Page 87 - 1898-06

Nr- 187—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

ia de cinosură ceea-ee unii miniştri decid tuelilor procesuale în sumă, de 2000 fl. Din Galiţia. Foile polone din Galiţia Ne aflăm într’o casarmă pentru mili­
în cause analoge. Aşa-dâr nu este vorba Acestă deeisiune a tablei, va fi recurată la vestesc, că în districtul Novi-Sanăeg liniştea
( ţia americană. Miliţianul face şi el une-orl
despre aceea, că ce a decis ministrul în Ouriă. s’a restabilit. In districtul Limanova situa­ eserciţii întrunite în tabără, der de obi-
cutare sâu în cutare causă analogă, ci des­ ţia inspiră încă îngrijiri, cu tâte acestea ceifl face numai eserciţii sera. piua lu-
Tesă de doctorat. Aflăm cu deosebită plă­
pre aceea, că întrucât D-Vostră sunteţi publicarea statariului a produs mare efect. crâză la contuar, la fabrică, la bursă, âr
cere, că d-1 Vaier iu Popovicî, fiul D-lui Bucur
convinşi, că obligaţiunile de desdaunarea Şeful districtului Cracovia a disolvat 14 sâra vine la casarmă. Diminâţa civil, sâra
Popovici din Haţeg, a susţinut Joi 30 Iun.
regaliilor şi a împrumutului de stat sunt reuniuni socialiste şi 2 creştin-sociale „Re­ militar.
a. c. cu cea mai mare distincţiune înaintea
proprietatea esclusivă a acelora, cari au forma scrie, că ţăranii din Przedlco au dat
11
facultăţei de sciinţe din Paris tesa de doc­ Aşa-dâr diua nu puteam să văd decât
oferit, drept ajutor, bisericilor obligaţiunile foc la tote cârciumile jidovescl.
torat în sciinţele naturale tratând despre su­ încăperile — şi aveam ce să văd. Curăţe­
lor proprii.
biectul „Studiu geologic al împrejurimilor Petrecere. Junimea studidsă din jurul nia este esemplară; ai crede, că te afli în
Dâcă D-Vostră sunteţi convinşi — şi u
de Câmpulung şi Sinaia . — Felicităm căl­ Cojocnei învită la petrecerea de vară, ce se camera unei domnişore. Pe o scară largă
eu cred, că şi sunteţi convinşi, — că obli­
duros pe tînărul şi distinsul Doctor. aranja Luni la 11 Iulie n. în spaţiosa sală şi luminosă, ne-am urcat în catul al doi­
gaţiunile amintite sunt ale donatorilor şi a şcolei gr. cat. din Cojocna. Intrarea: lea. Mirarea mea cresce. Unde sunt dormi-
că ei au cedat proprietatea lor în forma f Alexandru Papadopol Calimach a în­ de personă 80 cr., în familiă 60 cr. înce­ torele pustii ale căsărmilor europene? Cum
cuvenită, fiind vorba de ajutorarea unor bi­ cetat din viâţă la Tecucifi. A. P. Calimach putul la 6 ore sera. Venitul curat e desti­ desehicjl uşa, rămâi cu gura căscată: co-
serici sărace, adecă de un bun comun şi o era membru al Academiei Române şi a ilus­ nat pentru provederea elevilor şcolari cu vore grele, tapete de piele, tablouri pre-
pietate lăudabilă, nu-mi pot esplica, pen­ trat istoriografia română cu câte-va scrieri cărţi. Ofertele marinimose se primesc cu ţiose, opere de artă de bronz şi de argint,
tru ce să nu aveţi dreptul şi bunăvoinţa de valore. Defunctul a luat parte activă în mulţămită şi se vor cuita pe cale diaris- tote mobilele elegante şi de un stil aristo­
de-a şi aproba acel ajutor, fiind-că pe noi Moldova la realisarea Unirei şi la alegerea tieă. Familiile sunt avisate la provisiunea cratic. Am văcjut tablouri de deci de mii
nu ne obligă voinţa şi intenţiunea minis­ lui Cuza de domnitor. Imormântarea răpo­ proprie. Pentru beuturl bune şi eftine se de dolari!...
terială. satului s’a făcut erl la Tecuci.
