Page 95 - 1898-06

Nr- 139—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Padina 3

ciile Coronei boeme, atât in scole, cât şi este legată, şi ceea ce pote vătăma unuia, va tersburg se anunţă, că Ţarul Nicolae a dat aplică o lovitură peste cap lui Eszterhazy.
la judecătorii şi alte institute, cele două vătăma şi vecinului său. un ucaz, prin care opresce străinilor, dâr Pălaria colonelului căcju şi în timp ce
ş’o ridica, o mare mulţime de âmenl se
limbi ale provinciei vor fi egal îndrep­ Nu seim ceea-ce Provedinţa în ne­ mai ales Jidanilor câştigarea de proprietăţi
adună în jurul lor, cătră care strigă: Sunt
tăţite. pătrunsele sale taine reserveză poporelor imobile. Jidanilor nu le este ertat a-şl în­
* colonelul Eszterhazy, er acela e Picquart!
din Peninsula-balcanică şi Românilor. Un fiinţa nici fabrici. In apropiere nu era nici un poliţist. Amân­
Pe Duminecă a fost convocată la lucru însă seim: este că ori care ar fi îm­ doi bătăuşii s’au depărtat apoi cu câte-va
Briz o mare adunare poparală, la care erau prejurările, noi toţi avem interes de a fi strîns JPrussacii. Austria şi Xiusia. In lovituri ţâpene.
Pozen era proiectat a se ţine un congres polon
să participe doi deputaţi poloni, ca să ţină uniţi.
de medio! şi naturaliştî. Din prilejul acesta
discursuri. Autoritatea însă a oprit adu­ Poporele mici vecinie ameninţate de A \ i s.
şeful poliţiei de acolo a oprit participarea
narea. cei mari şi puternici, nu-şl pot asigura traiul autorilor învăţători !
medicilor şi naturaliştilor cehi, poloni şi
decât prin unire şi înfrăţire, prin solidari-
slavi din Austria şi Rusia la acel Congres. „Almanachul învăţătorilor români", ce
IPrincipele Bulgariei în România. sarea intereselor politice şi economice. Acesta Din Austria se anunţaseră cam 100 de me­ va apără cu începerea anului şcolastio v.
s’o înţelegă atât Românii, cât şi Bulgarii. (1898/9), va cuprinde în sine şi un cons­
dici slavi. Causa se dice a fi demonstraţiile
Ferdinand de Coburg, principele Ne place a crede, că întrevederea Re­ pect asupra „învăţătorilor ca autori".
„panslave" din Praga, care i-au supărat
Bulgariei, dimpreună cu principesa, gelui Oarol cu Principele Ferdinand nu nu­ In jlipsa de adrese esacteşi dorind să
binişor şi pe Prusaci. O altă causă ar fi, evit atare omitere, vin prin acâsta aruga pe
au sosit ier! după amiacjî la 5 dre mai că va strînge şi mai mult legăturile versiunea, că medicii şi naturaliştii slavi toţi D-nii colegi învăţători, cafoştl, sâu şi
in Sinaia, pentru a face o visită pă- de bună vecinătate între cele doue state voiau să folosâscă oongresul polon ca loc de present redactori la atare foiă ori
recliii domnitore române. Suita prin­ vecine, der va pune basele unor raporturi autori ai vre-unui op tipărit, să binevoâscă
de demonstraţii. Dâcă cu t6tă acesta opri­
cipelui e compusă din 5 persdne. de viitor de o potrivă asigurătore pentru a-ml trimite, pe lângă datele de adresă, şi
re, totuşi s’ar afla vre-un Ceh, Polon, ori
înalţii dspeţî vor sta la Sinaia pănă ambele popore. un conspect asupra cărţilor de ori şi ce
Sâmbătă diminbţa, de unde se vor Putem asigura pe Domnul Bulgariei Slav, care să cuteze a merge la Pozen, ne- soiţi, der edate, — mai bine însă a-ml tri­
fiind supus german, va fi escortat peste mite cât mai îngrabâ şi câte-un esemplar
reîntdrce la Sofia prin Constanţa. şi pe poporul bulgar, că Românii îl primesc graniţă. In urma acestei măsuri de rigore, din acele opuri, ca astfel să le pot espune
Pressa română din regat întâm­ cu inimă deschisă, cu dragoste şi cu urări comitetul arangiator al Congresului a de­ între inserate, făcându-le cunoscute abo-
pină cu simpatiă visita părechii dom- de trainică prieteniă. Popor şi domnitor fiă cis amânarea lui. Probabil, că el se va nenţilor Almanachului.
