Page 93 - 1898-06
P. 93
REDACŢIOtEA, „gazeta* iese în icare îi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
jm se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE se primesc iu AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorele Birouri de anunolurl: Se prenumără la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Kax. Augenfeld & Emarioh Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. (S Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa maro,
ger, Eksteln Bernat. In IIam Târgul Inului Nr. 30, etagiu
il nrg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pâ şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria carmond pe o coldnă. 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 Cr. timbru pentru o pu ■ A. I î T T J L L H X - 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 139. Braşov, Joi-Vineri 2B Iunie (8 Iulie). 1 8 9 8 .
turi, pe cari noi numai cinstite nu trage pe sfăra. De altă parte însă Un nou ordin monstru.
le putem numi. nu ne îndoim, ca înafară de comi
N o u a b o n a m e n t Cetăscă orî-cine corespondenţa tatul Făgăraşului, el va fi adresat Etă corespondenţa, de care am
la, de mai jos şi va vedă, de ce este ordinaţiunea din cestiune şi altor vorbit mai sus şi asupra căreia atra
capabil un ministru unguresc. Nu comune românesc!, pe unde se află gem atenţiunea comunelor române,
Gazeta Transilvaniei ajunge, ca prin forţa şi volniciă gu şcăle de stat, căc! faţă cu acestea în car! se află scăle de stat:
Cu 1 Iulie st. v. 1898 vernul ne-a încărcat cu şcdle ungu îşî găsesce terenul cel mai potrivit Zerneştî, 5 Iulie n. 1898.
resc! de stat chiar şi în acele co pentru dea păşi fără temere de
se deschide nou abonament, la care mune, unde aveam şi avem şcolele control cu asemenea esperimentăr!. Stimate D-le Redactor! Ministrul un
invităm pe toţi amicii şi sprijini nbstre cele mai bune şi unde nu era De aceea punem în faţa tutu guresc de culte şi instrucţiune publică, cu
torii foiei nbstre. cea mai mică lipsă de ele, der mai ror comunelor năstre esemplul Ro ordinaţiunea sa de dto 30 Aprilie 1898
P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : vine acum şi pretinde, ca unde clă mânilor dela Zerneştî, car! an sciut Nr. 12,230 arată, că în mai multe comune
9 dirile şcblelor unguresc! de stat nu se dea ministrului răspunsul demn din comitatul Făgăraşului, în cari susţine
Pentru Austro-Ungaria:
sunt corăspuncţetbre, să vină înse-ş! şi cuvenit. Aşa trebue şi sunt da- şcole de stat, acestea şcole, ca necorăspun-
pe ■u.n. st». ........................ 12 £1- comunele în ajutor pentru a edifica tbre să facă representanţele tuturor cţătore, seu trebuesc adaptate sâu din nou
pe şese l-u-xxx .......................... S £L. clădite şi provocă comunele, ca sâ contribue şi
pe txex 1-u.xxx .......................... 3 £L clădirî nouă şi bune, 6r conservarea, comunelor române, căc! şi-ar da un
curăţirea şi asigurarea şcolelor de mare testimoniu de paupertate spi ele cu lucrul, material seu cu sume de bani
Pentru România şi străinătate:
stat în contra focului o „impune ne rituală, dâcă s’ar lăsa a fi seduse şi la edificarea şcolelor de stat, er apoi conser
pe -u-xx a,xx ................ 4:0 fra.3a.cx condiţionat comunelor . înşelate prin nisce apucături atât de varea, curăţitul şi asigurarea contra focului o
44
pe şese 1-u.xxx.................. 20 „ impune necondiţionat comunelor respective.
pe trei 1-u.xxî. . . . . . IO ,, Nu ne-am mira, decă ministrul nedemne şi abusive, cum este pro
de culte şi instrucţiune publică ar vocarea ministrului Wlassics la a- Acesta o face ministrul cu provocare la §.
Abonamente la numerele cu data fi declarat franc, că lăcomia de-a mintitul paragraf al legei. 42 al articulului de lege 38 din 1868.
de Duminecă: maghiarisa â la minut tbtă suflarea Decă guvernul unguresc ţine să Statul susţine şcole de stat între altele
Pentru Austro-Ungaria: şi în urma acesteia ridicarea de-o- înfiinţeze din contribuţiile nenoroci şi în comunele Ouciulata, Bran, Zerneştî,
pe un an .............................. 2 fl. dată a prea multelor şcole şi insti ţilor cetăţeni atâtea şcăle de stat din comitatul Făgăraşului.
