Page 9 - 1898-06

REDACŢIUîfEA, „gazeta“ iese în flăcareji.
Aiiinistraţiunea ?i Tipografia. Abonamente nentiii Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pa sAse luni
6 f 1., po trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii. do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şAso
I N S E R A T E 80 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri da anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciolo poştale din întru şi din
Max Auganfeld & Emerioh Lesnar, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmidraţiunca, Piaţa mare,
nor, Eksteln Bornat. In Ham- Tflrgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şAse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pa o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME po pagina a 3.a o namentele eftt şi inserţinnile
seriă 10 or. sAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 121. Braşov, Joi 4 (16) Iunie. 1898.

Amânarea parlamentului vienes. E vorba, ca majoritatea să pu-, ■nieteriu; declară, că Germanii fără Din tote părţile se crede, că parla­
blice un manifest, în care va schiţa obstrucţiune nu pot ajunge la nic! mentul nu se va întruni decât la tomnă.
Se aştepta pe c}iua de erî o şe­ atitudinea ei. Din acestă enuncia­ un sfîrşit şi că a4? orî ce gânduri ar Afacerile de stat le va resolva guvernul
dinţă de mare importanţă a came­ ţiune vom vede, ce posiţiuue ocupă avâ ministeriul, totul atârnă dela pe basa § 14.
rei vienese. Se credea, că în acesta partidele autonomiste din cameră şi aiegetorii german!, car! nicî măcar
Comitetul esecutiv al dreptei va da
şedinţă, şeful guvernului, contele ce se pâte aştepta dela ele pentru dintrio singură comună n’au cer’->t un manifest în care va spune, că a făcut
Tkun, va răspunde la interpelarea, viitor. Caracteristic este, că majori­ pănă acuma, ca să se sisteze lupta. tot posibilul, ca parlamentul să fiă capabil
ce i-a adresat’o oposiţia germană tatea ocupă o posiţiă de sine stătă- Acesta nu-o va schimba nicî chiar o de acţiune, însă stânga l’a împiedecat prin
asupra întâmplărilor ;diu Graz. Se tore faţă cu guvernul şi, prin ur­ lovitură de stat şi dec! guvernul va obstrucţiune.
prevedea, că în caşul acesta stânga mare, n’a fost şi nu pote fi consi­ rămânâ într’o crisă latentă pănă ce *
germană va cere se se pună în dis- derată ca o partidă a guvernului. nu va împăca poporul german. In
cusiune răspunsul ministrului, care Nici cabinetul Thun nu s’a identifi­ fine aceeaşi fâiă acusă majoritatea, O telegramă din Berlin dice, că cer­
cerere, firesce, ar ii iest respinsă de cat pănă acum cn majoritatea şi că n’a arătat dorinţa de-a se împăca curile influente politice din Germania pri­
majoritate, dând astfel semnalul la Nemţii spereză, cum vă4urăm, că şi că ar împinge ministeriul la lovi­ vesc cu mari îngrijiri la cele ce se petrec
în Austria. „Post“ scrie între altele: Ra­
nouă scene turbulente. Pentru caşul nicî după amânare nu se va iden­ tură de stat şi la violenţe.
acesta se aşteptau cei mai mulţi la tifica cu ea. La acusările cutezate de felul porturile austriaco sunt de natură a peri­
o enunciaţiune gravă a ministrului- Se nasce acum întrebarea: Ce acesta va răspunde de sigur majori­ clita esistenia imperiului austriac; ba ne pu­
tem teme, că se vor frânge şi ultimele
preşedinte, în urma căreia parla­ va face guvernul? Care va fi atitu­ tatea în manifestul său amintit. De-o-
legături ale monarchiei dualiste şi între
mentul avea să fiă orî amânat, orî dinea lui în timpul vacanţelor par­ camdată ajunge se constatăm, că
disolvat. lamentului? piarele spun, că contele speranţele într’o aplanare pe cale Austria şi Ungaria se va ridica bariera va­
mală. Foia germană ameninţă pe Nemţii
Aşa-şî închipuiau, fiicem, cei Thun voesce se intre în tratări cu normală a încurcăturilor interne din
din Austria cu aceea, că decă vor împie­
mai mulţi şi mai ales membrii din partidele, cărora li se va da un ca­ Austria şi a încurcăturei dualiste din
drepta camerei desfăşurarea lucruri­ racter mai mult privat. Ast-fel vo­ nou s’au mai micşorat, aşa că acum deca reînoirea pactului cu Ungaria, va
w
lor. Nu s’a întâmplat însă astfel. In esce el să pregătescă terenul, pen­ au ajuns aprope la zero. urma federalismul. „Post sfîrşesce dicând :
momentul din urmă guvernul s’a tru ca să asigure pentru tomnă func­ „In aceste momente seriose vrem încă
decis a amâna parlamentul pănă la ţionarea regulată a parlamentului. odată să le spunem Germanilor austriacl,
tomnă, fără de-a mai da pept odată cu Erăşî cântecul cel vechiu. Aşa Representarea Rusiei la serba­ ca în interesul unităţii statului, al triplei
rea în memoria lai PalacJcy. La ser­ alianţe şi al politicei de pace interioră din
oposiţia obstrucţionistă. au făcut şi Badeni şi Gautsch şi la
barea aniversărei de 100 de ani dela nas- Austria să se abnege şi să dea ajutor a fi
Duminecă sera consiliul de mi­ ce resultat au ajuns? Dâr contele
niştri a decis amânarea parlamen­ Thun mai are şi alt cleiu pentru a cerea renumitului patriot şi istoric ceh garantate cel puţin acele base, de cari im­
Francisc Palacky, vor lua parte şi repre- periul are necesitate pentru înflorirea şi
tului şi a comunicat resoluţia îm- prinde pasări. De6re-ce de afiî în­
sentanţl ai mai multor oraşe rusesc! şi cor progresul său .
