Page 89 - 1898-06
P. 89
REDACŢIUNEA, „gazeta** iese în aacare ţi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE so primoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătorele Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld 4. Emerloh Losnor. afară şi la d-nii oolectorl.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Nachf. Anton Oppollk.
In Budapesta: A. V. Goldber- Administraţiunea, Piaţa mare,
or, Ekstein Bornat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
6urg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 138. Braşov, fflercurî 24 Iunie (6 Iulie). 1898.
Din causa s-tei sărbători (liarul nn va vean al Asociaţiunei raportul seu ceea ce s’a lucrat, s’a lucrat cam teci învăţătoresci; casinele înse-şî
apără păuă Joi sera.
asupra îmbucurătdrelor esperienţe, tot numai de sus în jos. Avem fa şi tdte corporaţiunile bărbaţilor noş
ce le-a tăcut pană acum cu biblio cultăţi teologice şi preparandii bune, tri cu carte privesc bibliotecile ca
tecile poporale înfiinţate de el. Ade susţinem şcdle medii şi am înteme un accesoriu indispensabil. Pentru
vărul esprimat în cuvintele de mai iat însemnate fundaţiun! pentru cres ce să nu reounoscem dâr, că ceea
N o u a b o n a m e n t sus nu este nou; îl seim şi simţim cerea tinerimei la universităţi; ca ce pentru noi este în felul său in
la toţi, câţi purtăm condeiul în mâna, din pământ au răsărit in câţî-va an! dispensabil, acelaşi lucru trebue să
der cu tdte acestea prea puţin ni-am mai multe şcdle şi internate pentru fiă în felul său indispensabil pentru
Gazeta Transilvaniei dat semă de însemnătatea lui. crescerea fetiţelor; am întemeiat poporul de rând?
Cu 1 Iulie st. v. 1898 Când no gândim, câte jertfe fonduri preoţesc!, societăţi de femei, Precum, de esemplu, preotul eşit
uriaşe am adus şi aducem pentru sus reuniuni de învăţător! etc., er ce din şcdlă în mijlocul poporului, dâcă
se deschide nou abonament, la care ţinerea şcdlelor nostre poporale, prive8ce terenul economic ni-au fost nu-ş! va reîmprospeta şi completa
invităm pe toţi amicii şi sprijini
câte îngrijiri, câtă trudă şi sacrificii de ajuns câţî-va an! pentru ca să prin lectură cunoscinţele sale, e es-
torii fbiei nâstre.
au adus şi aduc cjilnic fruntaşii po dăm fiinţă la vre-o 76 de bănci. pus la o sigură decadenţa intelec
Preţul a b o n a m e n t u l u i : porului român pentru pazirea şi sus Cine ar putâ c]ice, că tdte a- tuală, tot astfel, ba încă şi mai mult
5
Pentru Austro-Ungaria: ţinerea acestui tesaur naţional al cestea n’ar fi de-o indispensabilă tre tinărul ţăran eşit din şcdlă poporală,
nostru: nu trebue dre se ne mirăm, buinţă şi că n’ar forma o adevărată în loc de a clădi pe temelia câşti
pe "uja. an. ................. .... . ÎS £L cât de puţină însemnătate s’a dat şi mândria pentru noi, car! în împre
pe şese liană ........................................... S£L. gată şi a continua însu şi faţă de
pe trei l-vamă ........................................ 3 £L se dă încă la noi bibliotecilor po jurări atât de grele am sciut prin sine opera începută de învăţător, e
porale, acestui al doilea factor al jertfele şi puterile proprii să elup- espus a uita şi a perde şi ceea ce
Pentru România si străinătate:
educaţiunei, chiămat a completa şi tăm resultate atât de frumdse ale a câştigat în şcdlă, dâcă nu ’i se
pe iaşi. an ................. 40 franci valora pe cel dintâiu?
pe şeâe liană........................................... 20 „ muncei şi abnegaţiunei? face înlesnirea de a-şî continua edu
pe trei 1-u.mă ......................................... IO ,, Picem: al doilea factor al edu- Der tocmai în vederea acestei caţiunea prin lectură.
