o r . Dr. Romulus L. Crăciunu
prinde acei pescl, Constantinopole se va lua din Galaţi, aflând cele petrecute, a rămas
Medic clinic în spitalul uuivers imp. reg.
înapoi. Nu isprăvi vorba şi pescii săriră în încremenită, căci din vremurile bătrânilor 1 H . L . Grâul oel mai frumos 9 din Viena (clinica D-lui consilier de curte
apă. A doua di în zori Dragoses m6re în nu s’a mai pomenit în judeţ esistenţa unei M Grâu mijlociu . . 8 70 Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
luptă, er Constantinopole e al Turcilor. bande atât de numărâse şi atât de bine Grâu mai slab . . 8 20 interne. Medic al asociaţiunei pentru în­
Grâu mestecat . . 5 70
(„F. p. to»“). echipate şi înarmată cu arme de răsboiu. grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro­
* Săoară frumâsă . . 7 __ tector: Majestatea Sa împăratul eto. eto.
Prefectul judeţului Covurluih a trimis
O bandă de tâlhari. Săcară mijlooiâ . . 6 20 Ord. din 1 April pănă în 1 Ootomvre
spre Puţichioaia, cu un tren special, Orz frumos . . . 5 10
O bandă de tâlhari, compusă de peste V dela orele 6—9 a. m. şi 3-6 p. m. în
cinci ofiţeri şi un detaşament întreg de V Orz mijlociu . . . 4 80
•60 individ!, s’a organisat în judeţul Covur- Ovăs frumos . . . Jliihlbadgasse casa „Schwarzes Itoss \ 29.
gendarml rurali, în frunte cu maiorul Bră- )t 3 60 eoooooooooooooooooooo*
luifl. (România), ducând terdrea peste tot, * J Ovăs mijlociu . . 3 30
tianu, spre a cerceta urmele bandiţilor şi Proprietar: Dr. Aurel Mureşiami.
cum anunţă cji aru l „Galaţii". JJ Ououruz . . . . 4 1 0
a-i prinde. S’a mai pornit apoi pe teatrul Mălaiu.........................
Nimeni nu p6te să-şi dea sema cum de operaţiune al bandiţilor un pluton de : i 3 80 Redactor responsabil: fiîrregOB'iu Maior.
s’a putut forma acâstă bandă numărdsă şi )) Mazăre........................ 8 70
3oldaţî călări. De altă parte s’a ordonat )) Linte ........................... 10 50
mai puţin înoă de unde şi-au procurat Fasole..........................
concentrarea gendarmilor din târgurile Pe- jî 5 70 IS.
atâţia cai şi atâtea arme. Aprope toţi sunt Sămânţă de in . 9 —
chea şi Bojor, cari dimpreună cu sub-pre- 7»
înarmaţi cu pusei de precisiune sistem Pea- fecţii respeotivl şi cu primarii din împre­ 7» Sămânţă de oânepă 4 — Subsemnata admmistraţiune a-
body, cu pumnale şi cu iatagane. Tot ce Cartofi . . . 1 60 duce la cunoscmţa P. T. public,
jurimi s’au pus în urmărirea bandiţilor. Mâzăriohe . . — —
se scie, e că acâstă bandă de omeni înfri­ cumcă băile reci şi duşurî, ’i stau la
Când poteraşii s’au întors bătuţi de 1 kilă Carne de vită . . . __ 49
coşători s’a format în pădurile dintre Be- — disposiţiă în fiă-care cji dela 9—12 şi
tâlhari şi s’a făcut apel nominal, s’a cons t) Carne de poro . . . 57
reştl şi Docăneasa. Carne de berbece . . __ 36 dela 2—7 ore afară de Lunea, îa
tatat, că trei lipsesc. Organisându-se o nouă
Banda s’a ivit dintâiu în pădurea Mo- 100 kil. Său de vită prospăt 20 — care cji damele nu vor pută folosi
poteră, s’a început cercetarea locului unde
goş, în apropiere de Tergu-Folteştî. Aren­ 77 Său de vită topit 32 — băile reci.
a fost lupta şi cei trei poteraşl au fost
ei işul moşiei FolteştI, căpătând vestea des­ Administraţiunea băilor de putină
găsiţi morţi. Cursul la bursa din Viana.
pre ivirea bandei, se puse în fruntea unei şi vapor a Eforiei şcolelor rom.
