Page 91 - 1898-06

Nr- 137—1889. GAZETA. TRANSILVANIEI Pagina 3

■de cea mai sântă a sa datoriâ a prinde putat din camera imperială Dr. G. Popo- tinată secţiunei s’a mărit la 450 m. p. Mai Geaca (din Câmpiă), a cărei casă s’a mai
•arma şi a sări în apărarea bunului obştesc, vicî încă se va întore din Yiena în 15 1. c. mult, un spaţiu de 150 m. p. s’a acordat ventilat în colonele preţuitului qiar „Ga­
necruţând avere şi viaţă. Istoria e martoră, şi va petrece mai multe luni în Bucovina, exposanţilor români în secţia agriculturei zeta Transilvaniei".
că întru apărarea ţării contra inimicilor luând parte la aceste lucrări. — palatul maşinelor— şi 16 m. p. în palatul In 9 1. c. st. n. a venit pe neaştep­
din afară, nu era diverginţă religionară şi artelor frumose. Se speră a se obţinâ un tate în comuna nostră inspectorul reg. de
Dela Sinaia. Cetim în „Monitorul Ofi­
naţională, ci fiă care se simţia îndatorat a loc şi pentru instalarea cârcîumei româ- şcole din Oluşiti, Kozma Ferencz, cu fisol-
cial ' Joi 18 Iunie, v. la orele 10 a. m., M.
1
fi la postul său pănă la ultima răsuflare. nescl. Facerea planurilor şi proiectelor pen­ găbirâul din Mociu şi a vestit, că în co­
S. Regele, însoţit de micii principi Carol
A venit însă o epocă, când patria nos­ tru construcţia pavilionului României s’a mună se face şcolă de stat. Subscrisul dim­
şi Elisabeta şi urmat de adjutantul de ser-
tră nu a fost ameninţată de inimici esternî încredinţat d-lui Formigâ, arhitect al ora­ preună cu membri români din represen-
viciă, a mers la casarma batalionului 6 vâ­
;şi când nici patria nostră nu s’a putut feri şului Paris, autorul planurilor palatului ar­ tanţa comunală, am declarat, că noi Româ­
nători, în garnisonă la Sinaia, spre a-1 in­
de marele principiu al libertăţii, ce a stră­ telor frumose dela exposiţia universală din nii ne vom susţin6 şcola nostră confesională
specta. La sosire, pe platoul de instrucţie,
bătut tote statele Europei, şi atunci fiii
Suveranul a fost primit de cătră Principele 1889. Distinsul architect va merge încurând şi nu vom contribui nici la înfiinţarea, nici la
patriei nostre au ajuns în deosebite tabere.
moştenitor. D l maior Cristu, comandantul la BucurescI spre a studia stilul architec- susţinerea şcolei de stat cu nimic, ceea-ee a
Nu este timpul şi nici locul aici, ca turei românescl. trebuit să se ia la cunoscinţă, fiind-că în
batalionului, a presintat Majestăţii Sale ra­
să mă ocup mai pe larg cu intâmplămin- representanţă suntem în maioritate, despre
portul de starea trupei. Batalionul se afla Îngropat cu poliţă, pilele trecute a
tele, şi triste şi gloriâse, din acea epocă, ce cu mult greu ne-am îngrijit la tim­
în linie de bătae; Majestatea Sa trecu pe murit în Galiţia un Ovreiă, lăsând pe ur­
şi nici că voiii să fac laude său recriminări pul său.
dinaintea frontului în aclamaţiunile trupei, ma lui trei fii. Mai înainte de a muri
pentru o parte seu alta, ţin numai să cons­ In urma acesta d-l inspector de şcole
apoi ordona a se executa mâuuirea arme­ a dis fiilor săi, ^cărora li-a împărţit averea
tat, că toţi câţi au trăit şi au luat parte ne împărtăşesce, că în vara acesta să ridi­
lor, focurile şi diferitele mişcări tactice sa, ca să-i pună fiă-care în cosciug câte o
activă la întâmplările acelei epoce, şi-au căm edificiu şcolar corăspundător legei,
din scola de batalion în ordinea strînsă şi sută de florini. Trebue să spunem, că cel
avut vederile, principiile şi intenţiunile lor căol mai mult nu aşteptă.
risipită. Defilarea se esecutâ în pas iute mai mare dintre fiii Ovreului era botezat
proprii. Cu 7 ani mai ’nainte, în April 1891,
alergător. La cea dintâiă defilare, micul în religia catolică, mijlociul în cea luterană,
Istoria imparţială e chiemată a ju­ acelaşi inspector reg. a fost în şcola nos­
principe Carol se afla la flancul drept al er cel mai mic rămăsese tot în religia stră-
deca, care cum şl-a manifestat vederile, tră şi ne-a provocat să edificăm şcolă co-
colonei. Majestatea Sa, împreună ou Alteţa moşescă. Bătrânul murind, lăsase ca exe­
■cum şi-a apărat principiile, care şi ce i-au răspun(jSt6re, decă vrem să o susţinem.
