Page 97 - 1898-06
P. 97
REDACŢIUNEA, „qazeta“ iese în flecare ţi.
Aimlnistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., po şăso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet. Pe un an 40 francî, po ş6se
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francî.
unnătorelo Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru _‘şi din
Max Augonfold &. Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul peutru Braşov
In Budapesta : A. V. Goldber- Admmistruţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şese
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină. 6 or. Cu dusul în casă : Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A H T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 140. Sâmbătă 27 Iunie (9 Iulie).
Foile guvernamentale încă înainte ternă, — acăsta o fac nu din cru limba şi literatura sa naţională ş
cu câte va săptămâni se vede, că ţare faţa de noi, ci din viclenia, ca prin alte mijldce, înafară de şcdlă,
N o u a b o n a m e n t erau informate asupra hotărîrilor, să ne amăgâacă şi îmbete cu apă âr între acestea locul prim îl ocupă
la ce le va lua congresul, deore-ce rece. lectura,
aduseseră dinainte soirea, că minis In faţa acestor stări de lucruri
Gazeta Transilvaniei trul Wlassics e învoit să ia aceste se nasce întrebarea, atât de gravă Comisiunea ministerială, ce a
Cu 1 Iulie st. v. 1898 hotărîrî drept basă la elaborarea şi aeridsă, decă autorităţile ndstre fost trimisă la Braşov din partea ministru
proiectului de lege privitor la refor bisericesc! şi credincioşii bisericelor lui unguresc de culte şi instrucţiune pu
se deschide nou abonament, la care marea preparandielor. române ar fi dre în stare să mai blică Iuliu Wlassics, cu scop de a-se in
invităm pe toţi amicii şi sprijini
Decă acesta este adevărat, a- aducă jertfe pentru susţinerea unor forma asupra stărei şcolelor şi a fonduri
torii fdiei ndstre. tunel basa principală, pe care mi preparandii, a căror destinaţiă ar fi lor, din cari se susţin aceste şcole, după
P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : nistrul îşi va lucra proiectul său, va maghiarisarea directă a elevilor lor? cum aflăm, şi a terminat erl lucrările.
9 fi introducerea lirnbei maghiare ca Şi erăşî, dâcă şcdlele ndstre con
Pentru Austro-Ungaria: Comisiunea a făcut cercetări forte minu-
limbă de propunere în tdte prepa fesionale poporale ar fi lipsite de ţiose. A ascultat mai întâiă pe directorii
pe -ujn. an. .............................. 12 £L randiile, va să c]ica şi în preparan învăţători cu crescere românâscă, şcolelor (dela gimnasiu şi dela şcola comer
pe şese 1-u.nx ..................................... © £L. diile confesionale susţinute de bise
pe trei l-u-xxx .....................................' 3 fi. cari să fiă în stare a da tinerimei cială), apoi pe administratorii averilor bi-
ricile ndstre, er în cas eventual în o educaţiă în spiritul lirnbei şi na sericei S-lui Nicolae din Scheiă, pe fiă-
Pentru România si străinătate:
locuirea lor prin preparandii ungu ţionalităţii ndstre, dre aceste şcdle mai care aseultându-1 separat şi adresându-i fel
pe vlxl am. . . . . . -40 francî resc! de stat. putere-ar corăspunde chiămărei lor de fel de întrebări. A visitat archiva şco
pe şese 1-u.m.x......................... 20 ,,
pe trei 1-u.m.x .................... IO Cu alte cuvinte, planul guver şi, în consecenţă, mai meritare-ar lelor şi archiva bisericei S-lui Nicolae, esa-
nului, după cum de-altmintrelea de jertfele, ce le aducem pentru ele
Abonarea se pote face mai uşor minând budgetul şi documentele privitore
prin mandate poştale. repeţite orî a enunţat şi ministrul astăcji? la raportulile de avere etc. In fine, erl, a
Wlassics în cameră, este de-a des- Acestea sunt întrebări grave, cercetat socotelile bisericei S-tei Adormiri
Administraţiunea poia de-ocamdată şcdlele poporale cu cari trebue să ne tragem sema
„Gazetei Transilvaniei". din cetate, cu cea-ce comisiunea, după o
ale naţionalităţilor nemaghiare de mai întâiu noi între noi, âr în al lucrare de 9 dile, şi a încheiat misiunea sa
învăţători crescuţi în spiritul lirnbei doilea rend va trebui să-şi tragă în Braşov.