Nouăle puteri formate sunt în urmă­ Din 2 Iulie 1898.
cete de vre o sută de săteni, în frunte cu 290. 1—5.
rirea tâlharilor. Renta ung. de aur 4%.............................121.15
Stoicescu, primarul comunei FolteştI, şi cu Renta de corâne ung. 4 % . . . . 98.95
0
toţi intrară în pădure spre a prinde pe 1 Impr. căii. fer. ung. în aur 4V / • 119.20 Pentru sesonul de călătorie!
2 0
1
tâlhari. „ALBIM' institut te credit şi te economii. Impr. căii. fer. ung. in argint 4 / %- 100-10 Cu acesta se aduce la cunos*
2
Nu umblară mult timp în pădure, şi Filiala Uraşov. Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.—
. .
Bonuri rurale ungare 4°/ .
96.60
cinţă publică, că biroul orăşenesc
0
■de odată poteraşii aucliră din tote părţile Conspectul operaţiunilor Iu luna lui Iunie 1898. Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.50 pentru venejarea biletelor de căle-
fiuerăturî. La început nu văcjură pe nimeni, I n t r a t e : Impr. ung. cu premii..............................157.50 toriă pe căile ferate reg. ung. îu
der în curând tâlharii se arătară. Ou o Numărar ou 1 Iunie 1898 fi. 8,100.89 LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 139.75 Braşov, elibereză caiete cu bilete de
stratagemă dibace, tâlharii înconjurară pe Depuneri spre fructificare . „ 147,402.17 Renta de argint austr..........................101.60
Cambii răscumpărate. . . „ 200,793.26 Renta de hârtie austr..........................101.40 călătorie combinate tour şi retour, cu
poteraşl şi luând puşca la ochi, îi amenin­
Conturi curente . . . . „ 27,726.33 Renta de aur austr..............................121.30 preţuri scăcjute pentru Austria, Ger­
ţară cu împuşcarea la cea mai mică miş­
împrumuturi pe efecte şi LosurI din 1860...................................... 141.— mania, Ţările de jos, Belgia, Elveţia,
care de resistenţă. alte împrumuturi . . „ 14,029.90 Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 907.— Italia şi România valabile 60 de
Dâr poteraşii nu se lăsară să fiă in­ împrumuturi pe producte . „ 1,000 — Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 359.—
timidaţi de acâstă ameninţare, ci făcând Monetă.........................................„ 12,688.19 Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 359.— cjile, pentru a se folosi ori şi ca tren,
us de arme, cercară a sparge rândurile tâl­ ComisiunI, Cupone şi Efecte „ 16,926.78 NapoleondorI.............................................. 9.52 precum şi vapore pe Dunăre, Elba,
Bănci........................................... „ 140,307.07 Mărci imperiale germane . . . 58.50 Rhinn, Bodensee etc.
harilor şi să prindă pe câţi vor putâ. Tâl­
Interese şi provisiunl . . „ 18,819.39 London vista............................................119.50 Călătorii cu astfel de bilete pot
harii, văcjendu-se atacaţi cu arme, răspun­ Diverse........................................„ 2,690.17 Paris vista.......................................... 47.52 */ 2
seră şi ei prin împuşcături. O luptă îngro- Rente de corone austr. 4°/ . . . 100.75 întrerupe călătoria după plăcere la
fi. 590,484.15 0 ori şi ce staţiune în Austria şi străi­
zitore se încinse atunci între poteraşl şi Note italiene...................................... 44 35
E ş i t e : nătate. Se recomandă aceste bilete
bandiţi. T6tă pădurea răsuna de detună­ Cursul pieţei Braşov.
