Page 94 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 189-1898.

este dator a-o susţine \ că §. 42 privesce nu­ E trist peste măsură, că Spa­ ori ce apărare. Tote corăbiile americane Din Londra sosesce scirea —
mai şcolcle comunale, er în ZârneştI nu niolii, popor nobil european, c’un tre­ urmară acestă tactică, în timp ce tunurile ce are încă lipsă de controlă şi con­
esistă şcolă comunală ; că în acesta comună cut atât de glorios, se fiă înfrânţi bubuiau neîntrerupt pe întrâga liniă. După firmare — că sub impresia soirilor
susţine biserica gr. or. română o şcolă şi sdrobiţî din partea unui stat fără 45 minute situaţia era clarificată. Ameri­
desastruose de pe câmpul de răs-
forte bună confesională, la care contribue de nici un trecut militar, de-o adu­ canii vădură, că aprope tote bateriile ini­ boiu, regina-regentă Maria Cristina
şi credincioşii bisericii, conform legei, câte nătură de dmenî speculanţi, carî nu mice au suferit stricăciuni. Corabia lui
ar fi părăsit pe neaşteptate capitala
5% şi la °are comuna politică nu contribue din umanitarism, ci din pofta nesă­ Cervera luă direcţia spre vest, „Oguendo
44
Madrid.
nimic; că însa-şî comuna acopere spesele turată după bogăţii, au provocat şi „Viscaya" după ea, dâr mereu în apro­
sale prin arunc de câte 5O°/ ; că statul şi acest resboiu fatal inegal şi din pierea ţărmului. Ghiulele explosive ame­
0
aşa a proiecta înfiinţarea de 400 şcble de tbte punctele de vedere condam­ ricane curgeau ca ploia, făcând pe bordu­ Sporirea armatei comune.
stat milenare: din acestea şi alte motive nabil. rile corăbiilor spaniole grozave pustiiri. — Încă 10,000 de soldaţi —
comitetul decide, că comuna nare cu ce şi Spaniolii au desfăşurat în jur In tot momentul se isca foc pe una seu
nu pote fi silită a contribui la edificiul şcdlei de Santiago un eroism aprbpe le­ pe alta, care însă curând era stîns. In- Dâcă se va adeveri scirea, ce o aduce
44
de stat şi că nu e obligată şi nici nu ia asu- gendar; 2000 de Jsoldaţî şi câte-va tr’aceea cei doi torpilori spanioli au fost „Reichsioehr din Viena, atunci pe viitor
pră-şl conservarea, curăţirea şi asigurarea contra sute de voluntar! au susţinut pe us­ luaţi la gonă de încrucişătorul american vom ave mai mulţi soldaţi, şi în conse-
focului a edificiului şcdlei de stat. cat o luptă uriaşă crâncenă de mai „ Corsair*, ţinându-i mereu aprope de el cenţă mai multe eheltuell la budgetul ar­
Am aflat de bine a vă comunica multe bre cu Americanii de c}ece lângă ţărm. Torpilorii voiau să se cufunde şi să matei.
acestea, d le Redactor, şi prin acesta a or! mai numeroşi. Cu respect trebue pună câte-va mine în câstele colosale ale „Reichswehr* efice, câ noua lege pen­
atrage atenţiunea tuturor comunelor, cari se se plece ori şi cine înaintea ace­ „Indianei . Deodată însă au văcjut, că „In­ tru armată, care trebue să între în vigore
44
au nenorocirea a avă în mijlocul lor şcole stei brave şi eroice purtări. diana face o semi-întorcere şi-şi îndreptă la 13 Aprilie 1899, va spori cu 10,000 con-
44
de stat, cu atât mai mult, căci este sciut, asupră-le tunurile ei grozave. Pentru-ca tingentid recruţilor.
După luptele de pe uscat, în Va să dică contingentul de recruţi se
că statul a înfiinţat şcole de stat cu deo­ să încunjure o nimicire totală sigură, unul
care Spaniolii au fost forţaţi la re­ va spori dela 103,100 la 112,954. Afară de
sebire în comitate şi comune curat ro- din torpilori a ridicat flamura albă, cela­
tragere, dăr nici de cum învinşi cu acâsta „Reichswehr cjice, că vor face ser­
44
mânescl, şi dintre cari multe neavând în lalt însă inaintâ repede spre stâncă şi după
desăvârşire, a urmat a doua c|i viciu activ şi aceia, pe cari recrutarea de
0
sinul lor bărbaţi cunoscători de legi nu vor ce personalul îl părăsi, exploda în aer c’un
nenorocită încercare din partea ad- pănă acum i-a împărţit la reservă.