nitdre bulgare. Etă ce scrie din acest încredinţaţi, că la vremuri de grea cum­ ţine în Cracovia — Muscălesce o mai ia Reciţa-mont. (Resiczabânya) Iulie 1898.
incident organul naţional-liberal „Dra­ pănă, poporul român va fi tot acela ce a şi Germania asta! losif Velcean.
pelul fost în trecut. *
Intre Români şi Bulgari au esistat în
Sosirea părechii princiare la SCIRILE 30ILEI. SOIRI ULTIME.
totdeuna legături de bună şi sinceră prie-
Giurgiu.
teniă. in timpuri de grea cumpănă, ca şi — 24 Iunie v. JRăsboiid. — Situaţia în Spania.
în vreme de pace, Românii şi Bulgarii şi-au La orele 12 jumătate, — spune Londra, 6 Iulie. După nimicirea
„Epoca" — cheiul şi împrejurimile debar­ Dr. Lauran dimis. Era prefectul con-
întins mâna. Timp de secoll, cât Bulgaria victului român dela episcopia română gr. escadrei lui Cervera, Americanii au
a trăit sub domnirea otomană, România a caderului sunt pline de lume. La debarca­ cat. din Oradea-mare. Sub conducerea lui amânat deocamdată bombardarea
fost un asii şi o şcolă pentru Bulgari. Toţi der se găsesc d-nii: general Berendeiîi, mi­ tinerimea din acel convict s’a crescut în oraşului Santiago, pănă când vor
prigoniţii, toţi revoltaţii şi agitaţii, cari nu nistrul de răsboiîi, Mânu, adjutant regal, spirit, care numai folositor nu pote fi cres- primi nouă întăriri de tiupe dela
Ghica-Bragadir, agentul român la Sofia,
mai puteau trăi în patria lor, se refugiau Tampa.
Tomescu consul român la Rusciuc, prefec­ cerii românescl. Canonicul Lauran şl-a fă­
pe pământul românesc, vecinie ospitalier şi cut nume bun în acest post la adversarii Siboney (Cuba), 6 Iulie. Trupele
bine primitor... tul Christu, Vansaanen căpitanul portului. noştri, totdeuna s’a silit să apară ca mare lui Lawton au pătruns în oraşul
România a fost o adevărată şcolă pen­ In salonul de recepţie aştâptă autorităţile Santiago. Pe strade om se luptă
militare şi civile. „patriot". Dâr nu seim cum, cum nu, ste­
tru Bulgari. Forte mulţi din omenii lor
La ora 12 şi 35 sosesce yachtul garul veleităţilor „patriotice" a fost dimis contra om. Americanii au pierdut
politici, din specialişti, au învăţat în şco-
„Krum". Musica bulgară de pe bord înto- din acest post. II plâng „patrioticele" şo- erî 1000 de omeni, între cari 159
lele nostre. Mai mult: împingând până la
neză imnul românesc, d-nii Berendeiîi şi vinişte maghiare şi doresc să revină asu­ morţi.
limită dragostea şi umanitatea, am pri­
Mânu se urcă pe bord şi salută părechea pra dimisiei şi să-şi reocupe erăşl postul. Madrid, 6 Iulie. S’a întrodus cen-
mat chiar în serviciile publice sumă de
princiară in numele Regelui şi al guvernu­ Causă de-ai regreta retragerea noi nu avem, sură rigurosă, aşa încât publicarea
Bulgari.
lui. După cinci minute se operâză debar­ — avem însă fierbintea dorinţă de a i-se de telegrame e aprăpe i mposibilă. Agi­
Suntem fericiţi, că în vremuri de res- carea. D. Vansaanen oferă princesei Maria umplâ locul cu un bărbat mai consciu de taţia e la superlativ, supărarea po-
-trişte am putut servi de ocrotitori unui po­ Luisa un buchet. La intrarea în pavilion, chemarea sa în fruntea convictului din poraţiunei indescriptibilă. Guvernul
por creştin şi amic; suntem fericiţi, că ve­
d-na Christu întâmpină pe princesă cu un Orade. a luat cele mai întinse măsuri pen­
cinii noştri au putut învăţa dela noi şi prin
buchet şi presintă pe d-nele general Cos- , Solemnitate la Constanţa. In cursul tru susţinerea ordinei. Capitala stă
noi. Când după veacuri de robie a sosit
taforu, Partenescu, Martinescu etc. săptămânei viitâre se va face la Constanţa în ajunul Introducere! stărei de
nesul emancipărei asupritului popor bulgar,
In vremea acesta principele trece în inaugurarea curselor marelui vapor pache­ asediu.