va îngriji comitetul. Gara în loc. Intre bustrl era un Aristol; mă în­
Aceea se pote, că d-1 ministru şi în
Dela Reuniunea femeilor române din trebam ce caută filosoful antic într’o ca­
aceste cause va decide întocmai ca în alte Rectificare. In articulul prim de Sâm­
Sibiiu primim următorul avis: Spre orien­ sarmă? Era şi o Venere de Millo — dâr
cause analoge, dâr asta nu împortă ; aceea bătă, fiind vorba de preoţii acusatorl în
tarea tuturor proprietarilor de losuri de asta mai merge...
e trâba d-lui ministru, el să răspundă îna­ cestiunea perchisiţiilor domiciliare, s’a dis
ale loteriei de obiecte aranjată de „Reu­
intea lui Dumnezeu şi a ţării, ce face, noi u din nebăgare desâmă: „Toma Giurgiu din Trecând prin camere am ajuns la bi­
niunea femeilor române din Sibiiu , aducem bliotecă. Splendid şi cu un confort ameri­
u
însă vom decide după convicţiunile nostre. Baclfalu şi Toma Frateş din Purcăreni , în
la cunoscinţă publică, că tragerea la sorţi can! Intrâga casarmă mi-a făcut impresia
Şi decă d-1 ministru va decide tot s’a efectuit în 30 Iunie n. c. după-cum s’a loc de-a se dice: Toma Giurgiu din Pur-
-aşa, ca în alte caşuri, nu va rămâne, decât fost anunţat. Din causă însă, că numărul cărenî şi Toma Frateş din Badfalu. unui club — şi nu sciu, dâcă avem în Viena
ca petenţii să esclame şi ei cam în felul câştigurilor este mare, pentru compunerea Privitor la isvorul apei „Franz Josef“ un club aşa de elegant şi confortabil.
cum a esclamat odinioră un mare achiereu listei despre câştiguri se reclamă o lucrare a apărut o broşură în 14 limbi cu ilustra- De alt-fel tote arătau un gust sigur;
al nostru: „Aşa-ţl trebue Ţie, Domne, decă de mai multe (jile, şi aşa publicarea aceleia ţiunl din Budapeşta şi a renumitului eta- o singură încăpere era mai bâtătore la
ne-ai făcut să ajungem la iobăgia consti­ va urma numai după-ce lista va fi ter­ blisment de espedare a apei amare. Bro­ ochi: Salonul pentru damele, cari vin să-şî vi-
tuţională şi ai dat obligaţiile de regale şi minată. Dâr şi pănă la publicarea listei des­ şura se trimite la cerere gratuit. siteze rudele.
de împrumut de stat esclusiv pe mâna mi-. pre câştiguri, subscrisa preşedintă servesce Am avut prilej mai târdiu să văd şi
niştrilor ungurescl, căci âtă acum nu avem cu desluşirile necesare celor interesaţi, în A v i s . alte căsărmi. Nu sunt tote aşa de luxose,
,cu ce să mai cârpim sânt lăcaşul Tău !“ fiă-care c}i dela 10—12 ore a. m. în localul Părinţii, cari ar dori, ca pruncii lor dâr tote sunt de un confort admirabil. Ca­
14
Mă asociez deci, încheia vorbitorul, la „Mesei studenţilor , âr obiectele câştigate sarma din "Washington se află în aceeaşi
în anul scolastic 1898/99 să fiă aşezaţi în
'propunerea Rvds. Dn. Vicar şi vă rog, să cu losurile plătite se pot şi ridica. Sibiiu, clădire cu opera.
Internatul Pavelean de băieţi gr. cat. de lângă
.eoneedeţî ajutorarea bisericilor amintite. 1 Iulie n. 1898. Biuroul reuniunei femeilor gimnasiul superior gr. cat. din Beiuş, sunt Exerciţiile se fac adesea sâra pe pie­
A mai vorbit, tot în sensul acesta, române din Sibiiu: Maria Cosma, preşe­ avisaţl, ca cel mult pănă la 20 August a. ţele publice, fără sgomot pentru a nu tur­
■d 1 Ioan Simionaş, preşedintele sedriei or- dintă, Dr. N. Vecerdea, secretar. c. să-şi trimită suplicele la Rectoratul acelui bura liniştea publică. Şi cu tote astea,
fanale, după care s’a sculat vice-notarul Po- u internat. Taxa de întreţinere la an e: 120 Statele-Unite au forte buni soldaţi, şi în
Vaporul român „Carol l a plecat
■găny Bela şi a făcut o propunere mijloci- fi.; pentru haine uniforme: 30 fl. vreme de primejdiă aceşti soldaţi găsesc
Marţi din Alger şi va sosi cătră finea lui
tore, ca actele sâ se retrimită la comunele Taxele se solvesc în două rate antici­ şi conducători capabili.