pe şese luni.................................. I fl. tuţii de maghiarisare în tăte unghiu pentru maghiarisarea năstră şi pen In 4 Iulie n. c. comitetul comunei
Pentru România: rile locuite de Nemaghiarî, precum tru paralisarea şcolelor nemaghiare, Zerneştî a fost convocat, ca să decidă
pe un an .................................3 franci. şi căpătuirea imensei cete a patrio atunci cel puţin se nu „mai aibă asupra cererei D-lui ministru, că ce pote
pe şese luni ............................. 4 ,,
ţilor de cinci piţule: au adus cu obrazul de-a pretinde dela comune, presta la adaptarea respective clădirea unui
Abonarea se pote face mai uşor sine secarea budgetului în aşa mă ca se se îngrope şi în datorii de edificiu corăspundător pentru şcola de stat
prin mandate postaSe.
sură, încât statul nu mai e în stare dragul acelor şcăle. din Zerneştî. Ordinaţiunea ministrului a
Administraţiunea a suporta tbte cheltuelile şcolelor De ajuns ne sunt greutăţile, ce făcut o impresiune de tot penibilă asupra
11
„Gazetei Transilvaniei . sale, fiind avisat a apela la ajutorul le. avem; de ajuns ne sunt sarcinele comitetului. Aucji acolo! adecă comunele,
comunelor. In caşul acesta minis publice şi miseria ce apasă asupra carî au ayut nenorocirea să se înfiinţeze
trul ar fi arătat cel puţin o since nenorocitelor năstre comune; de în mijlocul lor câte-o şcolă de stat cu scop
ritate. ajuns ne este numărul cel mare al de maghiarisare — care se susţine din bud
Şcolele de stat şi comunele. Der d-1 Wlassics stă pe basă şarlatanilor, car! pururea venăză o- getul statului, la care contribuesc odată şi
de pretensiune şi pbte în presupune casiunea de a despoia şi înşela pe Româuii — să fiă obligate a mai contribui
Am ajuns aşa departe cu stă rea, că are de-a face cu nisce omen! popor: ce lipsă mai era dec!, ca să special încă odată, să dea ele acuma şi
pânirea de ac}î a acestei nenorocite simpli, pa car! îi p6te trage pe vină şi ministrul Wlassics cu încer alte mijloce, ca cu atât mai uşor şi cu
feri, încât cel puţin de unii dintre sfbră după plac, se provocă în mod carea de-a se profita de eventuala cruţarea budgetului statului să se ajungă
miniştri va trebui se ne ferim ca şi perfid la un paragraf al legii, care ignoranţă a representanţelor unor scopul maghiarisării. De n’am sci, că acum
de nisce şarlatani, cari caută se pro n’are nimic de-a face cu şcblele de comune nenorocite, spre a arunca în secuiul al 19-lea trăim într’un stat po
fite de eventuala ignoranţă şi credu stat şi care privesce esclusiv şcblele nouă sarcini ilegale în spinarea po reclit constituţional, ar pute crede ori
litate a cetăţenilor spre a-j seduce comunale. Ba pentru ca perfidia se porului? cine, că trăim într’un ev, când delicuentul
şi încărca cu sarcini nouă şi ilegale.
fia şi mai mare, ministrul se face a E trist de tot, dăcă am ajuns de spânzurat trebue să-şi cumpere şi să-şî
Pănă aci miniştrii unguresc! nu sci nimic despre un alt paragraf se ne ferim chiar şi de miniştri, ca şi ducă ştrengul de spencjurare.
erau cunoscuţi înaintea năstra mai al legei din 1868, după care dato- se nu ne se ducă şi să ne tragă pe sfără Comitetul însă a fost consciu de chiă-
mult numai ca nisce eminenţi repre- rinţa de-a susţină şcolele de stat prin apucături viclene. Aşa crede marea sa şi de nedrâpta pretensiune a d-lui
sentanţî ai volniciei. Corespondenţa o are esclusiv statul. guvernul unguresc să represente au ministru, căci unanim a adus următorul
de hiai jos însă, ce ni-se comunică Nu ne vine a crede, că minis toritatea statului înaintea cetăţenilor ? decis:
din Zernescî, dovedesce, că pe lângă trul Wlassics a îndrasnit să facă şi Vai de stat, când a ajuns să se Considerând, că fiind şcola din ces
volniciă, ei mai sciu să recurgă în faţă cu comunele unguresc! o ase facă atâtea abusur! în socotăla l u i ! tiune şcblâ de stat, pe care în sensul §.