noi alături cu Rusia am luptat pentru libe­
u
revistă compania de onore a regimentului bot „ Carol l . La acestă solemnitate vor Madrid, 6 Iulie. Sagasta s’a te­
rarea Bulgariei. Osele a mii şi mii de oş­ mut a publica îndată soirea despre
5 infanterie, comandată de căpitanul Mo- asista MM. LL. RR. Principele Ferdinand
teni zac în Bulgaria, pe ale căreia câmpii
rait. Principele se întreţine apoi câte-va şi Principesa Maria. Ceremonia religiosă va desastrul îndurat de Cervera. El se
au căcjut luptând pentru desrobirea popo­
minute cu d-nii general Năsturel, Christu, fi oficiată de P. S. S. Episcopul Partenie temea, că furia poporului va isbucni
rului bulgar.
G-iani, Algiu, primar Partenescu, Saligny al Dunărei de Jos. cu putere elementară. In interesul
Şi participarea nostră pentru emanci­
şi Mânu. dinastiei a retăcut pănă erî trista
parea Bulgariei de jugul turcesc, ne-a um­
încetând musica militară, corul gim- Ruble confiscate. In câte-va cercuri veste.
plut de fericire, căci nu cunoscem o mai din Bosnia-Herţegovina a bântuit mai în
nasiului întoneză imnul princiar. Părechea Londra, 6 Iulie. „Daily Tele-
mare fericire, decât aceea de a lupta şi de primăvară fometea. Cei lipsiţi se adresară
princiară se urcă apoi pe tren, şi la orele graph" primesce din Madrid soirea,
a muri pentru desrobirea celor apăsaţi.
1 trenul se pune în mişcare în mijlocul după ajutor cătră fraţii lor Sârbi şi Slavi. că cţiarelor li-a fost oprit a publica
Chiar astădî poporul bulgar află în S’au adunat în Ungaria şi Austria sume
uralelor mulţimei. D. Saligny conduce tre­ deja Luni soirile despre căderea iui
România cea mai largă ospitalitate şi mij- mai mici. S’au făcut colecte şi în mai multe
nul. Principele portă uniforma de general Cervera. Intrega garnisănă din Ma­
loce de traiii. Mii şi cjecî de mii de mun­
bulgar. oraşe rusescl. Ajutorele acestea au fost tri­ drid stă pe picior de răsboiu, ca se
citori bulgari trec Dunărea în fiă-care an Principesa e în costum de călătorie: mise la destinaţiă, însă guvernul bosniac a împiedece eventuale turburărî.
şi se întorc erna cu pungile pline de bani rochie bleu-marin, blusă de mătasă maron, confiscat tote sumele trimise în ruble ru­ Madrid, 6 Iulie. „Agenţia Fa-
românescl. Pănă astădî scolele nostre pu­ cravată făşie albastră cu puncte albe, gu­ sescl. — Motivul nu e cunoscut. D-lKallay bra“ anunţă, că consiliul ministe­
blice şi private sunt urmate de tineri şi ler alb, pălărie cu furidă albastră şi flori îl păstreză în secret. rial spaniol a decis a nu-se dimite
tinere din Bulgaria. Şi acesta ne umple galbene, jachetă gri. E de statură mică, Un medic rabiat. Din Cluşiîi se anunţă, la nicî un fel de tractăiî de pace,
inima de mulţumire, căci nu este puţin lu­ delicată; figură simpatică. că medicul de cerc Anton Weber, om forte ci a continua în orî-ce împrejurări
cru, ca să poţi învăţa şi adăposti pe alţii.
rabiat, a dat în certă cu agricultorul Fran- răsboiul, pănă câud va mai fi în
Am dat Bulgarilor tot ce un popor Revistă externă. Cuba picior de soldat spaniol.
prietenos şi binevoitor pote da: le-am dat cisc Balâzs şi cu nevastă-sa. Cârta s’a năs­
ocrotire, mijloce de-a trăi şi a se înstări; Declaraţia ministeriului Pelloux. cut din causă, că Balâzs a dat afară din-
le-am deschis tote aşeclămintele nostre de In şedinţa dela 4 Iulie n. a camerei depu­ tr’o cârciumă pe medic. Weber înfuriân- B I Y E R S E .
