Page 85 - 1898-06
P. 85
REDACŢIVNEA, „gazeta* iese în flecare di.
ÂdmiEistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe sise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şiso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. ciele poştale din întru şi din
Blax. Augenfeld &. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosso. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk.
InBudapesta: A.V. Qoldber- Admtnistrafiuneil. Piaţa mare,
per, Eksteln Bernat. In Ham- Ternul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină. 6 cr. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — PublioărI mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 137. Braşov, Lunî-larţî 23 Iunie (5 Iulie).
urzitorii complotului, au procedat Intot-dăuna, chiar şi faţă cu naţională şi de limbă voesce s'o ducă
f6rte prost, avend ca resultat o cele mai ridicule şi mai murdare pănă la ultimele consecuenţe. El n’a ară
N o u a b o n a m e n t groznică compromitere a guvernului bănuelî de vre-o acţiune „contrară tat delegaţilor cehi paragraf!, ci nu
la, unguresc, — compromitere, care va statului", tribunalele unguresc! sciu mai trăsăturile mai principale ale
Gazeta Transilvaniei trebui se ocupe p6te chiar primul să procădă cu o rigore ne mai po unui proiect de lege.
menită când au de a face cu Ro
loc în istoria blamagielor unui gu
E întrebare acum, că mulţă-
Cu 1 Iulie st. v. 1898 vern. mâni. Cum se pdte decî, ca tocmai mi-se-vor Germanii cu proiectul de
se deschide nou abonament, la care Cum-că aici s’a tractat de un în caşul de faţă, când nu se trac- lege al contelui Thun? Seim, că ei
teză numai de-o simplă presupunere,
invităm pe toţi amicii şi sprijini adevărat complot în contra reputa- ci de un lapt săvîrşit, de nisce ade pretind retragerea ordonanţelor de
torii fdiei ndstre. ţiunei Românilor s’a vecfut şi din limbă, fiind-că pănă atunci nu pdte
împrejurarea, că detectivul a confis vărate proclamaţii revoluţionare, fi vorba despre dorita împăcare.
P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : ce au ajuns deja în mâna autorită Germanii nu se vor dimite în trac-
5 cat presupusele proclamaţii revolu
Pentru Austro-Ungaria: ţionare fără se fi permis adresaţilor ţilor, tribunalul nu găsesce vrednic tărî meritorii cu contele Thun, pănă
măcar se le cetâscă şi se vadă câte de-a se mai ocupa cu acăstă oribilă când nu se va face acâsta.
pe uu au ....................................... 12 £L. cestiuae?
pe şese luui ................................................................ S fL. sunt. Acesta de sigur numai pentru Din Fraga înse cu tdte acestea
pe trei luui ................................................................. 3 fL motivul, ca cu atât mai necontro- Cum-că avem de-a face cu un se telegrafâza, că prospectele pen
Pentru România şi străinătate: laţi se pdtă răspândi în lume min complot, am arătat. Tribunalul în- tru împăcare sunt mai mar!, ca îna
ciuna, că au fost confiscate 80,000, su-şî o constată acesta prin decla- inte. Se cjice, că guvernul a aflat o
pe mu a,u ........................... 40 fxaucî. raţiunea, că detectivul a confiscat
pe şese luui................................................................ 20 ,, după alte foi 50,000, er după altele procedură, prin care va satisface do
pe trei luui ............................................................... IO ,, chiar 80,000 de proclamaţii revolu „scrieri contrare statului*. întreba rinţa Germanilor de a fi retrase or
Abonamente la numerele cu data ţionare. rea e acum, cine a fost urzitorul donanţele de limba deja înainte de
complotului ? deschiderea parlamentului, înlocuin-
de Duminecă: In tdte acestea însă tribunalul Domnii Banffy, Jeszenszki şi du-le cu noul proiect de lege, care
Pentru Austro-Ungaria: r. din Braşov nu găsesce nimic, ce Kalmâr Hugo, aceşti trei trandafiri, se fi satisfăcut şi pe Cebî.
pe un an .................................. . 2 fl. ar merita introducerea unei cerce cari atât de minunat seiu să repre- Mulţî cred, că aicî este vorba
pe şese luni.................................................... I fl. tări penale. Nu găsesce, pentru-că sente între Români demnitatea ideei
Pentru România: detectivul „a făcut perchisiţiile în pre- de „stat naţional maghiar", vor sci de o transacţie politicosă, care pdte
pe un an ...................................................8 franci. senţa primarului^. Aşa se 4ice re “ se aibă eel puţin un resultat pro-
pe sese luni....................................................4 ,, pdte să răspundă la întrebarea de visor.
