Page 99 - 1898-06

Nr- 140—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

mai strictă censură. Der cu t6te, că opinia închisă cu acesta afacere sensaţională, a Concert. Musica orăşenâscă va con­ §-lui 5 al instrucţiunii şi s’a luat la cu*
publică este agitată la estrem, totuşi Spa­ decis, ca Muzsilt, Hartmann şi Kovdcs să fiă certa mâne sâră, Sâmbătă, la restaurantul noscinţă. 2) In diua adunării vor fi dis­
niolii işi impun pe cât e posibil seriositate puşi sub acusa de laesa majestate. Contra Erdelyi de pe promenadă, âr Duminecă la tracţii, al căror program se va publica
şi moderaiţune. Pănă acum liniştea şi or­ lui Vărlconyi a sistat procedura. El va fi casa de tir de sub Tâmpa. separat
dinea publică n’a fost conturbată nicăiri. predat tribunalului din Nyiregyhâza.
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma Adunarea cercuală a despărţământului
Scirile despre refugiarea reginei regente A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena XIII (Abrud) al Asociaţiunei, se va ţinâ în
Cristina, sunt fantasii de ale Englesilor, Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de pavilionul de vară dela Ospătăria comunală
cari bucuroşi ar vede Spania căcjută pe po- SCIRILE DILEI. fotografa^e, articolele sale necesara pentrua fo din Zlatna în 17 Iulie n. 1898 la 10 oro
vîrnişul revoluţiunei interne. tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­
— 2b Iunie v. nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius, a. m. pe lângă următorul
Cel mult faimosul Don Carlos ame­ P r o g r a m : 1) Deschiderea şedinţei
Visitele regelui Carol. Se vorbesce, că F. Kelemen, Victor Roth farmacişti. Teutsch şi
ninţă cu revoluţia, dâcă guvernul nu va Tartler, D. Eremias nepoţi prin preşedinte. 2) Raportul comitetului,
după întorcerea din Petersburg, unde va
sta hotărît pe lângă propusul de a conti­ a) al secretarului, b) al cassarului. 3) Sta­
sta şese dile, Regele Carol va pleca la
nua răsboiul, ori va încheia o pace păbi- bilirea budgetului pentru anul următor. 4)
Ragaz şi apoi la Belgrad şi la Sofia, ca să Grozavă catastrofă pe mare.
tore coloniilor sale. Alegerea unei comisiuni pentru încassarea
înapoieze visitele Regelui Alexandru şi ale
* La ţărmul ostie al Americei, aprope taxelor dela membri vechi şi inscrierea do
Principelui Bulgariei.
Cu braţele puse cruce a stat pănă de Halifax s’a întâmplat o grozavă catas­ membri noi, şi raportul acelei comisiuni.
acum Europa şi a privit în linişte cum Convenţie telegrafo-postală între Ro­ trofă. l&tă ce se telegrafâză din Paris: 5) Cetirea disertaţiunilor anunţate la pre-
pofta de îmbogăţire a Americei s’a aruncat mânia şi Germania. „ Constituţionalul scrie : Vaporul pentru transportul de per­ sidiu cu 48 ore mai ’nainte. 6) Alegerea
11
u
ca o fiară asupra coloniilor spaniole, ca să Venirea în Bucuresci a d-lui de Podbiesky, sone Bourgogne al societăţii francese de comitetului conform § 43 din statute. 7)
n
le înghită în nesăratul ei stomac. secretarul de stat al poştelor germane, stă navigaţiune „ Compagnie Generale Transat- Eventuale propuneri făcute în cadrul sta­
u
Acum se trezesce şi Europa, că nu e în legătură cu o convenţiune telegrafo- lantique , care a plecat în 1 Iulie din Neio- tutelor. 8) Verificarea protocolului.