K
părătescă preşedinţilor celor două colo şi aşa trebue să încâpă a func­ poraţiunl de învăţaţi. Consiliul comunal din
camere. Acestă decisiune a venit pe ţiona aparatul faimosului § 14, căci
neaşteptate şi a surprins atât pe e necesitate de a se prelungi provi- Petersburg a decis să se depună- din par
te-i pe mormântul lui Palacky o cunună. Din a f a r ă .
membrii majorităţii, cât şi stânga sorial budgetului, de a se regula Cununa o va duce la Praga proprietarul
cposiţională germană. Mai ales însă noua dare pe zahar etc. contele Anglia şi Germania. Din Berlin
n
pe cei dintâiu i-a atins fârte ne­ Thun voesce, precum s’afirmă, ca diarului Swet“, generalul Komarow. „Nov. se telegrafâză, că vorbirea, ce a ţinut’o
u
Vremia , vorbind de participarea Rusiei la
plăcut amânarea acesta. Ei văd în- cu ajutorul acestui paragraf să pună serbarea lui Palacky, dice, că viua amiciţiâ deunădl Ohamberlain, a făcut bună im­
tr’ânsa cu drept cnvânt un fel de în vigore şi câte-va proiecte de lege, actuală dintre Yiena şi Petersburg scutesce presia în Germania, unde încep a-se fa-
bruscare a majorităţii prin aceea, car! sunt dorite de public, cum e miliarisa cu ideia, că decă Anglia ar dori
pe participanţii ruşi de bănuela autorităţilor
că cabinetul Thun s’a retras dinain­ desfiinţarea timbrului pe 4iar© etc. să se apropie de imperiul german, la Berlin
austriaco. De altă parte nu este lipsă de tact
tea oposiţiei germane. In chipul acesta, prin confe- din partea Rusiei, decă fiii ei voesc se ser­ ar fi întâmpinată cu aceeaşi bunăvoinţă,
Se cjice, că grabnica kotărîre renţe şi măsurî, car! să placă pu­ întru cât politica englesă ar corespunde
de amânare a fost luată în urma blicului, sperâză contele Thun să beze memoria unui bărbat, care s’a luptat politicei celor-lalte state continentale. A-
întâmplărilor de Duminecă în Biiinn, creeze situaţia liniştită, de care are pentru ideia slavă şi pentru integritatea cesta se referă mai ales la colonii, unde
cari au mai înăsprit divergenţele lipsă la tomnă. Foile guvernului dau monarchiei habsburgice. Participarea Ruşi­ politica Germaniei nu este restrînsă prin
lor la serbarea memoriei lui Palacky ar fi,
dintre Ceh! şi Germani. In tot ca­ se se cunoscă, că în cercurile diri- dice „Nov. Vrem.“, numai o dovadă, că nici un traotat de alianţă.
şul, evitarea ţinerei şedinţei de Marţi guitâre se mai spereză, că cu tim­ *
Rusia doresce Slavilor austriacl să-şi potă
învâlvă temerea guvernului de un pul va putâ fi câştigată şi o însem­ susţină naţionalitatea, care singură este în Mişcare social-democrată în Ru­
nou conflict cu oposiţia germană din nată parte dintre deputaţii polon! sia. Deja cu ocasia mişcărilor social-de­
cameră. Germanii aşa şi interpretâză pentru o politică amicabilă Germa­ stare de-a scuti integritatea şi indepen­ mocrate din anul trecut, s’a putut observa,
denţa Austriei.
amânarea, considerându-o ca un âre- nilor. Realisarea acestor speranţe că agitaţia social-democrată are efect sim­
care succes al direcţiei amicabile însă e fârte problematica, după ce ţitor şi a făcut ca guvernul rusesc să ia
Germanilor în ministeriu. atât Polonii, cât şi clericalii ger­ De ee s’a amânat „Reich$rath“-ul? unele măsuri de apărarea muncitorilor.
