Page 98 - 1898-06

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 140—1898.

putaţilor români din capitala imperială în soluta trebuinţă a cere în aceste dile de amintite, congresul a hotărît să se între- să intoneze imnul bulgar. Apoi intră în
decursul sesiunei actuale, relevând mai ales restrişte avisul poporul român din Bucovina. gâscă restul salarului dela stat pe lângă salonul de recepţie, unde se află M. Sa
faptul, că pe lângă susţinerea nealterată, Lucrurile, cari se petrec în jurul nos­ reservarea drepturilor, ce în caşuri analâge îi Regina, căreia Regele îi presintă pe Prin­
atât a programului naţional al partidului, tru sunt de tot grave şi ne umplu pe toţi revin gvernului şi asupra şcolelor popor ale aju- cipesa Bulgariei. Suveranii se întreţin câ-
cât şi a programului partidelor autono­ cu seriose îngrijiri. Aprope pe tote tere- orate de stat. te-va minute, după care se îndrâptă spre
miste, coalisate în drâpta parlamentară, au nele şi mai ales pe cel al politicei de în­ * eşire, unde cortegiul se formâză ast-fel:
manifestat o resignaţiune plină de jertfe văţământ tind pornirile duşmănose ale unor „Reuniunea regnicolară a învăţătorilor In prima trăsură iau loc Regina Ro­
u
pentru salvarea parlamentarimului greu individ! fără suflet pentru ţâră şi popula- israeliţî , care are vre-o 600 de membri, mâniei cu A. S. R. Principesa Maria Luiza;
cercat şi au făcut totul ce le-a stat în pu­ ţiune — să ne sugrume naţionalicesce. încă a ţinut o adunare bine cercetată în urmâză apoi trăsura cu Regele Carol şi
tinţă pentru facilitarea înjghebării unei în­ Aceste porniri duşmănose trebue com­ Budapesta. Ministrul instrueţiuuei a fost Principele Ferdinand al Bulgariei, după
ţelegeri în situaţia dificilă, creată prin con­ bătute pănă ’n pânzele albe şi este de tre­ represesentat prin consilierul Axamâthy care vin într’o altă trăsură părechea prin­
flictul acut al celor două popore ale Boe- buinţă, ca întrega obşte românăscâ să-şi Lajos, care a salutat adunarea în numele ciară română.
miei. înalţe puternic şi fără reservă vocea de ministrului. Obiectele principale, de cari Pe stradele Sinaei nu se vede nici o
II. Comitetul naţional aprobă pe de­ protest contra violenţelor, ce se comit faţă s’au ocupat ^noii maghiari", au fost: de-o decoraţie. La intrarea mănăstirei un mo­
plin atitudinea în ăelegaţiunî a d-lui deputat de noi. parte susţinerea şcolelor jidovesc! esistente dest arc de triumf cu trei drapele. Când
baron George Wassilco, când prin arbor- Fn popor trebue în faţa lumii şi la şi înfiinţarea altor şcole nouă jidovescl; cortegiul ajunge în dreptul mănăstirei, clo­
darea Gestiunii naţionale a potestat în vederea tuturor să fiă protestul viu contra de altă parte educaţiunea fetelor israelite. potele sună.
bineînţelesul interes al monarchiei întregi machinaţiunilor adversare, cari tind să-l Cu privire la partea primă adunarea a ho- La castelul Peleş o companie de vâ­
contra abusurilor de putere ale politicei estermine pe acest pământ al său. tărît, că atât din punct de vedere religios nători dă onorurile militare, âr musica re­
ungare de stat, cari periclitâză liniştea in- Este timpul suprem să se spună rupt şi confesional, cât şi din punct de vedere gimentului 7 de infanterie întonâză imnul
terioră şi nesocotesc relaţiunile de bună ales străinismului şi cultivătorilor lui, că practic susţinerea şcolelor jidovescl esistente regal.
vecinătate cu Regatul vecin român. locuitorii băştinaşi ai ţării nu mai voiesc să şi înfiinţarea de alte şcole nouă este o ne­ La orele 8 sâra s’a dat un prâncl in­
,u
III. Comitetul naţional regretă, că fiă obiectul esploatării străine, ci conscienţi cesitate . 2) In numele „învăţătorimei jidane tim la Castelul Peleş.