şi naţionalităţii lor şi de-a le înejes- sema şi guvernul însu-şî, căci, după Resultatul cercetărilor nu-1 putem sci
Maghiarîsarea preparandiilor? tra cu învăţători, cari să aibă cres- cum se vede, prea mare gust are de-a positiv. Este însă generală părerea în oraşul
cere ungurăscă. Ce are să mai ur se juca de-a baba drba cu noi. nostru, că comisiunea n’a putut duce cu sine
Nu seim ce semn va fi dat mi meze după aceea, e uşor de pre Din tdte semnele putem con alte impresiunl, decât că ministrul s’a în
nistrul unguresc de culte şi instruc văzut. chide, că dâcă regimul unguresc va şelat în bănnelile sale şi că personele, dela
ţiune publică dascălilor unguresc!, Nu ne îndoim un moment, ca continua de-a fi favorisat de împre cari el şi-a tras informaţiunile, sunt âmenl
vedem inse, că pe aceştia i-au cu- acesta este un plan fdrte predilect jurări, cum este astăcji, — lucru ce de rea credinţă. Comisiunea nu va pute
prius de-odată frigurile reformelor guvernului şi e mai mult decât pro de-altmintrelea e fdrte problematic să raporteze ministrului nimic nou, ci nu
şi încă cu o vehemenţă neobici- babil, că în scurt timp el va şi în — el va continua în ,tendinţa de-a mai aceea, ce-’i s’a raportat şi din partea
nuită. cerca să-l ducă în deplinire. Tocmai ne paralisa ori-ce acţiune pe terenul forurilor nostre bisericesc!.
Devisa este: a aservi învăţă de aceea, cestiunea trebue să ne şcolar. Astfel pdte sosi un timp, când
mântul „ideii de stat naţional ma preocupe în mod fdrte serios. va trebui să ’i se pună guvernului alter
ghiar . După acâstă devisă vor das Cu una suntem din capul locu nativa aut—aut. Atunci cel puţin va Hotăririle comitetului naţional din
11
>
călii unguri se reformeze întrega lui în clar. Anume suntem îu clar ave ocasiunea să se convingă, că Bucovina.
organiaaţiă şcolară şi acesta a fost cu aceea, că la vre-o bunăvoinţă şi în adevăr confesiunile ar merita se
ecoul tuturor congreselor profesori cruţare din partea guvernanţilor un fiă cruţate, căci ele aduc pe terenul In 4 Iulie comitetul partidului
lor şi învăţătorilor unguri, ce s’au guri de a<jî nu ne putem aştepta. învăţământului jertfe, pe cari statul naţional român din Bucovina a ţi
ţinut cjilele acestea în Budapesta şi Ei se feresc chiar şi numai de apa lăsat numai de sine, — cum a re nut şedinţă sub presidenţia d-lui
în alte oraşe din Ungaria. renţa vre-unei concesiuni, orî con- cunoscut odinidră şi fostul ministru Modest cav. de Grigorcea. Desbate-
Dintre tăte însă pe noi ne pri- ciliaţiunî faţă cu noi, âr decă totuşi de culte Csaky în cameră — nu le ar rile comitetului au durat aprâpe 3
vesce mai de-apr6pe congresul pro în caşuri anumite sunt siliţi să-şi putâ suporta. bre, ţinute fiind la nivelul gravităţii
fesorilor dela preparandiile de stat, impună un fel de reservă, cum au Pentru a pute întâmpina însă situaţiunei.
ce s’a ţinut în Budapesta. Sunt in făcut de esemplu profesorii prepa- eventualităţile viitorului cu mai pu Etă resoluţiunile comitetului na
dicii, aprope sigure, că acest congres randiali unguri din cestiune prin ţine îngrijiri, ni-se impune în cel ţional bucovinean:
a lucrat în înţelegere cu ministrul aceea, că „au permis să se pdtă mai imperios mod necesitatea, de-a I. Comitetul partidului naţional din
11
Wlassics, căruia de mult îi zace la propuue în preparandiile nemaghiare grăbi să dăm poporului mijlocul şi Bucovina, întrunit în şedinţa sa din 5 Iu
inimă maghiarisarea preparandielor. religia si literatura şi în limba ma ocasiunea, de-a se putâ cultiva în lie a. c. n. aprobă pe deplin atitudinea de-
EOILETONUL „GAZ. TRANS. U braţe, care suge încă. Ea mai are şi alţii, soleul acesta, pentru-ca să fie desăvîrşit. acestâ gură, care zîmbesce atât de priete
dâr ei nu pot s’o facă să-l uite pe micul Lângă el mai e loc de o bustă. Băbuţa lui nos. Şi micul Galbiafci cade la piciârele lui,
Giovanni. pi de di se furişâză tiptil la mai trăesce. De mult e gata şi bustul ei, prindând mâna mântuitorului şi ducând’o
Scrisori din Italia. mormântul lui cu câte o cunună prospătă, îl poţi vedâ îndărătul sicriului aşeclat pe la gură.