bine aşa. Se asigură, că marile puteri eu­ poştală, pe care guvernele român şi ger­ Yorlc spre Havre, s’a ciocnit în 4 Iulie n. Sunt invitaţi a lua parte la acestă
ropene vor interveni, ba se susţine chiar, man vor s’o încheie cât mai curând. E în apropiere de Halifax cu vaporul engles adunare toţi membri fundatori, pe viâţă,
că vor sili Spania a încheia pace cu Ame­ vorba de înfiinţarea unui fir telegrafic, care Cromartyshire pe-o negură dâsă.
u
r) ordinari, ajutători şi onorari ai Asociaţiu-
ricanii. Sila acesta sună cam ciudat Eu­ să lege direct Bucurescii cu Berlinul. Ces- yfBourgogne s’a cufundat numai de­ nei de pe teritoriul acestui despărţământ,
u
ropa a privit pasivă la tote apucăturile tia este admisă în principiu, rămânând să
cât; 600 de persdne s’au înecat în valuri, precum şi toţi cei ce se intereseză de pros­
meschine ale Americei faţă de Spania, a se stabilâscă acum traseul nouei linii tele­
— 172 călători şi 30 din membrii persona­ perarea literaturei şi culturei poporului
suferit ca un popor cu trecut mare şi glo­ grafice. S’au propus pănă acum trei tra- lului de serviciu au fost scăpaţi de corabia român.
rios să fiă bruscat şi tîrît cu forţa la un seuri, dintre care s’a exclus traseul prin „ Grecian a societăţii de navigaţie Cunard. Din şedinţa comitetului desp. XIÎI al
u
resboiu pornit din motive de speculă şi Ungaria. Tote probabilităţile sunt, că tra­ Deloncle, căpitanul vaporului, încă s’a pră­ Asociaţiunei.
îmbogăţire. seul nouei linii va trece prin punctul Iţcani pădit.
Şi acum, lucru curios, vine să silescă în Bucovina, apoi în G-aliţia şi de aici în Despre aeâstă catastrofă a vestit mai Abrud, 20 Iunie n. 1898.
pe cel obidit şi încălcat în drepturile lui Germania. In acest scop se vor începe tra­ întâifi o telegramă din Halifax a societăţii Dr. Basiliu Preda, loan Maior.
istorice, a pune pace cu încălcătorul. tări cu guvernul din Viena. Se mai vor­ Cunard. Dela biroul parisian al „Companiei dir. desp. secretar.
besce, că noul fir telegrafic va fi pus peste transatlantice n’au sosit pănă acum amă­ SCIRl ULTIME.
u
Complot contra monarchului. câtă-va vreme în legătură cu un cablu sub­ nunte. Călătorii şi matrozii scăpaţi au fost
marin între Constanţa şi Constantinopol, duşi la Halifax. Catastrofa vaporului „Bourgogne‘ . (
O soire de sensaţiă circulă prin t6te aşa ca Berlinul să stea în legătură tele­ Bourgogne era cea mai frumosă şi mai Paris, 7 Iulie. Totî pasagerii de
u
r
fiarele. Se afirmă, că s’a descoperit un grafică directă cu Bucurescii şi cu capitala mare corabiă a „Companiei transatlantice ; classa primă s’au înecat, fiind-că ca­
44
complot contra vieţii monarchului Francisc Turciei. a fost construită în 1886. Avea greutate binele de classa I se aflau tocmai
Iosif I, care s’ar fi urc|it de căpeteni­ de 7395 tone, o lungime de 160 metri şi la mijlocul vaporului. Pasagerii au
Tesă de doctorat. Aflăm cu bucuriă,
ile socialiştilor unguri. Complotul era fost înecaţi de apă, când dormiau în
că d-1 George luga, unul dintre distinşii lăţime de 15.5 metri, locomotiva avea pu­
plănuit a-se face cu dinamită; trei individl Cromartyshire , cu care paturi. Vaporul „Bourgogne a cos­
44
a
noştri tineri din Braşov, a susţinut dilele tere de 800 cai. r)
1
luară asupra lor acostă infernală misiune, s’a ciocnit, e de 1554 tone, şi era încărcată tat 7 / miliâne.