comitetul ţării a procedat la recentele nu­ de dreptul lor, voiesc să se afirme cu tote ungurescî" să câră prin un memorand dela ErI, Joi, înainte de amiadl, s’a făcut
miri pentru spitalul ţării într’un mod pă­ atributurile unui popor, care prin valorea cele două birouri regnicolare israelite, ca o plimbare prin Sinaia.
gubitor intereselor populaţiunei române, sa culturală, numerică şi istorică constitue având în vedere, că „şcola e singurul bastion Dejunul a fost intim, âr sâra un prând
numind un medie ordinar, care nu cunosce adevăratul caracter al ţării. de apărare al confesiunei, se facă tot ce-i de gală, după care urma o representaţie;
limba ţării şi a întrelăsat să iee măsurile stă în putinţă pentru a ajutora susţinerea s’a representat „Les noces de Pauette", la
necesare, ca acel post se fiă ocupat cu un şcolelor israelite esistente şi înfiinţarea de care luară parte d-1 Dall’Orso şi d-na Car-
bărbat pe deplin corăspundător. Comitetul Congrese pedagogice ungurescî. alte şcole nouă;" 3) Să se câră printr’o Iota Lelia; corul fu compus din d-şorele
naţional este nemulţămit eu atitudinea ob­ In primele cjile ale lui Iulie st. n. adresă dela ministrul instrueţiuuei publice, Bengescu, SeculicI, Şuţu, locotenenţii Tur-
servată de membrii români ai comitetului s’au ţinut mai multe congrese pedagocice ca să ajutore şcolele israelite lipsite din culeţ, Paul Ionescu şi Eustasiade.
ţării, presenţl la acea şedinţă, şi aşteptă, ungurescî, cari tote au culminat în nisuinţa fondul şcolar israelit al ţărei; 4) Adunarea *
ca pentru viitor să se evite astfel de pro- de-a introduce diferite reforme în învăţă­ „consideră ca o necesitate arejătore, ca
D-1 de Fonton, ministrul plenipoten­
cedeurl, apte a trezi adânci îngrijiri. mânt, se ’nţelege, în interesul maghiarisărei. în şcole, pe basa unui plan de învăţământ
ţiar al Rusiei, a plecat erl diminâţă la Si­
IV. Comitetul naţional persistă ne­ Astfel la Dobriţin s’a ţinut congresul unitar, obiectele religiâse de învăţâment să se naia, însoţit de primul secretar al legaţiu­
condiţionat, ca clasele paralele române, ce reuniunci regnicolare a profesorilor dela şco- propună în măsură mai mare ca pănâ acum
nei, pentru a-se presenta principelui Fer­
sunt a-se înfiinţa la gimnasiul de stat su­ Icle medii, în care s’a discutat cestiunea şi că desvoltarea sentimentului religios al dinand I şi principesei Maria Luisa de
perior din Cernăuţi, să fiă curat românescl uniformisărei şcolelor medii, reformarea elevilor să formeze un deosebit obiect de în­ Bulgaria.
şi regretă, că unii din membrii români ai şcâlelor superiore de fete şi înfiinţarea grijire pentru activitaea şcolară . *
11
consiliului şcolar al ţării, nu s’au întrepus de nouă şcole medii. In ce privesce educaţiunea fetelor is­ Pănă în acest moment nu s’a decis
cu energia necesară pentru acest just pos­ In Panciova s’a întrunit în 5 Iulie raelite, adunarea a hotărît să se ia măsuri
încă ora plecărei părechei princiare bul­
tulat al naţiunei române şi aşteptă, ca congresul reuniunei învăţătorilor din Ungaria pentru înfiinţarea unei preparandii de fete gare. Se scie numai atât, că plecarea va
membrii români ai consiliului şcolar al ţării sudică, care s’a ocupat cu desvoltarea şco- israelite. Pentru, ca să arunce şi puţin nisip fi Sâmbătă diminâţă. Dâr la ce oră nu se
să afirme în viitor lămurit şi fără şovăire lelor elementare. în ochii celor fără ochi, adunarea a mai scie, căci, — după cum se vorbesce în an-
principiul naţional în tote afacerile apar- In Agria s’a întrunit în 2 Iulie con­ hotărît să se câră redatactarea pentru fe­ turagiul A. S. R-, — trebue să se combine
ţinătore competenţei consiliului şcolar al gresul profesorilor dela preparandiile catolice mei a unor cărţi de rugăciuni ungurescî, cu astfel lucrurile, ca părechea princiară sS
ţării. ungurescî, cax-e s’a ocupat mai mult cu mij- destinaţia însă de-a conserva şi cultiva nu sosâscă noptea pe pământul bulgăresc
V. Comitetul naţional în cunoscinţa locele de ajxărare a învăţământului catolic sentimentul jidovesc. pentru motive de siguranţă.