Etă cum îşi esplică deputaţii man! au dat dovt'4î în t i m p u l din In legătură cu soirile despre amâna­ Acum ideia social democrată începe a
stângei acest succes: Ultima vorbire urmă, că nu se gândesc a se rupe rea „Reichsrath ului se anunţă din Viena prinde rădăcini în Rusia. S’a format şi
u
a deputatului ceh Kramarz, 4'° ©b de cătră majoritate. următorele: aici un partid social-democrat, care a dat
a dovedit, că Cehii, ca şi o mare Cum-că prin amânarea parla­ Şedinţa de Marţi ar fi fost de mare un apel, în care se dice: „Guvernul se în­

parte a dreptei, doresc o politică mentului contele Thun a nemulţă- însemnătate, căci contele Thun voia să răs­ şelă decă crede, că prin concesiuni va îm­
mai aspră, mai energică faţă cu mit pe cei din majoritate fără a pundă la interpelaţiile, ce i s’au adresat cu păca pe muncitori. Cu cât clasa muncito­
stânga germană. Acestă speranţă s’a contribui cât de puţin la mulcomi- privire la disolvarea consiliului comunal din rilor preţuesce mai mult, cu atât ea pre­
nimicit prin amânare, pe care Nem­ rea oposiţiei, o dovedesc şi vocile Graz şi la numirea contelui Gleispach, ca tinde mai mult. Acesta se va vede şi la

ţii o interpretâză ast fel, că contele 4iarelor oposiţionale germane. Ele preşedinte al tribunalului suprem. Răspun­ proletariatul rusesc. Şi pănă acum ni-s’a
Thun încă nu se identifică cu ma­ 4ic, că amânarea este un semn al sul şi conţinutul, precum şi forma ar fi dat câte ceva numai atunci când au pre
joritatea şi că nu voesce să se în- sărăciei politice a guvernului; au amărît în mare măsură pe Germani şi ar tins; tot aşa va fi şi în viitor. Multe îi
duşmănâscă pe laţă cu grupul ma­ cre4ut, că contele . Thun va veni cu fi provocat scene atât de pasionate, încât trebuesc clasei muncitore rusescl, ea n’are
rilor proprietar! germani. ceva nou, dâr s’au înşelat; cr! de situaţia politică ar fi devenit şi mai difi­ drepturi, ca fraţii noştri din Europa apu-
Adevărul este, că membrii ma­ câte-orî s’ar reîntruni parlamentul, cilă. Drepta n’ar fi regretat acesta, fiind-că senă; nu pote trimite deputaţi în corpul
jorităţii camerei consideră amânarea situaţia va rămâne aceeaşi, decă nu ar fi vădut cu plăcere, că obstrucţia ger­ legislativ; n’are libertatea cuvântului şi liber­
din cestiune ca o greşelă a cabine­ se vor delătura ordonanţele de limbă mană de nou începută va face imposibil tatea pressei, dreptul de întrunire şi reuniuni.
tului Thun, căci sunt de părere, că şi nu se va regula cestiunea lim­ guvernului a-se apropia de Germani. Gu­ O’un cuvânt îi lipsesc tote mijlocele şi
printr’ânsa s'a mânat numai apă pe bilor. vernul însă n’a voit acesta, ci a amânat căile, ce le folosesce proletariatul din Eu­
mora agitaţiei radicale naţionale în Organul Nemţilor progresişti gă- „Reichsrath -ul. Acesta măsură este întâm­ ropa apusână, pentru-ca să-şi îndrepteze
u
sînul Germanilor, că grupul Scho- sesce, cei drept, că contele Thun pinată cu ore care satisfacţia de oposiţia sortea şi în interesul desăvârşitei liberări
nerer va sci esploata pentru scopu­ este şi rămâne un gentleman şi că germană, care în amânarea „Reichsrath“-ului se ducă luptă contra capitalismului — pen­
rile sale nesuccesul desbaterei în nimenî nu-1 crede capabil de o cu­ vede o retragere a contelui Thun. Cei din tru socialism. Proletarii au nevoie de liber­
cestiunea limbei şi că ast fel la în­ getare frivolă. Dâr îi spune de altă drepta privesc cu îngrijire la măsura gu­ tatea politică, cum are lipsă vieţuitorul de
ceputul sesiunei de tâmnă se vor parte, că pănă la tâmnă sârtea mi- vernului, care dovedesce, că contele Thun aer curat pentru respirare. Acesta e con­
începe din nou backanalele radica­ nisteriului trebue să fiăhotărîtă: orî n’are curagiul a păşi pe teren de oposiţiă diţia fundamentală a liberei desvoltărl şi a
lismului german. un nou parlament, or! un nou mi- făţişă faţă cu oposiţia germană. luptei cu succes pentru deplina liberare“.—