44
3
sci cumpăni nedrâpta cerere a D-lui mi­ pocnet infernal. La 10 / „Viscaya de-a-
4
miralului Cervera, comandantul flotei După statistică numărul indivizilor
nistru, er referinţele de avere şi drept sunt semenea arboră flamura albă. Intr’aceea
spaniole, care a fost închisă în por­ conscrişl pentru armată din ambele state
în tote comunele mai tot acelea, ca şi în „Oguendo* încă grăbi spre stâncă şi peste
tul Santiago. Mari speranţe a deş­ era de obiceiă 170,000. Din aceştia se re­
comuna Zerneştî. un minut o colonă uriaşă de flăcări isbucni
teptat Cervera la Spanioli, multe crutau de obiceih 145,000. Armata şi hon-
Se vede, că însa-şi ordinaţiunea are de pe bordul ei. Americanii încetară cano­
laude s’au încărcat pe capul lui de veefimea însă aveau lipsă numai de 126,000.
44
în vedere neorientarea comunelor, căci alt­ nada. „Massachusetss , „Oregon şi „Broo-
44
când şî-a înfundat escadra în strîm- Rămâne der pentru reservă 19,000. Dâcă
44
mintrelea nu înţelegem, cum de ministru se klyn începură apoi vânătorea de Spanioli.
tbrea îngustă a portului. El s’a şi acum şi individii meniţi pentru reservă se
provâcă la §. 42, în care în adevăr se <jice, Cervera înaintâ deja 3000 de jarde cu co­
susţinut binişor în posiţia forţată, vor activa, atunci sporul e de 28,854
că conservarea şi curăţitul edificiilor şcolare rabia lui, încrucişătorii şi panceratele ame­
ce o ocupa, şi cât timp corăbiile lui capete.
privesce numai pe comune, dâr şl-a uitat ricane ţineau pas cu el. In fine Cervera
manevrau fiă cu succes, fiă cu pu­ Resultatul acestei sporiri va fi, că
cu intenţiune a spune, că acest §. privesce vădând, că totul e înzadar, grăbi şi el
ţin noroc în contra forţelor prepon- contingentul de pace al armatei comune va
numai şcolele comunala; tot cu intenţiune spre stâncă. Peste un minut colone de flă­
derante ale inimicului, armatele sta pe viitor din 282,000 omeni, urcându-
şl-a uitat şi de §. 80, care obligă numai pe cări isbucniră din corabiă la înălţime de o
multe, puţine din jur de Santiago se proporţional şi contingentul }în timp de
stat a îngriji de şcolele de stat. miie piciâre, âr pe bord se grămădi fum
aveau un sprigin valoros în for­ răsboiii. Mai departe se va spori numărul
Comunele române de regulă n’au nici gros. Corabia lui Cervera se pregătea să
ţele lor. puscilor, materialul de răsboih, îmbrăcă­
un fel de venite şi spesele administrative explodeze. Americanii vădând acesta, gră­
mintea, caii etc. Lucru firesc: dâcă sunt
le acoper prin arunc cât se pote de mare. Der în cele din urmă văcjen- biră a scăpa personalul corăbiei — der
mai mulţi soldaţi, trebue să fiă mai mare
acesta o scie bine — se vede — şi du-se ajuns la imposibilitate de a prea târdiu. Corabia cu pavilion cădu sdro-
şi solda, puscile, tunurile, căsărmile, ofi­
d-1 ministru; de aceea dă „părintescul * mai pute resista miseriilor de tot bită în valuri c’un uruit şi pocnet înspăi­
4
ţerii etc. In proporţie cu acesta sporire, va
sfat, că dâcă n’au bani, se cdră, dr el le felul, Cervera s’a avântat la un pas mântător. Cu puţine escepţiunî, toţi ma-
va esopera împrumuturi cftine dela cutare grav, care însă s’a sfîrşit c’un de­ trozii-soldaţî s’au prăpădit. decresce numărul braţelor muncitore şi
bancă din Testa. Comunele însă să nu sastru şi mai grav. Duminecă în * prospectele economice devin mai puţine.