Sa Regală, au visitat în urmă casarma, cutor testamentar pe primarul oraşului, că­
fost intenţiunile, care şi întru cât şl-a făcut De atunci lucrăm din răsputeri pen­
frumos împodobită cu bradl şi drapele, tre­ ruia îi comunicase ultima voinţă a sa.
datoria de om şi patriot. tru adunarea celor trebuinciose la edifi­
când prin dormitore, infirmerie şi refecto­ Aprope de îmormântare, primarul întreba
Drept aceea, nu este nici cuviincios, care. Am făcut tot posibilul şi pe subscri­
riul bataliouului, unde Majestatea Sa gustă pe cel mai mare dintre copii, decă a pus
nici cu drept, că seu una, seu altă parte
din supa trupei. In cancelaria şefului ba­ cei o sută de florini în cosciugul bătrânu­ sul l’a costat mult acestă grijă, nu numai
să păşască în timp şi loc nepotrivit la ju­ ostenele, dâr şi jertfe însemnate. Cu tote
talionului, Regele a luat în braţe pe Prin­ lui, după cum i-a fost dorinţa. Răspunsul a
decată şi la pretensii nejuste, vătămătore încercările făcute însă am ajuns la un re-
cipele Carol, şi l’a pus să sărute icona fost, că i-a şi pus în aur, cel mijlociu în
şi pâte de grave urmări. sultat cu mult mai modest, decât să putem
patronului batalionului. Majestatea Sa a argint, er cel mic întrebat, răspunse: —
Lumea o scie, că alta a fost tabăra
ascultat, după acesta, mai multe cântece Eu am luat cele două sute de florini puse începe edificarea.
in care au luptat atunci fraţii maghiari, şi
patriotice, cântate de un cor în treci voci, de fraţii mei, şi în schimb am pus o po­ La începutul anului trecut am pu­
alta tabăra în care, şi altul stindardul sub blicat un apel în scopul edificărei acestei
cu multă precisiune. Terminând inspecţia, liţă de 300 f l o r i n i ! . . .
care au luptat părinţii şi fraţii noştri. Alt
Suveranul a adunat în jurul său toţi ofi- şcole, care s’a publicat în Nr. 13 al „Ga­
principiu a însufleţit pe Maghiari, şi pentru Asasinii Anei Simon. Pressa bulgară
cerii batalionului şi li-a esprimat înalta sa zetei Transilvaniei", în Nr. 12 al „Tribu­
alt principiu am luptat noi în acele tim­ atacă cu vehemenţă pe ministrul de justi­
mulţămire pentru gradul de instrucţie, as­ nei" din 1897 şi în altele. Din totă lumea
puri grele. ţie, că a suspendat execuţiunea asasinilor română, singur Ilustritatea Sa Prea Sânţi-
pectul trupei şi îngrijită stare a locurilor
Cine are dreptul să judece, care din­ Anei Simon. Intr’adevăr, crima acesta s’a
ce a constatat la acest batalion de curând tul Episcop al Caransebeşului D-l Nicolae
tre luptători au luptat pentru adevăratul judecat şi a trecut prin tote instanţele.
înfiinţat şi pe care pentru prima-oră îl Popea a răspuns, a cărui binefacere s’a şi
principiu neresturnabil, nu este ertat a-se Totuşi sentinţa de morte n’a fost încă îna­ chitat la timpul său. Er alţii, nici chiar
inspeeteză. Oficerii intrând în front, Regele
pune în desbatere într’o congregaţiune, ce intată principelui spre semnare. Amici de
merge înaintea trupei spuind: „Sunt mul- acei bărbaţi însemnaţi, cari m’au îndem­
•are cu totul altă chiămare şi datorinţă. ai asasinilor au înjghebat în Filipopoli o
u
ţămit de voi copii , cuvinte cari sunt aco-- nat să public apelul, de loc n’au reflectat.