du-se a scos revolverul şi a tras două fo­
cultură, le-am dat pănă şi sângele nostru taţilor din Roma, preşedintele cabinetului
„Feciorele Statului". In Siam este da­
pentru a-i scăpa de jugul otoman. Pelloux citesce declaraţiunea ministerială. curi asupra lui Balâzs şi a nevestei aces­ tina, că fiă-care fată, oare a ajuns o etate
Acum că Bulgaria este emancipată, Guvernul îşi propune menţinerea absolută tuia, rănindu-i pe amândoi de morte. Sta­ anumită şi nu s’a măritat, la dorinţa ei
că dela 1877 pănă astădî a realisat pro­ a ordinei, paza instituţiunilor şi a societăţii, rea celor răniţi nu dă nici o speranţă de este oficios „înregistrată" şi din acea oră
scăpare. Weber a fost arestat.
grese, care ne bucură, oferim, ca şi în trecut, precum şi împăciuirea spiritelor. El doresce face parte din corporaţiunea „feciorelor
poporului bulgar prietenia cea mai sinceră şi pacea cu străinătatea şi cele mai bune re- Pod derîmat. Din Sigetul-Marmaţiei se statului", adecă ea atârnă de aci încolo
mai desinteresată. laţiunl cu tote puterile. Generalul Pelloux vestesce o mare nenorocire întâmplată a- de voinţa domnitorului, care să îngrijesce
de măritişul „feciorelor" înregistrate. Pentru
Nu cerem Bulgarilor în schimb decât anunţă, că guvernul va cere votarea exer­ prope de Ronaszek. Un tren trecea peste bărbatul, care n’ar voi a-se însura cu o
dragoste şi prietenie, raporturi de bună ciţiului provisor pănă la 31 Octombre. podul de lemn dela linia ferată. Podul, sub atare „fecioră" legea stabilesce o adevărată
vecinătate. Le mai cerem, ca să facă tot Discuţia asupra comunicărilor guvernului marea povară, s’a rupt şi dărîmat. Loco­ pedâpsă. Supuşii lui Chulalongkorn, cari au
ce le stă in putinţă, precum am făcut şi s’a deschis. Iau cuvântul : D-nii Barzilai şi motiva şi 8 vagâne au căcjut în adâncime nenorocirea a-se opune legilor ţării, nu se
pedepsesc, ca în Europa cu amende în
facem noi, ca să îndepărteze şi să înlăture Luzzatto, radicali; Ferri socialist şi Vischi şi s’au sdrobit. Din norocire morte de om bani, ci sunt constrînşl a lua de soţiă una
neînţelegeri, cari ar pută umbri prietenia al stângei. Generalul Pelloux declară, că nu s’a întâmplat; conducătorul locomotivei seu mai multe dintre „feciârele statului".
dintre noi. înţelege să rnenţie proiectele, ratificând sta­ şi fochistul au fost grav răniţi. Decă este vorba de o transgresiune mai
Să se convingă bunii noştri vecini, rea de asediu asupra domiciliului forţat, mică, bărbatul are drept să-şi alegă una
Bătaie între Piquart şi Eszterhazy. In
că legăturile strînse ce trebue să esiste în­ amânarea alegerilor administrative şi mili- Paris s’a întâmplat o straşnică încăerare dintre „feciore". Se t^ice, că de curând unui
tre poporul român şi cel bulgar, ne inte- tarisarea personalului dela drumurile de pe stradă între Picquart şi Eszterhazy, fi­ redactor din Siam, care a fost osândit la
Teseză de o potrivă atât din punctul de fer. Promite să dea o formă concretă pro­ guri bine cunoscute în procesul Zola. Pi­ 200 fi. perdere din cauţiune, ’i s’a schimbat
pedâpsa, fiind silit să ia în căsătoriă o
vedere politic, social şi economic, cât şi gramului său, depunând o serie de proiecte cquart se plimba pe piaţa „Victor Hugo", „fecioră a statului".
când de-odată audi paşi. Intorcându-se
umanitar. de lege şi se va sili să reducă numărul te- văcju, că 'colonelul Walsin-Eszterhazy ri­
Avem sumă de interese comune în ritorielor puse sub regimul stării de asediu. dică bastonul să-l lovescă. Picquart prinse Prourietar: Br. Aurei UIureşSswraiF.
present şi în viitor. Sorta ambelor popore Ţarul contra Jidanilor. Din Pe- lovitura cu braţul stâng şi eu bastonul lui Mactor responsabil: €ăreg»riw Maior.