se lase a fi seduse, căci împrumutul şi ca­ 4orî de c|i a forţat o eşire din port O telegramă cu data de 5 Iulie In consecenţâ vor cresce apoi chel-
rnetele tot ele trebue să le plătâscă pi'in la largul mării, luând direcţiâ spre din Londra spune, că singura cora­ tuelile. Dări nouă se vor arunca asupra
poporaţiunei, care şi aşa îmbrâncesce sub
alt arunc; asemenea să nu se seducă co­ vest. Atât i-a trebuit. Americanii biă spaniolă, care, înainte de a-se povara lor de acum.
munele prin „avantagele , ce le pune în Tau surprins puternic din tunuri şi pustii, ş!-a luat stindardul de pe ca­
u
perspectivă ministrul, dâcă ele vor lua Cervera însu-şî a hotărît nimicirea targ, a fost „Cristobal Colon . Ame­ Militarismul, acest monstru al timpu­
11
asupră-şl adaptarea său clădirea edificiului, corăbiilor sale, afară de una, la ţăr­ ricana „Gloncester“ a luat la g6nă rilor moderne, cere jertfe tot mai mari.
Rusia sporesce mereu armata, Germania pe
căci tote sunt pentru comune numai sar­ mul mării. In lupta acesta Spaniolii corabia cu pavilion „Infanta Maria urma ei, Francia le întrece pote pe tote.
cini peste sarcini, de cari nu se vor mai au pierdut 350 de morţi şi 160 răniţi, Teresia* , pe care se afla Cervera şi
pută scăpa. însu-şî Cervera a fost rănit, prins şi pus care deja începu se ia flăcări. In- Vrând nevrând trebue s’o facă acesta şi
Un membru din comitet. în captivitate americană pe corabia tr’aceea Cervera voi se-şî mântuescă Austro Ungaria.
„Gloncester*. Etă după „New-Jorlc Unde vom ajunge pe acest drum pri­
Herald* cum s’a petrecut acest de­ vieţa, şi atunci s’a întâmplat, că per- mejdios—nu pote sci decât ai răsboiului deu
Marele desastru dela Santiago. sastru. secutora ,,Gloncester a prins pe ad­ Marte.
44
mirai şi l’a transportat pe bordul ei.
înfrângerea Spaniolilor. Duminecă diminâţa admiralul Samp- Cervera păşi cătră locotenentul-co-
La Santiago de Cuba Spaniolii an son se pregătia, se isgonâscă pe Spanioli mandant Morton şi şî-a predat sabia, Situaţia în Austria.
din apărarea forturilor dela Aguaăores, când
suferit într’adever un crud desastru. la ceea-ce Morton redându-i sabia, Din ce în ce apare tot mai mult, că
Scirea, ce am publicat’o în numerul observa deodată, că admiralul Cervera cu (fise: „Gratulez Escelenţei tale, că contele Thun ţine să nu-şl înstrăineze bu­
escadra sa nisuesce să iese din port. In
trecut despre nimicirea escadrei lui în astfel de împrejurări ai luat con­ nele porniri ale Cehilor.
Cervera, pare a se adeveri întocmai. două minute corăbiile americane au dat tra nbstră lupta pe uscat şi apă; O nouă dovadă pentru acesta este o
u
Depeşile americane o susţin şi o în­ una dela alta alarma, er Indiana , o co- într’adever mare eroism ţî-a trebuit scire gravă, ce vine din Viena şi care ne
r)
44
tregesc cu amănunte, cele spaniole rabiămonstru americană, alerga repede pe la aşa-ceva . spune, că Corona a denegat sancţiunea
lângă corabia cu pavilon a admiralului,
însă o susţin până acum numai în Când Cervera vecju cum corabia proiectului de lege propus la timpul seu
care descărca asupra „Indianei ghiulelele
44
parte. sa se pustiesce şi cade grămadă sub prin moţiunea de urgenţă a lui Dr. Kolislco,
ei. După câte-va minute bateriile ambelor flăcări, începu se plâDgă şi plecân- în care se dicea, ca în tote şcolele popo­
corăbii vărsau una asupra alteia foc uci­ du-şî capul se scoborî în caiuta lui rale şi civile din Austria de jos limba de
gător. Când admiralul Cervera trecu pe „Gloncester . propunere să fiă esclusiv limba germană.
