Page 90 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEL Nr. 137—Î898.

în mijlocul poporului mii şi sute de „Se întâmplă. De regulă obiectele nu demne de lumina vecului în care sulei, resistă de atâta timp şi aruncă mortea
mii de cetitori, literatura nâstră încă ajung, ca să se acopere cărăuşia şi chel- trăim. printre trupele americane. Iu astfel d9 îm­
îşî va lua avântul dorit, er din punc­ tuelile esecuţiei. Masă, oie, bancă, miel, îngrădirea cu renegaţi, cu dmenî prejurări, ce ar fi fost, dâcă Americanii ar
tul de vedere al educaţiunei naţio­ capră etc. nu mai sunt — însă sarcina dâ­ fără caractere, cu esistenţe dubii fi început’o mai întâiă cu Havanna?
44
nale vom ave la îndemână un pu­ rei a rămas. şi cu bărbaţi „patrioţi ingenioşi Etă şefiile cele mai nouă despre
ternic scut de apărare. „Familia îşi câştigă traiul de tote di- numai la blăstemăţii, la imoralităţi, răsboiu:
lele din lucrul pe di, din ouă, bucate şi vicleşuguri şi pungăşii — n’a fost Guantanamo, 3 Iulie. Fmta americană
altele. Tote le dă colectorului de dare. Colec­ şi nu va fi în veci temelia statelor, a bombardat erl din nou timn de o oră
încercările contelui Thun. Din
torul însă le defraudeză. Peste trei luni din cari aspiră la viaţă şi viitor. forturile din Santiago.
Praga se telegrafâză următorele : Comitetul
nou i-sc cere darea. OrI-ce protestare e za­ Sihoney, 3 Iulie. Flota a reînoit erl
esecutiv al marilor proprietari constituţio­
darnică. Darea este ridicată de pe ţăran bombardarea forturilor înaintate ale băii.
nali germani, s’a adunat alaltăerl în şedinţă, listele electorale. Listele de alegă­
şi a treia oră. Aşi fi fârte trist, când a şl Fortul Morro şi alte baterii au suferit stri­
la care a participat şi ministrul de co- tori dietall, compuse pentru anul 1899 în
însemna amărăciunea bieţilor omeni astfel căciuni mari. Forturile au ripostat slab. Co­
merciă Baerenreuther. Obiectul consultărilor mod provisoric, sunt depuse începând de
pungăşiţî... răbiile americane sunt neatinse. Long, se­
a fost situaţia internă şi cestiunea, ca re- a4b 5 Iulie, şi pănă la 25 Iulie st. n. la
„Defraudarea a devenit us nu numai cretarul marinei, a declarat, că planul ope­
presentanţii partidei să între în tratări cu oficiul primăriei (magistratului) din loc, ca
la oficiile publice, ci şi la institutele de bani raţiunilor marinei nu va suferi nici o schim­
ministrul preşedinte Thun. Comitetul ese­ să potă fi vădute de ori cine. Reclamaţiu-
şi la întreprinderi private. Foile nostre gem bare. Escadra comandantului Watson va
cutiv a decis, că ia spre sciinţă proiectele nile în caşul, dâcă oine-va are dreptul de
de soiri despre defraudărl. Le cetim pe co- merge în Spania peste câte-va clh > chiar
e
guvernului şi le pune ca obiect de desba alegător şi nu este înscris în listă, ori decă
lone întregi. dâcă amiralul Camara s’ar întorce în apele
tere. Cu tote acestea partida îşi susţine este greşit scris, precum şi reclamaţiunile
„Diarul este oglinda vieţii publice. acestei ţări.
punctul său de vedere, care pretinde re­ celor ce sunt înscrişi fără de-a ave însă
Dâcă este adevărat acesta, atunci emigreze Ncw-Yorlc, 3 Iulie. Amănuntele sosite
tragerea ordonanţelor de limbă, însă va în­ dreptul de alegător, — se pot face în scris
tot omul înainte de a ajunge în temniţă. asupra bătăliei de Vineri fac omagiîi cu-
tră la înţelegere cu celelalte partide ger­ la numitul oficiu în timpul dela 5—15 Iulie
Intre noi grasezâ o epidemiă mortală. De ragiului şi tenacităţii Spanionilor, cari dis­
mane, mai ales cu partida poporală şi cu n. c., er observările asupra acestor recla-
multe-orl mă spariu, că ore sunt liber de putau terenul pas cu pas, cu tote perderile
progresiştii germani, luând solidaritatea cu maţiunl în timpul dela 16 — 25 Iulie tot
pericul? Ou cel-ce strîng astădl mâna, ore lor seriose. Singurul punct unde Americanii
acestea. — In cercurile politice din Praga acolo.
