Page 86 - 1898-06
P. 86
Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 137—1898.
14
Mihu („Ardeleana ), Dr. T. Mihalyi („So- vor pute usa cu folos în cercul lor de ac Pacea lumei nu se pote susţine, decât Americanii însă înaintau din pas în pas şi
44
44
meşana ), A. Cosma („Silvania ), 11. Trăilă tivitate. prin alipirea Angliei cu flota ei puternică la respinseră pe Spanioli. Kin, care conducea
(„Oraviţeana ), P. Barbu („Mureşana ), I. tripla alianţă, în care să fiă înşghebate Ja centrul, înainta tot atunci spre Aguadores,
44
44
44
B. Hodoş („Patria ), Dr. I. M. Roşu („Lu Periculul Europei. ponia şi Statele-Unite. Numai (astfel se va pe care Spaniolii îl apărau cu mult eroism.
44
ceafărul ) şi N. P. Petrescu (fii. „Albinei pute stirpi veclnica frică de răsboifi, feri- Atunci flota americană vărsa un foc teri
44
— Anglia şi tripla alianţă. —
Braşov) a lucrat în cjiua următore cu înce cindu-se atunci Anglia şi celelalte popore. bil de tunuri asupra forturilor spaniole.
pere dela brele de dimineţă şi convenind Corăbiile lui Sampson au bombardat şi ni
Renumitul căletor prin Africa
în deplină înţelegere asupra obiectelor per- micit fortificaţiile dinspre răsărit dela Morro.
Stanley W. Henry, care de preaent face
tractate, a ales referent pe D. Dr. I. Hihu Revistă externă. In fine Spaniolii s’au vecjut constrînşî a se
parte ca deputat în camera comune
şi a presentat prin acesta elaboratorul său
lor din Londra, a publicat un arti- Victoria cabinetului Brisson. Ni retrage spre Santiago. In decursul luptei
în plenul conferenţei, care s’a întrunit la epuognq spaniole au canonat liniile de bă
cul remarcabil întitulat „ Tripla alianţă meni nu credea, că noul cabinet frances,
orele 5 p. m. şi după o desbatere amănun taie ale Americanilor şi nimiciră întregă
44
şi Anglia în fdia englesă Nineteentli în fruntea căruia stă Brisson, să fiă capa
ţită şi seriosă, a primit — cu unele între v compania. Generalul Schafter a pătruns
Century*. Acest articul are de scop bil a susţine prima probă de foc, prin care
giri — tote propunerile comisiunii. pănă la pbrta oraşului. Deja înoptâ, când
a arăta, ce mare pericul este Rusia a trecut atât de strălucit în şedinţa came
Desbaterile conferenţei, la cari au lupta a încetat.
pentru Europa, precum şi necesitatea rei din Paris, în care şl-a desfăşurat pro
participat cele mai valorose puteri ale in Schafter a telegrafat la "Washington,
imperativă, ca Anglia se se alăture gramul. A produs o generală mirare nu
stitutelor nostre financiare, s’au distins prin că în acestă luptă a pierdut 1000 de omeni.
la tripla alianţă. Etă un resumat numai în Francia, ci şi în streinătate vic
o deosebită obiectivitate, seriositate şi ar-
din acest important articol: toria raportată de Brisson cu acestă ocasiă.
moniă, şi au fost atât de instructive pen
tru membrii conferenţei, încât abstragere Isolarea Angliei nu numai, că isbesce El a desfăşurat un program, care a mul
ţumit pe deplin pe radicali şi socialişti şi Congregaţia comitatului Huneddra
făcând dela hotărîrile salutare, deja în sine în propriile sale interese, ci pentru ca pa
au format un câştig mare şi real pentru cea să fiă susţinută negreşit, e necesar, ca a desarmat pe moderaţi. Sentimentul na ţinută în Deva la 30 Iunie a. c.
desvoltarea şi înaintarea organisaţiunei nos ea să se alăture seu la dupla alianţă franco- ţional frances l’a satisfăcut prin glorificarea Ccm. Hanedorei, 1 Iulie n.
tre economice-financiare. rusă, seu la tripla alianţă. Intre Anglia şi armatei şi preamărirea alianţei cu Rusia.