Iunie v. la Constanţa. Acest bastiment are
respective, pentru a aduce o nouă hotârîre, pative : la 1 Septemvre şi 1 Februar. O bună armată şi fără militarism —
o iuţâlă de 19 noduri şi jumătate pe oră.
prin care, pe lângă o garanţă, să potâ fi Americanii au dovedit, că acâsta nu-i un
Rectoratul Internatul Pavelean.
rajutate acele biserici. Secretar de stat în ministeriul de in­ non-sens.
Acâstă propunere apoi s’a primit în terne, după cum anunţă „M. E.“, va fi nu­ O lume fără ofiţeri — pentru noi Eu­
unanimitate. Astfel este încă o licurire de mit, probabil, fişpanul comitatului Târna- Multămită. ropenii asta pare ceva din basme.
*
speranţă, că se vor pute ajutora câte-va vei-micl Sdndor Jânos, er locul acestuia îl Din incidentul morţii neuitatei
.biserici sărace! va ocupa deputatul dietal Bethlen Balâzs. mele 9oţii Maria Bogdan n. Drăganu,
(Va urma.) Sdndor Jânos este ginerele lui Tisza, e forte D I V E R S E .
prieteni şi cunoscuţi în aşa mare
posibil dâr ca în urma influenţei ce o are
numer m’au onorat cu sincerile lor Socotela Rusului. Odată un Rus se du­
u
SCIRILE BILEI. „bătrânul vulpoi& asupra lui Banffy şi condolenţe, încât nu me simt în cea la un bâlciti, ca să vândă un armăsar
5 soţi, să-şi scotă ginerele mare secretar. stare ca la cuvintele de mângâiere al’său. Dâr tocmai când era aprâpe de podul
— 21 Iunie v.
Potopul de pe valea Almaşului-mare. şi pietate faţă de scumpa memoria unei ape, începu o furtună îngrozitâre, rîul
Aniversarea morţii lui M. Kogălniceanu. Ni-se comunică, că în urma groznicului a defunctei, se le pot răspunde în începu să se umfle şi podul să se clatine. Dâr
“Sâmbătă s’au împlinit 7 ani dela mortea potop, ce s’a revărsat asupra comunelor parte tuturor. Fie-mî dec! permis şi Rusul trebuind să trâcă pe acel pod, se ruga
marelui Român şi bărbat de stat Mihail Almaşul-mare, Glod, Nădăştie, Poiana, Bră- pe acâstă cale atât în numele meu, ast-fel de sfântu Nicolae: „O, sfinte Ni-
Kogălniceanu. In memoria răposatului s’a det etc., apa a făcut mari stricăciuni şi pe cât şi în al întregei familii a es- colae, scapă-mă de furtuna asta, căci dâcă
oficiat la Iaşi un parastas şi s’a făcut o valea Beşan-Boiţa, unde s’a revărsat la o prima cea mai căldurdsă mulţămită voiţi ajunge cu bine la bâlciti, cu toţi
procesiune la mormântul lui. înălţime de 11 metri. Din magazia de lemne tuturor acelora, cari în acest cas banii pe care ’i voiţi lua de pe cal, îţi
dela Şebişel, a dus 80,000 metri cubici de trist ne-au recercat, ca se picure şi voiţi cumpăra o luminare şi ţi-o voiţi
Imperătesa Elisabeta, augusta soţiă a lemne, isbindu-le asupra caselor şi împrăs- ei în inimele nostre balsam de mân­ aprinde în biserica din satul nostru. Sfântu
monarchului Fraucise losif, zace greu bol­
ciindu-le pe câmpia din jur. gâiere. Nicolae îi asculta ruga, făcu ca Rusul să
navă suferind de timp îndelungat de Cusdriosa, 1 Iulie n. 1898, ajungă cu bine la bâlciti. Dâr omul nostru
nereuitis. înainte cu doi ani s’au arătat Curţile cu juraţi. Noua lege privitore se căia de făgăduiala, ce o fcăuse sfântului.