nu ajunge mâne în închisore preventivă, n’au reuşit, a fost extrema stângă, unde
circulă soirea, că guvernul e decis, ca la cas, Atragem încă-odată atenţiunea alegă­
nu plâcă ore spre America, seu nu-şl trage divizia generalului Duflfîeld n’a putut trece
când consultările proiectate cu represen- torilor români, ca să cerceteze în listele
un glonţ în cap — cine ar sci să spună? fluviul pentru a ocupa Agnadorâs, de ore-ce
tanţii celor două naţionalităţi, n’ar duce la depuse, dâcă sunt înscrişi, şi la din contră
„Cetind rjiarele nostre te întrebi, că podul era distrus. Americanii au trebuit să
resultat, va sista ordonanţele de limbă şi va să reclameze în timpul arătat, dela 5—15
ore defraudarea n’a devenit u s ? . . . se întârcă la Yanragua.
da o nouă lege a limbilor pe basa § 14. Iulie n. c. La sate tot în timpul arătat
„Libertatea târgului, ce-1 face poli­
Soirea acesta e combătută însă din altă trebue, după lege, să fiă depuse listele elec­
tica înaltă, devine o cangrenă în păturile
parte. torale la casele comunale şi reclamaţiunile Congregaţia comitatului Huneddra
mai inferiore. Sus în înălţime este iertat
se fac în acelaşi timp.
totul. A dejuca lepea, a confisca drepturile, ţinută în Deva la 30 Iunie a. c.
Defraudarea — a devenit us!
a împuşca pe lărmuitorî, a apera protecţia,
— Icona stărilor din Ungaria. — a depăşi creditul, a depune pe câte-un vice- Lupta dela Santiago. Com. Hanedorei, 1 Iulie n.
şpan, a face se înainteze cei cu glăvăţina — F i n e . —
Publicistul ungur Nicolau Bartha — Spanioli şi Americani. —
publică îu „Magyarorszdg dela 3 gâlă — acestea sunt lucruri de tote cţilele. Marea luptă, ce s’a început Vinerea Ajunşi la punctul 58 din ordinea de
44
Iulie un articul fbrte instructiv des „Acestă libertate a sistemului abusu- trecută în jur de Santiago de Cuba, va umple di, la adresa cetăţii libere regescl Arad,
rilor nu se ascunde cu destulă precauţiune în care se cere, ca comitatul Huniădorei
pre stările în care a aiuns adminis­ o pagiuă marcantă în istoria răsboielor.
traţia financiară din Ungaria. după întăriturile puterii. Ea ajunge la pu­ Eroismul, cu care s’au luptat trupele spa­ să-şi esprime recunoscinţa, devotamentul şi
Mânecând dela marea panama blicitate şi încuragâză pe cei slabi. niole, face onore Spaniei, acest eroism a Stima faţă de honvecţii, cari au luptat în anii
dela Arad, întâmplată cu câţî-va ani „Vădând colo sus volnicia, respectul 1848 — 49, vice-notarul Straus Nandor ce
faţă de legi ’i piere; vădând nepedepsirea stors chiar şi admiraţiunea Americanilor. tesce următorele: „Comisiunea permanentă
înainte, câud archivarul Bâcs Nan- Am dat erl pe scurt o mică schiţare
dor a defraudat împreună cu com­ abusurilor, cel slab crede, că pote aplica a luptei de Vineri. Pentru adl ţinem a com­ propune, ca Congregaţia să ia act cu viuă
plicii sei deU oficiul financiar din acestă stare imună şi la propriul său pă­ plete amănuntele. plăcere de acâstă adresă şi să ia hotărire
14
14
Arad nu mai puţin ca 100,000 fl., cat patentat ... Americanii au pus în linia de foc de acelaş cuprins .