Şi nu este ertat, ca să aducă în judecată petiţiune, semnată de mahalagii şi ţărani,
perite de uralele cele mai entusiaste. La Acum am terminat cu socotelile. Ddcă
faptele din acea epocă, mai ales aceia, cari prin care se cere graţiarea lui Boiceff şi a
orele 12, Majestatea Sa, Alteţa Sa Regală în timpul cel mai apropiat posibil edificăm
clic, că adl sunt împăcaţi cu inimicul de complicelui său. Nici cei 5000 franci acor­
şi principii părăsind platoul, corul trupei şcdlă nouă, ne vom putâ susţină şcola, alt­
ucl, căci prin aoâsta dovedesc con- daţi de justiţie, ca despăgubire copilei ne­
' intona imnul naţional. cum o perdem. Forte mă dore, că după-ce
arul. norocitei Ana Simon, n’au fost încă plătiţi,
am lucrat atât de mult pentru acestă şcolă
Fiâ-care popor are dreptul şi dato- Tren fără locomotivă. Din Cluşiiî se deşi tatăl victimei reclamă mereu executa­ şi am arătat şi forurilor celor mai înalte
rinţa chiar, ca să-şi aducă aminte de cei scrie despre un cas rar în analele acciden­ rea sentinţei. Se comenteză pretutindeni şi omenilor celor mai competenţi, dela cari
ce au luptat pentru principiile sale, a fi telor pe căile ferate. Sâmbătă noptea- întârzierea, ce se pune în aplicarea sentin­ suntem în drept a aştepta sprijinirea şco­
cu recunoscinţă, devotament şi cu stimă un tren de povară plecă din gara Cluşiă ţei justiţiei bulgare. lei române, şi după-ce tot cu jertfe mari
faţă de ei; pot să le ridice monumente şi spre staţia din apropiere Aghireş, unde avea Episcop arestat. Dăună-cjl a fost ares­ am sistemisat salarul învăţătoresc şi am dat
să-i sărbătorescă după buna lor chibzuinţă, se i-se adaugă 6 vagone. In timp-ce loco­ tat la gara oraşului Milan, pe când voia şcâlei o activitate de model, ceea-ce putem
der a cere, ba indirect a pretinde chiar, ca motiva trenului de povară plecă spre cele să plece la Vicenza, episcopul Gottardo constata, când numai edificiul ne lipsesce —
tot aşa se facă şi cei ce nu au fost în ta­ 6 vagone, acestea, nu se scie cum, se pu­ Scoton. In contra episcopului s’a dat un atunci să perdem acesta şcolă importantă,
băra lor, ba cari au luptat contra — este seră în mişcare şi cu celeritate din ce în mandat de arestare de autoritatea judiciară, ore n’ar fi acesta o ruşine naţională?
c nesocotinţă, este îndrăznâlă şi o vătămare ce tot mai mare porniră cătră Cluşih. Lo­ căci el a dictat inscripţia tendenţiosă dela Subscrisul am ostenit şi jertfit mult
violentă. comotiva cu câte-va vagone plecă în urma spatele portretului papei Leon XIII, din pentru acâstă şcolă şi a-şl mai jertfi câte-va
Eu aşa cred, că mulţi dintre D-vostră lor, însă cele 6 vagone sburau cu atâta care s’au sechestrat de curând 16.000 exem­ sute florini, numai ca să o mântuesc, deşi
vor fi de acea părere, că ceea ce a făcut putere, încât i-a fost imposibil a-le mai plare. Episcopul Scoton a fost condus la starea mea materială şi familiară e destul
•cetatea Arad prin adresa din cestiune, nu ajunge. Locomotiva nu le-a mai persecutat, închisore. de modestă. Der decă în nisuinţa mea sunt
este nici just, nici prudent şi nici cu­ şi cele 6 vagone străbăteau prin întune- singur, nu pot reuşi: „Unde-i unul nu-i
viincios. recul nopţii linia ferată spre Cluşiă fără Petrecere în Şintereag. Inteligenţa ro­ putere".
Etă pentru ce am făcut contra-pro- lec de resistenţă. In vagonul din urmă se mână din Şintereag şi jur şi junimea Mă rog de Prea Stimata Redacţiune
punerea mea, ca mai cu semă să afle si afla individul Mikloş, care în momentul academică învită la petrecerea de vară, ce să binevoiescă a publica aceste şire. Că
cei din cetatea Arad şi şi îu alte comitate, critic n’avu timp să se dea jos. Vagonul, se va aranja Duminecă în 24 Iulie n. 1898 decă se va întâmpla să cadă şcola nostră,
nude s’ar mai intenţiona a-se face asemenea în care se afla, nu avea piedecă. Intr’aceea în sala nouă a scolei gr. cat. din Şinte­ să nu 4i°ă lumea, că sunt eu de vină, că
adrese nesocotite. Cred, că nu e bine, nici dela Aghireş s’a telegrafat la Oluşifi şi la reag. începutul la 7 ore sera. Intrarea de n’am lucrat pentru salvarea ei, când sunt
folositor să ridicăm vălul şi să trecem la tote staţiunile liniei, ca să oprâscă cum-va personă 1 fl., în familiă 80 cr. Venitul cu­ sigur, că mai mult ca mine între împreju­
recriminări, că decă s’ar pută face învino­ vagonele. Păditorii de pe la halte au arun­ rat e destinat în favorul bisericei şi scolei rările, ce mă aflu, n’a putut lucra nimeni.