importanţei cestiunilor naţionale dela or­ unguresc în contra curentului păgân, ce se
Din Sinaia s’a trimes erî un vagon
dinea dilei consideră de absolut necesar a străplântă prin tendinţa de-a lua învăţă­ de bradl la Constanţa, pentru decorarea
cere avisul poporului român şi decide con­ mântul de sub ocrotirea bisericelor şi a-1 Sosirea principelui Bulgariei oraşului.
vocarea unei adunări naţionale, însărcinând pune în mâna statului. la Sinaia. Păi’echea bulgară se va opri o oră la
dirigenţa partidului cu convocarea, stabi­ In Budapesta s’a ţinut congresul reu­
Miercuri la 6ra B.30 d. a. au sosit la Feteşti, ca să visiteze podul peste Du­
lirea clilei adunării, compunerea ordinei de niunei regnicolare a profesorilor de şcole ci­
Sinaia principele şi principesa Bulgariei. năre cu un vas al flotilei române de rSsboiQ.
di şi introducerea lucrărilor pregătitore vile, care s’a ocupat cu cestiunea revisuirei
pentru acestă adunare. planului de învăţământ. Gara era frumos împodobită cu ghir­
„Patria“ din Cernăuţi, ocupân- Tot în Budapesta s’a ţinut congresul lande şi drapele. Pe peron se afla o com­ După, desastrul dela Santiago.
du-se într'un articul de aceste reso- profesorilor dela institutele preparandiale, al panie de infanterie cu musica în frunte,
luţiunl, 4i° între altele : căruia obiect principal de desbatere a fost sub comanda maiorului Cristu. La flancul Dela Pyrenei pănă la Gibraltar, jalea
e
drept al companiei se observa d-nii gene­
Ne place a crede, că votul demn, li­ aflarea modalităţilor, prin cari s’ar pute şi întristarea domnesce pretutindeni între
niştit şi totuşi energic al comitetului na­ introduce o uniformitate în preparandii în rali Pilat, comandantul corpului al IlI-lea Spanioli. Cele mai bune corăbii ale Spa­
ţional, va contribui mult, ca în fine să se interesul maghiarisărei. Comitetul reuniunei de armată, A. Comăneanu, comandantul niei, cei dintâiii şi cei mai viteji soldaţi ai
brigadei din Buzău şi general Candiano.
închege şirele Românilor din aceste două regnicolare a acestor profesori a presentat ei, s’au pustiit — jucând ultimul rol ce
corporaţiunl importante şi pentru viitor nu congresului un mare plan de reforme, care Salonul de recepţie era splendid de­ Spania l’a avut timp de 400 de ani din­
se vor mai repeţi superăciosele întrelăsărl a şi fost primit şi votat din partea mem­ corat cu flori. In salon, printre alte per- colo de mare. Râsboiul pote el să se mai
din trecut. brilor. Cel mai interesant a fost punctul, sone, se observă Kiazim-bey, ministrul ple- continue, dâr continuarea nu se va face
nitotenţiar al Turciei, Alfred Buşteni bey, pentru recuceriri şi victorii asupra Ameri­
Gravitatea situaţiunii ne-o indică re- în care se 'pretinde introducerea linibei nia
soluţiunea ultimă, care scote la ivâlă ab- gliiare în tote preparandiile. Cu deosebire a secretarul legaţiunei, colonel Şeflcet bey, ata­ canilor, ci pentru onorea stâgului. Pentru
provocat mare discuţiă acea disjxosiţiune a şat militar, d-nii Atănasof şi Fxarcu dela onorea acestui stâg s’a decis şi Cervera a
planului de reforme, prin care „se permite", agenţia diplomatică bulgară, miniştrii Stur- mui’i mai bine morte gloriosă, decât a fi
ca în preparandiile naţionalităţilor nemaghiare dza, Stolojan, Ferechide şi Ionel Brătianu, ţinut într’o cursă ruşinosă. El n’a murit
amintesc. Cum întri în cimiter dai de o
să se potâ propune religia şi literatura propriă avend cordonul bulgar, d-1 Emil Ghica, mi­ ce-i drept, însă cutezată lui încercare de
lespede de petră, pe care e trântită o fe­ şi în limba maternă. Număroşi membrii ai nistrul României la Viena, d-nii V. A. a străbate prin şirul corăbiilor americane,
meie. Dâcă te apropii şi vedî espresia ace­
congresului au vorbit în contra acestei Urechiă, N. Mişu, directorul divisiei poli­ este o faptă nedisputabilă de resignaţiune
lei mame, care-şî deplânge copilaşul, n’o „marinimosităţl", dâr la urma numelor au tice dela ministerul de esterne, Oaton Lecca, şi curagiu vitejesc.