publicistul ungur se ocupă în legă­ In chipul acesta înfăţişâză pu­ 17,000 de âmenl, ajutaţi de 6000 de rebeli Vice-şpanul, la aucjul acestei propu­
tură cu acâsta defraudare de admi­ blicistul maghiar starea ticălbsă, ce sub conducerea şefului lor Garda. In faţa neri, devine perplex şi reflecteză vicenota-
nistraţia financiară din comitate, pe acest teren esistă ac)I în Unga­ acestei puteri covârşitore de 23,000, steteau rului, că după cât îşi aduce aminte, comi­
oraşe, comune ecc. şi face următo- ria. Intr’adever, i-se ridică omului numai 2000 de Spanioli, trupe regulate, siunea permanentă nu ar fi adus tocmai
rele constatări fbrte preţiose, car! perul îu cap cetind c^iInie cronica 2000 de eroi, cari au luptat cu cea din conclusul cetit, — ordonă deci a-se căuta
marchâză de fapt în vii colori stă­ nesfîrşită a hoţiilor şi defraudărilor, urmă energie, cu o bravură cum rar în­ protocolul comisiunei permanente.
rile pe acest terâm în Ungaria. Etă ce se comit adese-orl d9 omeni, cari tâlnim în analele istoriei răsboielor. Notarii caută prin acte, se uită în
cea mai importantă parte din arti- ocupă funcţiuni înalte şi despre cari Lupta, ce s’a dat Vineri, 1 Iulie n., protocol, apoi privesc la viceşpan, âr vice-
culul lui Bartha: lumea era dedată a sci, că sunt cei în jurul estrimităţii estice a oraşului San­ şpanul la ei şi în fine fac toţi din cap —
44
mai mari „patrioţi maghiari . se observă o perplesitate generală.
„Cel ce n’a vădut un pătrar de an tiago de Cuba, trebue că a fost forte gro­ Atunci se ridică membrul Francisc
de dare, acela nu pote vorbi despre marea Delraudarea este hoţia îmbră­ zavă, dâcă vom avâ în vedere numărul Hossu Lonyin şi cetesce următorele:
gloriâ a statului maghiar. Eu am văclut. cată în forme moderne. Defraudan- morţilor şi răniţilor din ambele tabere. Ge­ Onorată adunare generală! La punc­
Am vădut procedura în sate săcuescl să­ tui nu tocă cu bâta, ci tocă banii neralii spanioli Linares şi Varadeney au fost tul 58 din ordinea de di, subscrisul fac ur-
race şi în sate românescl vrednice de com­ publici. Etă o epidemia — vorba lui grav răniţi; tot aşa şi generalii americani mătorea
pătimire. Bartha — care a devenit us în Un­ Eawlcins, Wheelcr şi lounyh; mai mulţi co­
„Dinaintea bisericei sunt adunate garia şi pe care, decă ar stîrpi-o, gu­ lonel! şi locotenenţi americani au fost de CONTRA-PROPUNERE.
mese, oi, bănci, miei, straie de pat şi capre vernul unguresc ar aduce înmiit mai asemenea răniţi, ba chiar depeşi din Având în vedere, că adresa cetăţii
cu grămada. Bărbaţi adânciţi în gânduri mare folos statului şi cetăţenilor lui, Ne-w-York mărturisesc, că mai midie com­ Arad este de un cuprins cu vădite tendenţe
triste, femei plângătore încunjură lucrurile decât prin aceea, că umblă se tboe panii americane au perăut pe toţi ofiţerii. politice;
bătute la dobă. Apoi sunt încărcate pe naţionalităţile cu legi de maghiari- Americanii dic, că au pierdut 1200 având în vedere, că congregaţiunile
cară, ca în oraşul mai apropiat să le chel- sare şi cu tot felul de prigoniri şi ne- de omeni, âr după alte isvore numărul nu sunt şi nu pot fi chemate a decide îu
tuăscă. dreptăţirî despotice, cari nu mai sunt morţilor lor trece peste 2000. Sponiolii au materiă de istoriă imparţială;
pierdut 600 de morţi şi răniţi. având în vedere, că adresa amintită,
Soim, că în faţa superiorităţii nume­ atingând o epocă de tristă aducere aminte,
regula, împărtăşiţi fiind cu sfintele taine, sabia pentru libertatea neamului său şi ’n rice, trupele spaniole s’au retras, părăsind vatămă adânc consciinţa istorică şi monar-
nu ca acei sălbateci, cari muriau în luptă foc îşi cântă cântecul de lebedă: Elganey, un sat situat la depărtare de 20 cliică a popoi'elor conlocuitore, luptătore
nespovediţi şi înjurând. mile dela Santiago. Americanii n’au putut sincere pentru tron, drept şi libertate;
Tu paloş dela stânga mea
Pentru mine mai sfânt ’ml-e câmpul Oe ’nsemnă veselia ta? să înainteze adânc pe urma lor, căci curând având în vedere, că adresa din ces-
u
„bătăliei poporelor de lângă Lipsea, pe De ce lucesc! întreg?