Necesitatea şi importanţa conferenţei Germania, care este capul triplei alianţe, Pe inimicii căpitanului Deyfus i-a mulco- St. D-le Redactor! Prima oră s’a în
şi folosele ce le va aduce pentru cercuri nu esistâ nici o contrarietate de interese ; mit de asemenea prin cuvintele pronunţate tâmplat, că în absenţa fiişpanului, congre-
largi, ese cu atât mai mult la ivelă, dâcă cu atât mai multe interese contrare are ea despre armată, fără însă a face declaraţii gaţiunea a fost ipresidată de vice-şpanul
vom apreţia resultatul final al desbaterilor, faţă de Rusia, fiind-eă nici un Engles nu categorice, ca nu cumva să aţîţe pe amicii Hollaky Artur. Membri au fost forte puţini;
enunciat cu vot unanim şi în deplină ar- pote privi în linişte la cuceririle ce le face lui Dreyfus în contra sa. Acestă modera- — dintre mebrii români încă au participat
moniă. Rusia şi China. ţiune înţeleptă în esprimarea principiilor abia vre-o câţl-va.
Stanley arată apoi în negre colori pe radicale şi apropriarea câtor-va puncte La ordinea dilei au fost 88 de obiecte.
Principiile de interes mai general,
riculul ce ameninţă Europa, fiind-că după din programul republicanilor moderaţi, a Desbaterile au decurs cu repediunea obici
asupra cărora s’au unit representanţii băn
a lui părere este ca sigur, ca Rusia va în produs, ce-i drept, pretutindeni surprindere, nuită. In vorbirea de deschidere, vice-şpa
cilor nostre, sunt următorele:
ghiţi cu timpul întrega Asiâ. Atunci apoi ne însă şl-a asigurat simpatiile republicanilor nul a făcut mari elogiurl contelui Kun
S’a aflat de lipsă şi de folos, ca es-
vom întâlni faţă ’n faţă cu primejdia gal fideli. Brisson s’a provocat, cu mult tact, Gâza, distins cu titlul de consiliar intim
mişii băncilor representate la conferenţă la decisiunea camerei, că guvernul repu
benă şi nici o putere europenă, ba doră al Majestătii Sale. Contele Kun a răspuns
să se întrunescă din când în când pentru blicai nu se pote râzima decât pe-o majo
nici chiar tote puterile aliate, nu vor pute re- mişcat, mulţămit de atenţiunea, cu care a
a discuta situaţia economică şi financiară
sista milionelor rassei arămie, pe cari Rusia ritate republicană. Astfel era imposibil, ca fost distins din partea congregaţiunei.
şi a combina măsuri potrivite şi uniforme
le va arma, ca să le trimită asupra Euro noul cabinet să nu primescă majoritatea, Desbaterl mai detailate au urmat la
pentru a promova desvoltarea solidă şi ad
pei. Lucru firesc, dice Stanley, că şi pe care nu i s’ar fi putut sustrage decât atunci, căuşele bisericelor române gr. cat. din Pâclişa
ministrarea corectă a institutelor nâstre de
noi Englesii ne vor alunga din India şi decă camera şi-ar fi desavuat propria-i ho- şi Hăţăgel şi a bisericei române gr. or. din
credit. Pentru studiarea situaţiunii, pregă
Birm. tărîre. Livăcţenî.
tirea materialului de discuţie şi pentru con Republicanii radicali sunt mândri de
vocarea conferenţelor s’a instituit o dele- Der ce vor face Germania, Austro- Representanţele numitelor comune au
Ungaria şi Italia? Ele sunt vecini nemij victoria raportată de Brisson şi cabinetul decis, ca obligaţiunile de despăgubirea re-
gaţiune în persona D-lor: P. Cosma („Al
lociţi ai Rusiei şi pe ele le-ar lovi în pri său şi sărbătoresc în diarele lor sincera galiilor şi a aşa numitului împrumut de
bina '), Dr. N. Oncu („Victoria ), Dr. I. unire a republicanilor şi restabilirea stări
44
4
44
Mihu („Ardeleana ), Dr. T. Mihalyi („So- mul rând un vecin atât de puternic, care lor normale în parlament. Din tote acestea stat să se dea comunităţilor bisericescl
meşana ) şi I. Brut Hodoş („Patria ). ar aţîţa contra lor hordele Asiei? Şi c e v a pentru ridicarea şi respective repararea şi
44
44
face atunci Francia ? Ei i-ar reveni rolul, apare lămurit, că ideia republicană a prins ajutorarea bisericelor din acele comune.