mai uiţi. In ochii ei sunt lacrimi, buzele
învins totuşi vederile membrului Pâterffy prefectul poliţiei Capitalei, primarul Sinaei După luptele de Vinerea şi Sâmbăta
ei par'că se mişcă şi le audl şoptind trist,
Sândor, care a arătat, că trebue să se per­ Ionescu, subprefectul Bănescu; d-nele Băico- trecută şi după desastrul, ce a întâmpinat
nedescriptibil de trist: „mio povero bam-
mită propunerea limbei materne în prepa­ ianu, Mavrogheni, Bengescu; d-nele colo­ escadra lui Cervera, Americanii au provo­
bino!" Când vecii grupa asta, pricepi cum randiile nemaghiare chiar şi numai pentru nel Presan, Mano; d-rele Băicoianu, Ben­ cat oraşul a-se preda, căci la din contră
s’a născut unul dintre cele mai sublime
motivul, ca „să li-se ia agitatorilor din gescu, Casimir; casele militare regală şi îl vor preface „în ruine. In urma acâsta su­
puncte ale religiei: credinţa în viâţa di
mână arma, prin care seduc tinerimea de-a princiară. puşii străini, femeile şi copiii, cam 400 per-
apoi. Pote să între în mintea acestei mame,
crede, că naţiunea maghiară persecută cul­ La orele 5.15 sosesc MM. LL. Re­ sone, au părăsit locuinţele lor. Refugiaţii
care şî-a pierdut singurul copil, că nu-1 va
tura străină". Astfel congresul a hotărît, gele şi Regina şi principele şi principesa înse afirmă, că generalul spaniol Linares,
mai revedâ nici când ? E cu putinţă să
ca să înainteze ministrului o representau- moştenitori. rănit şi el în luptele de Vineri, a declarat,
înţelâgă ea acel „nici odată“ al veclniciei ?
ţiune în sensul, că în preparandiile nema­ Regele Carol trece în revistă compa­ că mai bine va pârjoli Santiago, decât să-l
Nu e necesar să se mângâie cu gândul, că
ghiare să se permită propunerea religiunei nia de onore. predea Americanilor.
copilul ei, noima vieţii ei, n’a murit, ci s’a
şi liferaturei respectivei naţionalităţi în Despre sortea lui Cervera nu se scie
dus numai în alte lumi, unde îl va revede ? La ârele 5.30 sosesce trenul princiar.
limba maternă pănă acam nimic positiv. O telegramă din
N’ar duce durerea aceea nemărginită de Musica întonâză imnul bulgar. La descin­ Londra crede a sci, că guvernul din Was­
sigur la nebunie, decă n'ar esista nădejdea Acelaşi congres a hotărît să câră sis- derea din vagon, Begele Carol sărută pe prin­ hington nu intenţionâză a schimba pe ad-
vieţei sufletelor? temisarea la feliă a salarielor tuturor pro­ cipele Ferdinand al Bulgariei şi saluta pe miralul captiv cu căpitanul Hobson, care
„Credinţa ta te va mântui" spun în­ fesorilor preparandiall, având la început un principesa Maria Luiza. Principele Bulga­
ţeleptele cuvinte ale sfintei scripturi. salar fundamental de 12C0 fl. şi apoi să se riei îmbrăţişăzâ şi sărută pe obraji pe princi­ seim, că a căcjut în captivitate spaniolă
când a esplodat vaporul „Merrimac".
Crede şi şterge-ţl ochii................infelice urce treptat pănă la 1800 fl., âr cuincue- pesa moştenitore Maria, cu care se înrudesce.
madre! nalul să se fixeze cu 200 fl. etc. Faţă cu Ambii Suverani, însoţiţi de principele moş­ *
(Va urma.) acele preparandii confesionale, cari n’ar fi tenitor şi de suitele lor militare, trec în Situaţia în Spania e neîndoios critică.
în stare a da profesorilor minimul salariilor revistă compania de onore, care continuă Faţă cu cjiarele spaniole s’a introdus cea