acestea la universitatea din Strassburg tesa 2
•se statorise chiar şi locul, unde era să fiă New-York, 7 Iulie. Dintre cei 50
de doctorat în sciinţele matematice magna cu cretă dela Dunkerque la Filadelfia.
pusă bomba omorîtore. Planul criminal însă O telegramă mai nouă mai anunţă de copii, cari se aflau pe „Bour-
cum laude. — Adresăm sincerele nostre fe­
a fost zădărnicit în urma unei arătări, ce următorele: Pe „Bourgogne* se aflau 131 gogne“ n’a scăpat nicî-unul. Mulţi
licitări tînărului doctor!
s’a făcut autorităţilor, şi complotiştii zac dintre călători şi-au pierdut mintea.
pasageri de clasa primă, între cari 72 fe­
acum îu închisorea din strada-alkotmany Nenorocire pe linia ferată. Din Var­ mei, 125 pasageri de clasa a doua şi alţi Pasagerii, cari se luptau cu valurile,
din Budapeşta, aşteptându-şi osânda. şovia se scrie, că între Krinltov şi Pavlio se muşcau unii pe alţii, îşi dedeau
295 pasageri, un personal de 220 omeni.
u
Etă ce scrie „Bud. Hrlp. despre a- s’au ciocnit două trenuri pe podul Dnje- Dintre femei n’a scăpat decât singur pumni şi se îmbutuşeau, ca fiă-care
cest complot plănuit: per. O locomotivă şi 8 vagâne s’au sdro- una, d-na Lacasse din Plainville. ee ajungă mai curând la bărcile de
La începutul anului vândătorea de bit, 10 persone au fost omorîte şi 8 grav Cea mai mare parte dintre călători au scăpare. Matrozii s’au purtat neuman
'flori Păi s’a presentat la poliţie şi a spus, rănite. fost Francesi şi Englesi. şi brutal. Ei străpungeau cu pum­
că trei muncitori plănuesc un atentat con­ Soirea catastrofei a făcut durerosâ nale pe cei-ce voiau să scape, nu­
Cornel Herz, eroul panamei francese,
tra monarchului. Planul acesta i a fost des­ a murit în Bournemuth, Cornel Herz a fă­ impresiă la Paris. Preşedintele Faure şi-a mai ca să nu li-se ocupe locul pe
coperit de Iosif Muzsilt, muncitor de beton esprimat regretele sale pentru nenorocirea, bărci. Suprafaţa mării era roşiă de
cut mari averi cu descoperirile sale, s’a în­
originar din Czeglâd, care locueşce la ea. curcat şî în viaţa politică, intrând în ra­ ce a ajuns atâtea familii francese. sânge dimineţa. O barcă, pe care
Acesta i-a spus, că s’a hotărît cu Ilart- porturi intime cu partida radicală a repu­ se aflau 60 femei, s’a răsturnat în
mann Lajos şi Iosif Kovdcs să atenteze cu blicanilor francesi, mai ales cu Clemenccau valuri şi tâte s’au înecat.
dinamită la vieţa monarchului, la ceea-ce C o n v o c ă r i .
şi Preycinet. In chipul acesta s’a amestecat llesboiul.
■Ştefan Vărlconyi ’i va ajuta cu 500 fl. şi în afacerile societarilor Panamei. Cornel ^Asociaţiunea pentru literatura română Madrid, 7 Iulie. Cu tâte că ge­
44
In urma acestei descoperiri Muzsilt, Herz a fost unul din cei maiprimejdioşi aven­ şi cultura poporului român , caro păzesce şi neralul Linares este rănit, totuşi el
FLartmann şi Kovdcs au fost imediat ares­ încălclesce viaţa poporului nostru, deschide
turieri politici şi financiari. Cu mortea lui a reluat comanda asupra trupelor
taţi. Ei au fost ascultaţi la poliţiă, apoi se îngropă pe vecie multe secrete din afa­ şi în părţile nostre, şi anume în Lugoş, un spaniole dela Santiago.