S’a constatat necesitatea înfiinţării
ce l’a avut Roderic faţă cu Spania şi re adânci rădăcini în Francia şi ea adî e Hotărîrile acestea însă au fost tote apelate
unui organ de cuprins pur economic-finan-
sultatul ar fi, că Europa s'ar sfâşia. Atunci cu mult mai solidă, decât sub guvernul din partea celor, ce nu au la inimă sortea
ciar, editarea unui Anuar al institutelor şi,
apoi Angliei, pe care Europa o urăsce atât trecut. amărîtelor biserici. Comisiunea permanentă
pentru asigurarea exactităţii depline a con
de mult, i-ar veni rolul de răsbunător, căci Ildsboiul ispano - american. Se s’a şi grăbit a propune — basându-se mai
tabilităţii şi înlesnirea controlei în mersul
noi vom rămână. Esistenţa nostră vom pare, că acest răsboiă se apropie de sfîr- cu sâmă pe unele hotărîrl ale ministrului
afacerilor, instituirea unui specialist, care
mulţămi-o canalului La Manche, care e des şit. In jur de Santiago decurg de două (Şile de interne, date în mai multe cause de
— provădut cu instrucţiunile necesare —
tul de larg ! lupte mari între Spanioli şi Americani. asemenea natură — anularea concluselor, ce
— să cerceteze din când în când băDcile.
Perspectiva acesta pusă de Stanley e Spania îşi apără vitejesce dreptul şi teri tind la ajutorarea numitelor biserici.
De importanţă deosebită pentru cer
forte cutezată, însă el insistând asupra ei toriul insulei Cuba, însă armata americană La acestă cestiune, cel dintâifi a luat
curile largi, cari formeză clientela institu
continuă: din greu plătită cu bani, va cuceri în cele cuvântul d-1 Nic. ’Nestor, vicarul gr. cat.
telor nostre, este înţelegerea luată cu pri
Cel-ce ar cuteza să nege acesta, n’ar din urmă bogata insulă pentru poftele ne din Haţeg, care într’o vorbire frumosă şi
vire la reducerea etalonului de interese la mi
dovedi decât, că nu scie cât de repede pro săturate ale yankeilor. Armatele Uniunei pătrundătore a arătat starea deplorabilă,
nimul ‘posibil.
gresivă Rusia spre Asia. înainte cu două- portă cu succes luptele pe uscat cu arma în care se află bisericile amintite şi de
In fine mai este de amintit, că con-
4ecl de ani, ea abia a pus piciorul pe ţăr tele Spaniei. Nu-i vorbă, Santiago va cădâ, votamentul cu care credincioşii au voit să
ferenţa a acceptat principiul, ca băncile să
mul răsăriten al mărei Caspice şi etă, că însă credem, că acestă cădere nu va în întindă mână de ajutor sântului lăcaş
se restrîngă după posibilitate la ţinutul,
de atunci a străbătut deja pe întreg con semna înfrângerea totală a Spaniolilor. Gu Dumnecjeesc, arătând, cum chiar unii pro
care graviteză spre centrele, unde se află
tinentul, ba acjî se află la Port Arthur. E vernul şi dinastia spaniolă nu vor pute prietari maghiari au dovetit multă bună
sediul lor, şi în cas de abateri dela acest
posibil, că în curând vor călători acolo pe lăsa lucrurile într’atât, până când vor mai voinţă întru ajutorarea bisericilor şi cum
principiu să se servescă reciproc cu infor-
liniă ferată din Petersburg. Armata ei spo- avâ un dram de putere de resistenţă. Mult chiar unii dintre aceia îşi au înmormântaţi
maţiunî asupra clientelei.
resce dilnic cu sute de soldaţi şi tot mai li-au ajutat Americanilor în acest răsboiîi membri din familiile lor în cimiteriul acelor
Enunciarea acestor principii sunt re
mult se dovedesce tendinţa ei. Anglia este resculaţii din Cuba; ei sunt folosiţi ca mij biserici sărace.
sultatul real al conferenţei. Importanţa lor
singura putere, care e în stare a risipi visul loc ticălos contra puterii Spaniei, care i-a Drept aceea, apelând la bunăvoinţa
este evidentă şi decă — ce nu ne îndoim
de putere universală a Rusiei, şi încă aşa, domnit, bine, reu, pănă acuma. împrejura membrilor Congregaţiunei, cere ca se aprobe
— se vor şi realisa, fără îndoelă vor con
decă se alătură la tripla alianţă. rea acesta face, ca toţi omenii de bine să hotărîrile apelate.
tribui mult la consolidarea organisaţiunii
Stanley continuă apoi astfel: privescă cu disgust la succesele America Substitutul fiscului comitatens, con-
şi desvoltării nostre economice.