caţiunei. Der cine nu scie, că la noi, intensive activităţi, îndreptate mai Se aud la noi dese plângeri, că
Abonamente la numerele cu data
Românii asupriţi, esistă chiar şi acjî mult asupra păturilor de sus ale literatura română nu e sprijinită cum
de Duminecă: teritorii întregi, unde în lipsa de poporului nostru, trebue să ne cu ar trebui să fiă; ba se caută după
{ Pentru Austro-Ungaria: şcole poporale române, lectura căr prindă mirarea, că mulţimea cea putinţă a înlesni editarea unor opere
pŞ'iin an .................................. . 2 fl. ţilor bune românesc! e chiămată a mare, massele poporului de rând, prin anumite ajutdre. Dâr cum ar
pi şese luni.................................................... I fl.
fi pentru poporul nostru primul, dâcă care prin puterea sa numerică şi putâ literatura română să ia avân
Pentru România: nu chiar singurul factor al educa prin intregitatea caracterului său tul dorit, dâcă facem din ea un mo
pe un an ...................................................8 franci.
pe şese luni................................................... 4 ,, ţiunei naţionale? Ce se întâmplă şi constitue forţa ndstră naţională, au nopol al micei classe de cărturari,
ce are se se întâmple cu acele masse rămas atât de păraginite şi puţin în timp ce massele, car! constitue
Abonarea se pote face mai uşor
prin mandate poştale. ale tinerimei ndstre, care aefi-mâne îngrijite din partea fiilor luminaţi puterea, le lăsăm în ignoranţă?
va trebui se-şî începă educaţiunea eşiţ! din sînul său. Am fost cuprinşi Să căutăm numai a deştepta în
Administraţiunea în „Kisdedovurî“ şi se şi-o termine de-un fel de egoism, care ne-a făcut massele poporului nostru gustul de
„Oazetei Transilvaniei**.
în şcdlele unguresc! de stat, dâcă să avem înaintea ochilor mai mult cetire ţi atunci va lua şi literatura
acestei tinerimî nu ’i-se va da posi trebuinţele proprii, ba am mers în română un a^ent. Să nu se credă,
bilitatea de a-şî cunosce cel puţin egoismul acesta al nostru atât de că tocmai faţă cu poporul nostru
Al doilea factor al educaţiunei. din cărţi presentul şi trecutul naţiu- departe, încât nu ne-am îngrijit nici deşteptarea gustului de cetire ar fi
nei sale şi de-a se îndulci din rd- măcar se-i înlesnim poporului posi uu lucru greu, eăc! mai rar se gă-
„Esperieuţa cjilnică, ca şi con dele culturei şi literaturei sale na bilitatea de-a gusta şi el din rddele sesce un al doilea popor, care să
statările unanime ale tuturor bărba ţionale ? spirituale ale muncei ndstre prin în aibă atâta dor şi iubire de carte ca
ţilor, cari se ocupă cu educaţiunea, Acâsta e o cestiune, care tre fiinţarea unor biblioteci întocmite poporul nostru. Miile de ţărani ce
au făcut se se recunbscă de tdtă bue se preocupe cu tdta seriosita- anume pentru el. titor! ai (fiarelor ndstre poporale,
lumea, că crescerea unui popor şi tea pe bărbaţii îngrijaţ! de viitorul Nu te-ai mira, dâcă nu ai vede car! s’au ivit numai în deceniul din
aventarea lui pe-o trbptă mai supe- poporului nostru. tdte classele inteligenţei ndstre re urmă, sunt destulă dovadă în pri
ridră de cultură se pote face nu nu Nu încape îndoelă, că s’a lu cunoscând necesitatea bibliotecilor vinţa acâsta.
mai prin şcdlă, ci şi prin cetirea de crat şi la noi mult pentru progresul şi căutând după putinţă să-şî ajutore Să căutăm a înfiinţa biblioteci
cărţi bune, anume întocmite spre cultural, ba în asemănare cu alte în privinţa acâsta, Preoţii îşî înfiin- bune pentru popor şi atunci gustul
scopul acesta'b popdre de condiţia ndstră s’a lucrat ţeză biblioteci tractuale şi paro- de cetire, întru cât nu e pretutin
Cu aceste cuvinte şi-a introdus chiar neasemănat de mult. Ddr nu chiale; învăţătorii, grupaţi în reu deni destul de desvoltat, se va des-
comitetul despărţământului braşo mai puţin este adevărat şi aceea, că niuni, caută şi ei a-şî înfiinţa biblio volta în curând, âr când vom ave
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ De curând am vădut în revista ger păgân să stropescă cu sânge de martiri Goţilor, a murit odinioră aici o morte de
w
mană „Jugend un alt chip, independent de creştinesci arenele uriaşelor circuri. Şi acest erou într’o luptă de titan.