44
mult şi au fost prea negre gândurile ei,
lângă „Indiana , încercă o diversiune, ca Moţiunea de urgenţă a făcut’o Dr. Kolisko
44
încât să mai potă gândi acum ceva. Nu­ Pe ţărm! zăceau cadavrele mor­
din întreg şirul tunurilor să potă puşca asu­ în Decemvre anul trecut, er cu o di mai
mai din când în când mai străbat în min­ ţilor şi răniţii.
pra ei. Insă corăbiile yankeice „Jova* şi * târdiu dieta provincială a primit’o întoc­
tea ei pustie cuvintele „a murit , uruitore
44
44
„Texas îşi întorseră în acest moment gu­ mai.
şi seci, ca urletul vântului prin ferestrile O telegramă ce a sosit asâră
rile tunurilor spre corabia spaniolă. In timp cu data de 5 Iulie din Madrid, spune, E de observat, că denegarea sancţio­
unei case părăsite. O clipă par’că pricepe
ce „Indiana grăbia spre intrarea, portului, nării aşa numitei lex Kolisko, a vestit’o
44
grozăvia înţelesului lor, sprâncenele ei se ca ministrul-preşedinte Sagasta a co­
corabia spaniolă de răsboih „ Oguendo* prima-dată organul partidei Cehilor tineri.
încruntă puţin... dăr numai o clipă, apoi municat unui representant dela „A-
apăru grăbind spre vest. Intr’aceea lui Cer­ 44 Tote partidele cehice o întâmpină cu sa­
ârăşl rămâne cum a fost. Ochii ei nu gentia Fabra , că scirea despre ni­
vera îi succese, ca, în mânia focului uci­ tisfacţia, pe când partidele germane sunt
p l â n g . . . ei nu mai plâng, căci li-a secat micirea escadrei lui Cervera se con­
gător, se trecă printre şirul de corăbii ini­ 44 şi mai mult înverşunate în urma acestui
isvorul lacrimilor. Pierdută în gol e cău­ firmă. „Almirante Oguendo adevenit
mice. „Jova îl persecută cât-va timp, apoi blamagiu.
44
tătura lor, ca şi a Oassandrei lui Klinger pradă flăcărilor, „Infanta Maria Te- *
lăsă ca persecutarea s’o facă panceratele 44
şi „în zădar sunt sinistrele vorbe, ce ţi-le resia s’a cufundat, er admiralul Cer­
u
americane „Oregon* şi „Massachusetts*, âr ea Vorbind despre planurile contelui
spun. I-l’au luat pe Antonio din cătunul vera a căcţut prisonier.
luă în gonă pe spaniola „ Oguendo*, la ceea- Thun privitor la regularea" cestiunei limbei,
lor fericit, tînăr, fără veste şi l’au adus în *
ce o ajutară „Broohlyn şi „Texas . Atunci „Tolitih* din Praga dice, că în Boemia vor
44
44
acest câmp pustiu. In zadar s’a împotrivit
apăru şi vaporul spaniol derăsboih „ Viscaya* Generalul american Watson a fi în loc de trei, cinci teritorii de limbă;
ea, alta nu i-a mai rămas, decât să se
din port; şi acesta grăbi repede spre vest telegrafat primului lord al admirali- între acestea va fi unul în Praga, apoi
aşeeje pe acest loc de tristă amintire... şi
şi în calea lui îşi descărca tote tunurile. tăţii englese, că au fost puşi în cap­ unul curat ceh şi unul curat german; mai
de marmoră în veci va sta astfel cu pri­
Pe lângă el pluteau doi torpilori spanioli. tivitate 70 de ofiţer! şi 1600 soldaţi departe unul preponderant ceh şi altul pre-
virea perdută în gol, cu capul plecat îna­
Atunci situaţia se formă astfel, că „Jova spanioli, 300 s’au înecat în mare, ponderant german.
44
inte şi cu mânile lăsate pe genunchih ne­ persecuta pe „Oguendo şi „Indiana pe 160 au fost răniţi. Ofiţerii lui Samp- „Narodni Listy* accentueză, că Cehii
44
44
vasta lui Antonio Tantardini...
44
„Viscaya . Americanii lăsară, ca corăbiile son şi soldaţii lui primesc un premiu nu se vor învoi nicî-odată la suspendarea
(Va urma.)
spaniole se progreseze la depărtare de 20 de 170,000 dolar! pentru pustiirea ordonanţelor de limbă, pănă când nu li-se
minute dela fortul Morro, ca să le taie escadrei lui Cervera. va da deplină garanţă, că în tote provin­