soluţia tribunalului. Acest motiv in
Abonarea se pote face mai uşor vocat de tribunal înse este fals. Dâcă mai sus, căci ei au fost primii, cari
prin mandate poştale. tribunalul şi-ar fi dat numai cevaşT au avut cunoscinţă de urrjirea com
e mirăm, că tribunalul Conferenţa băncilor române.
plotului. N
n
u
Administraţiunea mai multă silinţă, s'ar fi putut con a refusat pornirea unei cercetări pe
„Gazetei Transilvaniei**. vinge despre acesta forte uşos. Noi Sibiiu, 3 Iulie n. 1898.
nale, căci^atuncî ar fi eşit la lumină
am arătat la timpul seu, că perchi lucruri, cari a<j! numai se văd, der, Era o necesitate de mult simţită, în
siţiile s’au făcut cu încungiurul au din partea pressei române ce; puţin, cercurile, cari se intereseză de desvoltarea
torităţilor locale. La Purcărenî de nu se pot şi spune. Fapt este însă, organisaţiunii nostre economice-financiare,
Cine a urzit complotul? tectivul eu un alt soţ al seu şi cu că nicî-odată nu va trece atâta apă şi o dorinţă esprimată de repeţite-orl şi în
căta de gendarmî s’au presentat la
Vorbim erăşî despre „complotul preotul român numai ei de ei, fără pe Dunăre, ca să pdtă spăla pata, publicitate, ca conducătorii băncilor nostre
revoluţionar valah" dela Braşov, pe nici un membru din primăria. Nu ce au aruncat’o asupra guvernan să se întrnnescă la o conferenţă, pentru a
care l’au „descoperit" astă-iernă mai mai tânji u, la insistenţa preotului, ţilor unguri neruşinatele machina- se consulta asupra situaţiunei economice şi
agenţii dela Budapesta ai guvernu a fost chiămat şi primarul de faţă. ţiunî cu „complotul revoluţionar va financiare şi a conveni asupra căilor şi mij-
lui unguresc, alarmând cu el tdtă La Bacîfalu însă ria fost nimenea de lah dela Braşov". locelor, prin cari să se asigureze desvolta
lumea oficială şi neoficială din patria faţă, nici primarul, nici vre-un alt mem rea armonică şi sănătosă a institutelor de
şi străinătate. credit înfiinţate de poporul nostru.
bru de-al primăriei. Nici vre-un act de Situaţia în Austria. Ţinând cont de acestă necesitate şi
Din resoluţia tribunalului r.vdin legitimare nu li-s’a presentat preo * dorinţă, precum şi de împregiurarea, că cu
Braşov, prin care se respinge cere ţilor din vorbă, aşa că ei, necunos- — Încercările contelui Tliun. — ocasiunea festivităţilor arangeate din inci
rea preoţilor români Toma Frateş cend personele, cu drept cuvânt pu Am amintit, că contele Thun a dentul aniversării morţii metropolitului Şa-
din Bacîfalu şi Toma Giurgiu din teau presupune, că au de-a face cu proiectat conferenţe de împăcare cu guna se va întruni în Sibiiu un număr mai
Percăren! de-a li-se da satisfacţia nisce făcători de rele, degbisaţî o bărbaţii de încredere ai Cehilor şi mare al fruntaşilor noştri din tote părţile
pentru brutala încălcare a domici parte în uniforme de gendarmî. La Germanilor în cestiunea limbei. Confe- ţării, d-1 Parteniu Cosma, directorul insti
liului lor, apare, că indivizii, cari acăsta îi îndreptăţia şi procederea renţa cu Cehii a şi ţinut’o deja, er tutului „Albina", a convocat pe 25 Iunie
au făcut perchisiţia domiciliară, lor, peste măsură ridiculă şi ne cu representanţii marilor proprietari a st. n. şi dilele următore o conferenţă a di
au fost nisce organe ale guvernu demnă, propria numai unor vaga- conferit Joi. rectorilor institutelor nostre de credit, cu
lui. In fruntea lor a stat un detec buncj! de cea mai rea specie. Tdte Privitor la conferenţa cu Cehii scopul ca representanţii acestora se se con
tiv cu numele Kalmâr Hugâ, care acestea a’au arătat pe larg în Ţia-