ciclul mai sus pomenit, care însă i-ar pute sânge a schimbat’o în fiară, i-a aţîţat do De s’ar fi ridicat şi atunci, ca astădî,
Scrisori din Italia.*) sta minunat ca introducere. Mortea în zale rul de sânge şi mai mult, şi atunci a miş monumente celor morţi, n’ar fi ajuns
de cavaler, stă singură într’o pădure. In cat Asia barbară spre Roma. Braţele ei
Nenumitei prietine. marmora Istriei, ca să slăvâscă amintirea
câte-va versuri frumose e cântată durerea osose să deschideau mari, ca să întâmpine
vr. vitejilor.
ei. Odinioră ea se punea în fruntea oştiri pe acei 6menl eu pletele 'n vânt, cari ve
Din era de tămâie: Câmpurile sfinte. lor, conducându-le la luptă. Cum îi scân neau în galop spre Roma, cântând lugu Astădî demonul morţii înzădar ispi-
tesce pe om, inspirându-1 cu idei nouă, în
tei au atunci ochii de bucurie vădând scă- brele versuri:
Anul trecut a făcut furore mare la
părând săbiile şi curgând sânge cald şi tî zădar inventâză arme ce pot nimici sute
exposiţia artistică din Lipsea un ciclu de Din Istru vom face părău, şi mii în câte-va clipe, adl nu se fac răs-
năr ! Astăcjl trebue să se lupte însăşi cu
desemnurl de un artist tînăr. Mortea caută Să-l umpli Romane cu sânge, boie, ci politică, acjî nu se înjgbâbă revo
fiă-care om, pănă să-l subjuge, şi când în Cu lacrimi pe care le or plânge
să-şi câştige suflete, luând fel de fel de chi
sfîrşit l’a răpus, află un corp putred deja. Nevestele neamului tău! luţii, ci să scriu cărţi socialiste. Şi când
puri : Sgulită între crăngile unui pom, pri- Şi nu vei putâ să mai pui totuşi să încinge o luptă, ea pare o luptă
vesce cu ochi de foc la tînărul, care ne Era o vreme bună mai de mult pen In şiruri înfrânta-ţl armată, de copii, nepoţii vitejilor Greci ai eteriei
tru acâstă făptură, pe care Dumnecjeu a
păsător taie trunchiul, fără să viseze, că o Şl om face să fie odată fug din luptă cu miile, er comandanţii n’au
plăsmuit’o din păcatul celor dintâiă omeni,
singură lovitură de topor va prăbuşi pomul Toţi corbii şi lupii sătui! altă ţîntă, decât să se ocolâscă reciproc, ca
ca să pedepsâscă păcatele lor. Şi chiar
peste el; în haină de paiaţă ţine cercul în jocul babei orbe. Odinioră dâcă muria
Italia, ţâra minunilor, şl-a ales’o ea de re Câte n’ar pute povesti câmpiile Italiei
prin care călăreţa de circ se pregătesce să un erou, se născeau dece în locu-i, acjî
şedinţă. I-a fost de ajuns, ca să samene de luptele din vremurile acelea şi ale în
sară; dă mâna călSuzătore unui orb, care dâcă more uu laş, se nasc sute de laşi!...............
în locuitorii micei cetăţi zidite pe 7 co tregului ev de mijloc, câte cadavre n’a în
păşind înainte nu vede gropa căscată din
line ambiţie şi dor de mărire, pentru-ca ghiţit marea dela augustele canalurî ale Să nu credl însă, că „Campi santi
w
cale-i; cu steguleţul roşu în stânga şi cu
sute de ani să ţie secerişul şi să curgă "Veneţiei pănă în întinsul ei fără de ţărm!? se numesc în Italia acele câmpuri, cari
drâpta la chipiu, aştâptă la o boctărie tre
sângele, care a îngrăşat câmpiile mănosei AdI calci pe acele câmpii fără să sei, acoper osămintele celor ce s’au luptat pen
nul, care se apropie în fugă spre locul
Oampagne. Şi apoi, când imperiul roman că în ele sunt îngropate ose de om, dela tru un ideal sfânt. „Campo santo trebue
u
unde şinele sunt scose etc. etc.
nu avea pe cine să mai eucerâscă, a încins polele Vezuviului admiri frumosul golf, fără să-l înţelegi în sens catolic, de cimiter,
*) A se vedea Nr. 129 din „Gaz. Trans“. lupte între Roman şi Roman, făcând pe să-ţi trecă prin gând, că Teja, căpetenia unde sunt îngropaţi omenii morţi în totă