Depuneri spre fructificare fi. 116,309.55 oa fdrte practice pentru călătorii de
turile focurilor, par’că ar fi fost un adevă­
Cambii escomptate . . . „ 196,241.47 Din 1 Iulie 1898. stadii, băi şi afaceri de 6re-ce pe
rat răsboiu. Conto curent............................... „ 3,793.78 Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.49
Cu totă vitejia poteraşilor, tâlharii în împrumuturi pe efecte şi alte Argint român. Cump. 9.43 Vând. 9.45 lângă preţuri mai eftiue, călătorul
cele din urmă i-au biruit, mulţumită posi- împrumuturi....................... .... 32,965.— Napoleond’orî. Cump. 9.50 Vând. 9.52 este dispensat de grija procurării de
ţiunilor, pe cari le ocupau şi a armelor de Monetă........................................ „ 15,496.78 Galbeni Cump. 5.60 Vând. 5.63 bilete pe la staţiunile căilor ferate.
ComisiunI, Cupone şi Efecte „ 43.667.30 Ruble RusescI Cump. 127.— Vând. 128.— Comande sunt a-se adresa la sub­
precisiune cu cari sunt înarmaţi.
Interese şi provisiunl . „ 1,354.79 Mărci germane Cump. 58.50 Vând. 58.70 scrisul Birou de bilete de călătorie,
Primarul Folteştilor, d. Stoicescu, pre­ Spese şi salare............................ „ 1,451.02 Lire turcescl Cump. 10.70 Vând. 10.75
cum şi alţi omeni au fost prinşi apoi de Bânol........................................... „ 163,771.57 Scris. fonc. Albina 5°/ 101.—Vând. 102 — unde se pot lua şi informaţii de­
tâlhari şi bătuţi cu crudime. La toţi câţi Diverse . ..................................... „ 1,796.02 ^WVWVWVVWW 0 tailate cu privire la călătorii, atât
erau călări, tâlharii le au luat caii, prădân- Numărar cu 30 Iunie 1898 „ 14,636.87 Dr. Sterie N. Ciurcu. verbal, cât şi prin corespondenţă,
du-i în acelaşi timp de tot ce aveau asupra fi. 590.484.15 contra unei mărci poştale pentru
IX Pelikangasse — Nr. 10, Viena. răspuns.
lor. După aceea tâlharii au pornit la Puţi- V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
chioaia. diligent. adjunct. Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu H. ARONSOHN & C-ie.
specialişti dela facultatea de medicină
D. Oostică Yasiliu, scăpat din mâna R. Ardel9a m. p. din Viena. Proprietarul Biroului orăşenesc
1
tâlharilor, s’a dus la Galaţi, raportând pre- comptabil. AAAA# 191- • L pentru bilete de călătorie.
sa, pe lângă tote meritele, ce şi le atâtea jertfe Metropolia gr. or. a evidente dovecţi, că inima lui Şaguna urmele lui în unele din ele, ca ast­
câştigase. Românilor din Ardei şi din Ţera un- era cucernică, că modestia şi stăpâ­ fel se ne putem şi noi bucura odi­
Bunătatea inimei sale a dove­ gurăscă, a depus de bună voie cârma nirea de sine, acestă flore, care a nioră cel puţin de o părticică din
dit-o Şaguna în întregă viaţa sa. acestei metropoli! în mânile credin­ lipsit multora din bărbaţii numiţi nemurirea lui. '
Nici un lipsit nu s’a depărtat dela cioşilor săi, rostind memorabilele cu­ mari de alte nâmurî, a înflorit tot- Chiar şi Asociaţiunea nostră şi
densul nemângăiat; nimenea din cei vinte: „Dară astăcjr, când ţî-a venit deuna în sufletul său nobil în totă despărţemintele ei, seu mai bine flisj
ce i-au cerut sfatul, n’a fost respins ţie, noule Ierusalime, erăşî lumina, puterea cuvântului? — membri, car! alcatuesc acestă socie­
seu trecut cu vederea; nimenea din şi mărirea Domnului pentru tine a Etă, domnilor şi fraţilor, tabloul tate şi ramurile ei, pot lua pildă
cei ce i-au făcut până şi cel mai răsărit, — depun cu desăvârşită o- ce ni-1 înfâţişeză vieţa sufletescă a dela dânsul în lucrările lor.