s’au convins, că au de a face cu soldaţi, tiune chiar acum, în împrejurările agitate
care adl ară ţăranii şi sunt fabrici, decât Hura ! Te înţeleg. . . . cari nu cunosc laşitatea prin care trecem, ar potenţa numai amă­
întregul cimiter splendid dela Genova. Cât de catolic e însuşi „Campo santo Cea mai strălucită dovadă despre su­ răciunile şi relaţiunile politice şi aşa prea
14
Aici sunt sute de monumente a bo­ din Pisa, pote cel mai vechia şi mai isto­ perioritatea trupelor spaniole e depeşa, ce încordate:
gătaşilor muriţi între perne, admirabile, der ric din întrâga Italie, îţi arată faptul, că a trimis’o generalul Shafter, comandantul Oongregaţiunea comitatului Hunedora,
mincinose; acolo nimic decât o petră întru el s’a olădit pe 43 de corăbii de pământ forţelor americane dela Santiago, în care ţinută adl, declară, că regretă cuprinsul
amintirea tuturor morţilor. Aici morţi de sfânt aduse de episcopul Ubaldo anume spune guvernului din Washington, că nu adresei cetăţii Arad şi desaprobă procedeul
trândăvie, acolo osele celor ce se luptau din Ierusalim. Nu sunt însă mulţi viteji în­ se crede destul de tare a pune mâna pe în materia preamărirei unei cestiunl, ce nu
pentru un ideal. Aici îngropat bărbatul gropaţi aici, precum nu sunt nici în cimi- Santiago numai cu torţele de cari dispune cade în competenţa forurilor administrative
lângă soţia, pe care a înşelat’o viâţa în- terele moderne italienesc!, ci ca şi atji loc (25,000 de soldaţi şi vre-o 10.000 de in­ şi care în fond ţîntesce la vădite vătămări
trâgă, acolo mortea îl unesce pe grenadi- de mormânt au căpătat cei bogaţi. Valârea surgenţi) şi că se va retrage din posiţiunile nesocotite, — de acea o respinge cu indig-
rul francez, care e vesel, că-şl pote da sân­ acestui cimiter constă mai mult în sarcofa­ cucerite spre câstă, unde va aştepta întă­ naţiune.
gele pentru mărirea neamului său şi care gele aduse aici mai târdiu de prin alte riri de trupe. I r anei se Hossu Longin m. p.,
murind n’are nici grija nevestei, nici a co­ părţi şi prin clădirile în stil toscan-gotic Cu alte cuvinte, Cuba nu se pote membru al congregaţiei
piilor, ci cugetând numai la divul său ce- ale iui Giov. Pisano şi frescele cele renu­ cuceri atât de uşor cum şi-au închipuit Apoi disa cam următorele:
sar, şoptesce: mite din interior. Der scopul meu nefiind Americanii. Aceştia credeau, că e destul Onorată adunare generală ! Regret, că
să îţi descriu acestea, voiii lua drept model
Şi când călări-va pe-al meu mormânt să apară armaţi în faţa insulei, pentru-ca mi s’a dat de nou ocasiune a mă pronunţa
14
Oesarul prin săbii ce scapăr, de „Campo santo ţintirimul din Milano şi Spaniolii să fugă şi să le lase Cuba în stă­ într’o cestiune atât de gravă şi delicată,
Armat eu mă scol atunci din pământ îţi voiţi vorbi despre el. pânire. Dâr acum s’au deşteptat grozav ca cea presentă. De câte-orl patria nostră,
Oesarul, cesarul să-l apăr! (Va urma.)
din ilusiile lor uşuratice. Un singur orăşel, în decursul secolilor a fost primejduită de
cu poetul Korner, ce luptă cu pana şi cu Santiago, cel mai depărtat de capitala in­ inimicii esternî, fiă-care patriot şi-a ţinut