Eu consider tripla alianţă, ca o con- nilor, cari au dat mâna cu hordele însetate siliarul JDobai Kâroly, se încerca apoi a
De asemenea represintă un câştig diţiă a păcii, şi Europa nu pote decât să-i de sânge ale resculaţilor, numai ca să pună dovedi, că Congregaţiunea nici că pote
real şi schimbarea de vederi, ce a urmat mulţămâscă din tote punctele de vedere. ghiara pe prada, la care rîvniau atât de aduce altă hotărîre, decât cea propusă de
încă şi asupra mai multor altor cestiunl La început se părea, că dupla alianţă s’a mult. iltă soirile mai nouă de pe câmpul comisiunea permanentă, deorece ministrul
eeonomice de mare importanţă, cari au înfiinţat ca contrabalanţă a triplicei, şi răsboiului: a hotărît deja de mult, că obligaţiunile
fost recomandate atenţiunii delegaţiunii acesta era şi corect; acum însă ea e tur- Corespondentul lui Ncw-Yorlc Herald din vorbă nu se pot înstrăina, respective
u
r
esmise şi a căror realisare va deschide în burătore şi positiv periculosă. trimite din Playa del Ese următorea infor- folosi, spre scopuri ca cele cerute şi decise
viitor terene nouă lucrării nostre eco Ambiţia Rusiei nu măi are acum mar maţiă cu data de 1 Iulie : Generalul Schafter de respectivele representanţe comunale.
nomice. gini, ba şi Francia o împinteneză mereu. Ea a îndreptat dimineţă un atac vehement asu Luă apoi cuvântul membrul Francisc
Conferenţă s’a încheiat cu o diserta- înseteză după China, India, Persia, ba şi pra forturilor de apărare dela Santiago. Hossu Longin şi arătă, că propunerea co-
ţiune forte instructivă asupra noului pro după imperiul otoman din Asia. Francia Generalii Laicson şi Whceler au atacat El- misiunei permanente e nebasată şi motivele
iect de lege despre Asociaţiunile econo a abandonat deocamdată chiar şi ideia ganey, Kin a pătruns cătră Aguadorcs, pe aduse de antevorbitor sunt greşite. Nu
mice şi industriale de credit, cari ating revanşei, numai ca să încaere pe Ger când Garda, şeful resculaţilor, se apropia aceea este decicjător — dise d-sa, — că ce
de aprope interesele băncilor nostre şi le mania eu Anglia. Diplomaţii ei esce- cu oştea sa cătră Elganey din partea sud- părere are şi cum a decis ministrul în
impun diferite măsuri de precauţiune. Es- lenţl desarmeză fudulia germană şi carac vestică. Celelalte trupe americane se luptau mai multe csuse analoge, ci faptul, că ale
punerile presidentului în acâstă materie au terul naţional, ca să potă lucra cu atât pe linia de apărare nordică a generalului cui sunt acele obligaţiuni? Decă obligaţiunile
ilustrat aceste nouă institute financiare din mai liber contra Angliei. Nu se dă îndă Linares. Dela început şi pănă Ja sfîrşit flo sunt proprietatea esclusivă a comunelor şi
tote punctele de vedere şi au precisat ţi răt de a scurta pe Anglia în teritoriile sale tele americane şi spaniole au luat parte la respective a foştilor iobagi din acele co
nuta, ce trebue observată în faţa lor de in- ostice din Africa, mai bucuros negligă in luptă. Corăbiile lui Sampson se sileau să mune, atunci proprietarii au şi trebue să
institutele nostre. teresele din Tunis şi Siam, numai ca să prefacă în ruine bateriile dela Aguadores, aibă drept de-a şi dispune asupra acelor
Representanţii băncilor au părăsit desarmeze şi Abisinia, slăbind astfel pe corăbiile lui Cervera însă purtau o înverşu obligaţiuni.
acestă primă conferenţă pe deplin mul Italia. Ba plănuesce chiar construirea unei nată canonadă contra liniei de bătaie ame In stat constituţional, representanţii
ţumiţi cu resultatul ei şi înzestraţi cu linii ferate dela Obock până la Nil. ricană. Spaniolii se luptară timp de cinci municipiilor au dreptul de-a decide ame-
multe şi preţiose cunoscinţe nouă, de cari Stanley îsl sfîrşesce articulul astfel: ore forte vitejesce, ca să susţină Elganey. surat eovicţiunilor lor şi nu sunt datori să