mic serviciu, n’a rămas neresplătit. dihnă sufletescă totă competinţa le­ lui Şaguna, âtă însuşirile, ce’l ca- Decă vom fi conduşi de iubirea
Dovada cea mai limpede însă de su­ gislativă şi administrativă a bisericei racteriseză, etă esemplul, ce ni-1 dă de nâm şi de lege; dacă vom între­
fletul său cel bun şi nobil este tes­ nostre naţionale în mânile congre­ el prin modul, în care a trăit. buinţa tote puterile nostre spre ajun­
tamentul seu, în care şi-a adus aminte sului present şi ale celor viitore con­ Şi decă voim, se ne facem vred­ gerea măreţelor scopuri ale Asocia­
de toţi aceia, pe cari i-a iubit în grese". Şi mai încolo: „De astăcjî nic! de bunătăţile, ce ni le-a făcut, ţiunei; decă vom fi activ! şi stărui­
viaţa sa, şi în prima linie de popo­ încolo depun şi responsabilitatea pen­ câtă vreme a trăit între noi, şi pe tori, decă vom cultiva pururea sciiuţa
rul şi de biserica sa, cărora şi-a în­ tru ulteriora sorte a bisericei în mâ­ care ni le-a lăsat ca moştenire; decă şi vom respecta legile moralităţi! dacă
chinat Şaguna întregă esistenţa sa nile acestui congres şi celor viitore, voim se venerăm în adevăr memoria vom conlucra tot-deuna în înţelegere
pe acest pământ. şi mă mângâiu, căci cutez se cfic, lui, n’avem decât se căutăm a imita frăţescă şi, în armonie, decă vom
Afară de aceea testamentul' că nu în deşert am alergat, nici în şi noi acest esemplu. chivernisi bine avutul nostru, ca ast­
acesta este în acelaşi timp o vie do­ deşert m’am ostenit...?". Va (jice însă cine-va, că omeni fel se fim în stare a jertfi la cas de
vadă de smerenia sa, o însuşire, pe Au nu el s’a retras în liniştea ca Şaguna nu se nasc în fiă-care 4L lipsă şi pentru binele comun, — decă
care mulţi din nepricepere au dene- dela Răşinari în a. 1871, când o în­ că cei mai mulţi dintre noi nici pe vom urma astfel, având înaintea ochi­
gat-o marelui Archiereu, câtă vreme tregă naţiune plină de recunoscinţă departe nu suntem în stare a ne lor noştri esemplul marelui Archie-
a fost în viaţă. Mulţi îl ţineau pe îşi trimisese representanţii sei la Si- apropia de dânsul în ceea ce pri- piscop şi Metropolit Andreiu Şaguna,
Şaguna odinioră de om dispus spre biiu, ca se serbeze jubileul de 25 anî vesce însuşirile nostre sufletesc!, şi atunci putem fi siguri de reuşita lu­
volnicie, de om, care voiesce se sta- dela venirea lui în Ardei? prin urmare, că încercarea de a’l crărilor nostre, cu tote-ca mijlocele,
•pânescă neţărmurit asupra altora. Au nu tot în satul acesta a dis­ imita ar fi zadarnică şi s’ar sfîrşi cu de care dispunem de-ocamdată, sunt
Dar’ momentele cele mai însem­ pus el se fiă înmormântat, cu un constatarea neputinţei nostre. încă neînsemnate.
nate din viaţa lui dovedesc tocmai singur preot, fără predici şi fără Decă însă în tote privinţele nu Voinţă tare însă, activitate neo­
-contrarul. pompa, ce s’ar fi cuvenit unui băr­ suntem în stare a urma esemplul bosită, şi tote sunt cu putinţă!
Au nu a fost ]el acela, care după bat ca dânsul ? . . . marelui Arcliiereu răposat acum 25 Andreiu Bârseanu.
ce a înfiinţat cu atâtea trude şi cu Nu sunt tote acestea cele mai anî, se căutăm cel puţin a călca pe