văţiri deoparte, cred că nu ar rămâne fără cat bucăţi mari de lemne în calea lor, ade­ gr. cat. de-acolo. Familiile sunt avisate la De altă parte, decă şi acum în ora
echou în altă parte, şi cine scie, care la vărate baricade au ridicat, pe cari însă provisiunea proprie. Pentru cuartire şi beu- din urmă s’ar afla între cei cu puteri ma­
care am pută imputa mai mult şi care pe vagonele le-au împrăsciat din calea lor şi turl bune se va îngriji comitetul. Gara în teriale şi cu iubire pentru şcola română,
care am pute incrimina unul pe altul mai şi-au făcut negenate drumul spre CluşiîL loc. Pentru comitetul aranjator: Pompeiu să mă însoţescă şi să ne spriginâscă în sco­
cu temeiîi. Ajungând aici c’o celeritate neînchipuită Făgărăşian, preşedinte; Grigore Rus, vice- pul amintit: să aibă cunoscinţă unde şi în
Atâta pentru acum. Yă rog să primiţi se isbiră de nisce vagone pe şinl. Un preş., Simion Popan, secretar I; loan Bel­ ce chip cu ajutor grabnic pot să-şi mă-
contra-propunerea mea. trosnet teribil se audi. Primul vagon din­ ciug, secretar II; loan Rus, cassar ; Bar- rescă meritele.
tre cele 6, precum şi cele 3 din mijloc s’au tolomeiă Sigartău, controlor. Urmâză alţi
E de însemnat, că la acest obiect au 19 membri în comitet. (adresa: Geaca, p. u. M o c i u ; comitat.
sfărîmat grozav. In momentul acesta sări
fost rămas forte puţini în sală. Singur sub­ Cojocnei).
jos din cel din urmă bietul Mililoş. El loan Paşca,
stitutul fiscal Dobay Kâroly a reflectat
merse liniştit la şeful gării, fără a i se fi Aj u t or £i a b bi 3 c! preot rom. gr. or.
a
câte-va cuvinte dioând, că totul e numai
întâmplat vre-o vătămare, şi se rugă, ca
un act de curtoasie şi nu ar fi cu cuviinţă Am publicat cjilele acestea nu
cu trenul de dimineţa să fiă trimis la
să se respingă cu indignaţiune, ci care are raport cu pivire ia resultatul atât SCîRI ULTIME.
Aghireş, căci şl a uitat acolo — calibalîcul.
voie să o primâscă, care nu, nu. de îmbucurător al esamenului dela înfrângerea Spaniolilor.
Cele 6 vagone au făcut drumul dela Aghi-
La vot s’a primit propunerea comisiu- şcbla română gr. or. din comuna
răş la Cluşiu, 14 chim., în timp de 14 Telegrame din isvor american anunţă
nei permanente. minute. Greaca, în comitatul Cojocnei. Pri­ trista scire pentru Spania, că escadra lui
Corespondentul. vitor la acestă şcblă, a căreia esis-
România la exposiţia din Paris. D-l P. Cervera din portul dela Santiago de Cuba,
tenţă e atât de ameninţată, primim a fost total nimicită. Dat fiind, că Ameri­
Poni, comisax-ul general al României la ex­ a c | i următbrele împărtăşiri, asupra
SCIRILE DILEl. posiţia universală dela 1900, care se află cărora atragem atenţiunea binevoi- canii au răspândit în lume, în tot decursul
i în acest moment la Paris, a răuşit să ob­ răsboiului, scirl de sensaţiă false, trebue să
— 22 Iunie v. t6re a Românilor de inimă: să primâscă cu ore-care reservă şi neîncre­
ţină dela comitetul exposiţiunei o sporire
Românii bucovineni se ocupă actual­ a terenului concedat pentru construirea pa­ Geaca, 15 Iunie v. 1898. dere depeşele despre victoria lor:
mente cu noua organisare a partidului lor vilionului român. Din 350 metri pătraţi, Prea Ştim. Redacţiune! ’Ml ţin de Washington, 4 Iulie. Admiralul
naţional şi cu pregătirile viitore. D-l de­ care fusese acordaţi întâiti, suprafaţa des­ datorinţă a arăta starea şcolei nostre din Sampson a Intrat erî dimineţa în por-