caşuri eventuale şi la unele apucă menea cutezată încercare de-a ie 80 al legei de şcolă din 1868 numai statul
FOILETONUL -GAZ. TRANS. 44 intensivă, pe care ţl-o insuflă spre pildă Don Carlos, că a fost un idiot, dâr ea zace vedi în jur e munca lui şi acum vre să se
petra lui Napoleon seu monumentul din sub colbul vâcurilor şi noi cunoscem pe odihnescă puţin. Şl-a ales acest monument,
aula universităţii din Lipsea, pe care sunt infantul Spaniei numai aşa cum ni-l’a pre- căci aici sunt îngropate cele mai multe
Scrisori din Italia. înşirate numele studenţilor căcjuţl în răsbo- sentat Schiller. jertfe ale sale. Privirea lui e perdută. Der
iul din 1870, der pompa esterioră a cimi- Când întri în cimiterul monumental acei ochi pe jumătate închişi şi adânc să
Nenumitei prietine.
terului, statuele acelea măestre, cari for- din Milano, sci, că n’ai să întâlnescl aici paţi în orbite, nu esprimă nici tristeţe
VI.
meză o gliptotecă măreţă. Deşi eşti con morminte de eroi, ci locuri unde odihnesc pentru chemarea sa, nici bucurie pentru
Din era de tămâie: Câmpurile sfinte. vins, că cei ce odihnesc sub marmoră nu omeni paclnicî, cari toţi la un loc nu me isprăvile din jurul său, nimic, nici un gând,
Ori cât ai fi de liber de prejudiţii ri- sunt vrednici de ea, — de mortuis nil rită pote o lacrimă de-a omenirei. Şi to numai şi numai obosâlă. E prea bătrân,
tuale-bisericescî, se întâmplă une-orî, că misi bene. tuşi, când ve<jî acele minunate mauzolee prea dedat cu meseria sa, decât să-l mai
acele efecte calculate anume pentru redeş Intr’o dramă de Sudermanu. („Vecî- şi statue, uiţi că aici cutare architect sâu potă impresiona ceva. Când treci pe lângă
44
teptarea admirării în credincioşi, să te misce cul masculin ) sunt esprimate adevăratele sculptor a făcut din mort mai mult chiar el şi privesc! la trupul lui pe jumătate gol,
întocmai precum te răpesce une-orî o vor vorbe: „O faptă orl-cât ar fi ea de mare, decât Schiller din Don Carlos, şi te pleci slab, der musculos, simţi par’că fiorii reci
bire a vre-unui iesuit nu prin miecjul ei, ci nu va fi nicl-odată păstrată urmaşilor, pănă înaintea lui. ai îmbrăţişării inevitabile a acestor braţe.
prin forma-i, prin lacrimile vorbitorului. când ea nu e prelucrată de un artist *. Câte De mortuis nil nisi b e n e ! . . . Der el nu-şî întârce privirea spre tine, cu
4
Aşa, spre pildă, e un joc de clopote, un fapte mari nu au esistat în vechime, des Cam pe la mijlocul câmpului sfânt e pumnii săpaţi adânc în barbă rămâne ne
cântăreţ bun în strană, o iconă frumâsă, pre cari noi nu seim nimic, căci li-a lip locul de odihnă al familiei Borghi. Un mo clintit, odihnindu-se... Vai de cei, pe cari
hainele pompose ale preotului, organele, sit un artist, care să le facă nemuritore nument mare de petră cu reliefuri vechl- îi va căuta după ce s’a odihnit!...
care în concert nu-ţî plac etc. Nu simţi clădindu-le un monument, fiă acesta de creştine, pare a sta aici de o vecinicie. Pe Tot cu privirea pierdută stă şi femeia
acea religiositate adâncă, pe care ţl-o in pâtră, fiă fixat pe pânză, fiă păstrat ca tra o lespede masivă de petră zace un bătrân de pe mormântul lui Antonie Tantardini.
suflă un trăsnet în mijlocul unui codru diţie, seu îmbrăcat în haina poesiei? Cine de marmoră, proptindu-şl cotele de sarco Nici ea nu se gândesce la nimic, şi ea e
frământat de furtună, der totuşi te impre- ar vorbi acjl de Hamlet, seu de Don Car- fag şi în cote răzîmâudu-şî barba sa lungă ostenită. Der câtă deosebire între ostenâla
sioneză pentru moment. los, dâcă nu ar fi fost un Shakespeare şi şi încâlcită. După aripi îl cunoscl: e de acesta şi cea a demonului morţii! Capul e
44
Aşa e şi cu „câmpul sfânt din Mi un Schiller? monul morţii. Dâr aripele lui nu sunt gata lăsat ceva înainte, a rămas aşa cum l’a
lano. Nu simţi tristeţa aceea înălţătore şi Ce e mai mult, cronica spune despre de sbor, cea stângă îi atârnă obosită. Ce plecat povara gândurilor. A gândit prea