deja simptomele acestui morb, când petre­ la curţile cu juraţi se va pune în practică Alexiu Bogdan, Gândindu-se el cum să ese din încurcătura
cea în Biaritz. Medicii speră, că boia nu la începutul anului viitor. Cu cestiunea archivar la tabla reg. din Cluşiii. asta, îi veni un plan. Oumpărâ un cocoş
•este de extrem pericul. acesta s’a ocupat o anchetă specială în şi pleca prin bâlciti şi cu calu şi cu co-
Peşta, stabilind textul ordinaţiunei prin care
Procesul dintre episcopul Pavel şi fa­ se va esecuta legea. V a r i e t a t e . coşu. Şi orl-cine îl întreba cât cere pe cal,
milia Banify. Proprietăţile familiei Banffy Căsărmi americane. el răspundea: nu vând calul fără cocoş, pe
Cehii şi Polonii. Din Lemberg se tele- cal cer o rublă şi pe cocoş 100 de ruble
din comitatul Coşocnei sunt vecinaşe cu ţfiarul vienes „Neue Freie Presse a
u
grafâză, că în şedinţa dela 30 Iunie a con­ şi cu o rublă fac 100 şi o rublă, în fine îi
pioprietăţile episcopiei române gr. cat. a publicat de curând un foileton interesant
siliului orăşenesc, primarul Malachowslci a dete şi pe cocoş şi pe cal 101 ruble. Ast­
Oradiei mari din comitatul Bihariei. Este şi de actualitate, relativ la obiceiurile mi-
raportat despre participarea delegaţiunilor fel că Rusul întorcându-se la el acasă
sciut, că între proprietarii acestor moşii litârescî ale Americanilor. Vorbind despre
din Lemberg la festivităţile din Praga şi cumpăra din rubla ce o luase din vencjarea
esistă un vechia proces. Episcopul Mihail casarma „The N. 1. Serenth din New-
u
Cracovia. Primarul a schiţat ovaţiunile, ce calului o luminare şi o aprinse la icâna
Pavel a reînoit acest proces contra familiei York, d i c e :
le-au făcut Cehii în Praga Polonilor, dând sf. Nicolae. Astfel dâr Rusul prin şireltic
Banffy şi a cerut ca cele 28,000 jugăre de Acestă casarmă se află într’o stradă
espresiune părerii, că pentru acâsta căldu- îşi ţinu făgăduiala cătră Sfânt.
pădure cuprinse de acestă familiă a Ban- liniştită. Nici un sgomot de trîmbiţă, tunu­
rosă primire din partea Cehilor, Polonii
ffeseylor să fie restituite diecesei române de rile par adormite, soldaţi nicăirl, şi nici
trebue să fiă recunoscători şi mulţămitorl.
■Oradea-mare, âr pentru stîrpirea celor 1900 măcar o sentinelă la portă. O pace adâncă Proprietar: l>r. Aurel Mureşianu.
Consiliul s’a alăturat cu simpatiă la acâsta
jugăre de pădure tribunalul s’o constrîngă domnesce în jurul acestei case a răsboiului.
declaraţiă. Redactor responsabil: Gre^oriu Maior.
la rebonificare. Interesant este în acest pro­ De-asupra întrărei e inscripţia: „Pro patria
ces, că proprietatea din cestiune este inta­ Nelinişte la graniţa ungaro-galiţiană. et gloria .
w
bulată pe amândoi proprietarii şi amândoi Din Locse se anunţă, că în câte-va comune Portarul ne primesce cu un surîs prie-
au plătit dare după ea. Curia a delegat pe situate la graniţa ungaro galiţiană, popo- tinesc. E un băiat slab şi voinic de ade­ Medic român în Karlsbad.
tribunalul din Oradea-mare cu cercetarea raţia începe a-se nelinişti. Turburările din vărată rasă indigenă; portă uniforma regi­
Medie universal
lucrului, şi acest tribunal a decis în Martie Galiţia au avut efect şi asupra locuitorilor mentului, asemănătore mai mult cu uni­
Dr. Nicolae Comşa.
an. c., că familia Banffy e obligată a plăti din ţinuturile mărginaşe, şi e temere, că forma francesă, decât cu cea germană. El
episcopiei 18,091 fi. despăgubire şi supor­ ele se vor ivi şi în Ungaria. Viceşpanul co­ ne deschide tote uşile. Curtea căsârmei e
tarea speselor procesuale. Tabla reg. din mitatului Scepuş a cerut telegrafic dela pietruită şi curată ca un parchet ceruit de K A R L S B A D ,
Oradea însă a anulat acest decis, a respins comanda gendarmeriei din Caşovia, să în- curend. Sala de eserciţii pare o sală de Weinhaus, Sprudelgasse.
aretensiunea episcopului Pavel şi pe de-a- tărâscă posturile de gendarml din Jurgo şi dans, curtea e golă şi sala de asemenea.
iupra l’a mai şi obligat la suportarea chel- Friedmanova. Totă clădirea pare pustie.