Nenumitei prietine. deschide uşa binişor, ca să nu-1 deştepte jos. Dâr nu fi îngrijit, moşule, în curând Cine va fi îngropat sub stânca aceea
vr. din somn şi se uită dâcă micuţul ei e acolo nu vei mai fi singur! Prea v’aţl obicinuit golaşe? Un vultur de bronz stă falnic pe
şi nu are nevoie de nimic? Dâr Giovanni, unul cu altul, încât să puteţi sta mult timp vârful ei, la piciorele lui o ancoră ruptă.
Din era de tămâie: Câmpurile sfinte.
pe care îl crede ea durmind, de mult nu despărţiţi! Mă apropiai. Un nume pompos, ca tâte nu
Dâr uite la câţi-va paşî fericita Emma mai zace în recele sicriu. Uite-1, el stă pe Cum se înalţă micuţa Garbagnati pe mirile Italienilor, şi dedesubt „ultimul des
u
Villa Ulrich. Un giulgiă alb în creţe fru- scări şi privesce la mama lui şi par’că îi cele două scări, ca să-şi potă săruta pe cei cendent al familiei . Atunci pricepui me
mose o acopere din creştet pănă ’n tălpi. vine să o strige, să o ia în braţe şi să-i doi frăţiori săpaţi în relief la mijlocul obe nirea vulturului şi a ancorei sfărîmate.
Lângă crucea de marmoră albă şâde ea cu mulţumescă. . . . liscului ! Ar vrâ să le spună, că mămuţa îi Impresia unei şi mai mare singurătăţi
mâna drâptă ţînându-şl giulgiul, ce vrâ să De treci pe lângă admirabilul ânger aştâptă acasă, că jocurile sunt gata, căn’au face un admirabil mausoleu gotic, pe care
se desfacă la piept şi eu mâna stângă în al familiei Pigni, pe lângă recele archan- decât să se cobore jos, că ea îi va duce stă un leu înaripat. In loc de ori-ce in
tinsă, gata să se arunce în braţele patrânei gbel al familiei Bertarelli şi pe lângă jă- erăşî acolo unde odinioră răsuna atât de scripţie stă pe frontispiciu numele: „Hayez“.
sale, a Feciorei din cer. Privirea ei e înăl luitorea mistuită de durere de lângă obe dulce rîsul lor trei. Der îmbrăţişaţi stau Vre-un Brazilian, de sigur, care a murit
ţată în sus, ochii îi esprimă o fericire umi liscul familiei Guerrini, dai de un mausoleu cei doi fraţi îu sfântul câmp, serioşi, ca şi aici, departe de ai săi...
lită, ca ochii Assuntei de Titian. Uşor ’ţl-e prietenos de tot, care par’că îţi mai ia po când ar vre săi spună: „bucură-te sorioră, Aşi putâ să-ţi amintesc clecl de mo
ţie Emma, să fi fericită, că neprihanei tale vara tristeţei de pe suflet. că tu ai rămas viie şi întorce-te acasă, ca numente încă, unul mai frumos ca altul.
e deşchis cerul; greu celor pe cari i-ai lă Nici o portă grea de fier nu-1 închide, să ne înlocuescl şi pe noi părinţilor. Noi Sunt mausolee în valore de sute de mii de
sat în urmă-ţl plângând, plângând, plân nici zidul nu-1 înconjoră de tote părţile, de aici nu ne putem coborî şi vei vede şi francî, sunt statue şi mai scumpe, dâr
gând ! .. . . aşa că ori cine pote să vadă busta moşu tu în curând, că nici în ţâra nostră a mor multe mi-s’au şters din memorie, âr cele
încet, încet se deschide uşa de fier lui, care stă pe sicriu. Faţa lui arată un ţilor, nu e rău\“. . . de cari îmi aduc aminte, sunt în mare parte
dela mausoleul lui Maccia Giovanni. Pe traiă mulţumit şi o împăcare repede cu O, cât e de biue în braţele lui Cbrist. prea teatrale.
scări stă tînăra lui mamă cu un copilaş în mârtea. Numai ceva mai lipsesce în mau „Lăsaţi copiii să vină la mine pare a dice Peste una însă nu pot trece fără să o
u