se cjic^ că contele Thun a presen sulte asupra mai multor ceştiunî ale servi
a fost anume trimis la Braşov pe rul nostru, au fost arătate şi în con tat delegaţilor un proiect de lege ciului technic şi administrativ al băncilor,
basa unui ordin dat din cabinetul gregaţia comitatului şi s’au indicat asupra regularei cestiunei limbilor, referitore la uniformitatea şi corectitatea
ministrului-preşedinte unguresc. Va şi în plângerile înaintate tribunalu care, după cum se susţine, ar fi mul- contabilităţii, la evitarea concurenţei păgu-
se 4i°ă „complotul", despre care la lui din partea preoţilor violaţi în ţămit pe Cehi. Că ce este adevărat bitore şi a daunelor provenite din infor-
Braşov nu se scia. nimic, în cabine dreptul domiciliului lor. din tdte acestea nu se scie încă po- maţiunl insuficiente, la stabirea măsurei,
tul ministrului-preşedinte Banffy era Decă totuşi tribunalul chiar şi sitiv. „Narodni Listy", organul Cehilor în care băncile să se folosescă de credite
dinainte cunoscut. Mai ales d-lui faţa cu preotul din Bacîfalu îşî ba- tineri, c}ice, că delegaţii cehi au as de reescompt, la reducerea intereselor după
Jeszenszky, ca şef al secţiunei pen sâză resoluţia pe afirmarea, că per- cultat planurile contelui Thun şi împrumuturi şi la alte mai multe cestiunl
tru naţionalităţi, trebue că complo chieiţia s’a făcut în presenţa pri şî-au spus părerea asupra lor. Pla de interes vital atât pentru bănci, cât şi
tul i a fost cunoscut pdte chiar îna marului, acesta dovedesce o super nurile acestea n’au pănă acum o pentru clientela lor.
inte de-a se fi urzit şi pus pe hâr ficialitate nepermisă din partea unui formă hotărîtă, ele formeză mai mult In urma acestei invitări au sosit în
tia. Altfel nu ne putem esplica or for justiţiar. conturi, şi e fdrte îndoios, dăcă îi Sibiiu la 25 Iunie 61 representanţi din par
dinul dat detectivului, care a sciut Tribunalul găsesce mai departe va succede lui Thun a-le umplâ cu tea a 52 institute de credit. Conferenţa
cjiua şi ora, când faimdsele „procla justificată procederea detectivului succes. Chiar în caşul cel mai bun, s’a întrunit în orele postmeridiane în loca
maţii revoluţionare", datate din Bo-
prin faptul, că la ambii preoţi acu- acăsta nu s’ar întâmpla decât fdrte lităţile casinei române, unde — după un
mânia, vor fi predate la posta din satorî a confiscat „scrieri contrare târziu. Constată mai departe c}i aru l potrivit discurs de deschidere al convoca
Braşov, cum şi minuta, când ele vor statului", cari „fără îndoelă erau ceh, că ministrul-preşedinte n’a ce torului — ea s’a constituit sub presidiul
fi duse şi înmănuate adresaţilor în destinate pentru răspândire". Ei rut dela Ceh! resignaţiune privitor la D. Part. Cosma, şi după-ce a acceptat de
Bacîfalu şi Purcărenî.
bine, dăr dre nu tocmai acesta îm egala îndreptăţire a limbei şi popo basă obiectele înşirate în convocator, a es-
Tote lasă a se presupune, că prejurare aducea cu sine, ca tribu rului ceh, fiind-că el nu este atât de mis o comisiune pentru studiarea şi pregă
aici am avut de-a face cu un ade nalul se-şî ţină de datorinţă a porni naiv a spera pe-un moment măcar, tirea substratului desbaterilor.
vărat complot, pus la cale cu sco cercetare pentru de-a afla pe autorii că representanţii cehi ar fi aplecaţi Acâstă comisiune, din care au făcut
pul de-a compromite pe Români. acelor „scrieri contrare statului" şi la aşa ceva. Din contră contele Thun parte — afară de biroul conferenţei —
Uneltele înse, de cari s’au folosit a-i pedepsi după cuviinţă? nu tăinuesce, că egala îndreptăţire D-nii; Dr. N. Oncu („Victoria"), Dr. I.