internaţi în închisore, unde judele Sărlcdny cerea Panama. despărţământ cu scopul, ca să dea oca- Londra, 7 Iulie. Generalul Shaf-
■e însărcinat cu investigarea. Cel dintâiu a siune tuturor fiilor de Români din aceste ter anunţă din Santiago, că „Reina
fost ascultat Muzsilt, care recunoscu fără re­ Bătaia corporală în Anglia. In parla­ părţi a sprijini şi promova scopul frumos
Mercedes , ultima corabiă a lui Cer-
44
zervă, că in Decemvre anul trecut s’a hotărît mentul englez s’a depus un raport asupra al Asociaţiunii, care este: înaintarea popo­ vera, a fost pustiită în 4 1. c. nâp-
cu ortacii lui să săvârşăscâ atentat cu dinamită sentinţelor judecătorescl prin cari se or­ rului român, prosperarea literaturei atât spi­
tea, când voia să părăsâscă portul.
la vida monarchului. Planul li-s’a zădărnicit donă pedepse corporale. Judecătorul Day rituale, cât şi economice a Românilor din
Nu se scie, dăcă ea a voit se se re­
numai prin aceea, că Ştefan Vărlconyi, care a ordonat 3766 lovituri la 137 delicuenţî, ţâra nostră
fugieze, ori că înşi-şl Spaniolii au
li-a oferit 500 fl. spre acest scop, a luat judecătorul Graneham 688 lovituri la 31 Constituirea şi organisarea se va face
■lumea ’n cap. Muzsilt a mai spus, că după delicuenţî, judecătorul Lanvranoe 195 lo­ pentru despărţământul Lugoş, care se va vrut s’o cufunde.
înţelesul ce l’au avut, el trebuia să pună vituri la 6 delicuenţî, judecătorul Bruce compune din cercurile administrative Lugoş,
L i t e r a t u r ă .
bomba la partea de cătră Buda a podului 509 lovituri la 23 delicuenţî, judecătorul Balinţ, Făget, Timiş (Sacul) şi Mureş.
de peste Dunăre. Collins 255 la 19 delicuenţî, judecătorul D-nii membrii ai „Asociaţiunii“, pre­ A apărut nr. 29 de pe Iunie a esce-
lentei reviste „Foia pentru toţl“ cu urmă­
La întrebarea judelui instructor, că Wille 128 lovituri la 7 delicuenţî, judecă­ cum şi acei domni, cari voiesc a-se face
torul sumar: Aţi spus! (poesie) Iuliu C.
•de ce au voit să atenteze la vieţa monar- torul Hali 829 lovituri la 44 delicuenţî şi membri, se convocă prin acâsta la adunarea
Săvescu ; Convorbiri septămânale ; Isprava
chului, Muzsilt a răspuns, că „regele nu-şi judecătorul Elutou 557 lovituri la 39 deli- pentru organisarea despărţământului Lugoş lui Pandur (nuvelă), Ase. Olănescu; O scri-
sfarmă capul cu sortea ţării, ci a încredin­ cuenţi. din comitatul Caraş-Severin pe Luni în 29 sore, Dumitru Stăncescu ; Bucăţi de scrisori,
ţat acesta miniştrilor, cari despoie pe bie­ Iunie (11 Iulie) 1898 (diua de S Petru) la Virgiliu Gilli; Ţăranul şi Zaraful (anecdotă),
Producţiune şi petrecere în Sinaia. P. M. Rădulescu-Micşuneştî; Snove, lonDeseu
tul popor. Eu — cjise — aşi muri bucuros V 5 ore după amâcll în sala „Reuniunei
Dumineca viitore, în 28 Iunie v., se va da 2 Pastion. Povaţa părintâscă. O anecdotă.
■chiar şi pe furci, numai să pot ajuta pe române de lectură din Lugoş .
11
'în sala „Coloseului Opler“ din Sinaia o re- Cum Romanii au putut să se înalţe, tra­
41
popor în miseria lui . O r d i n e a ( f i l e i - 1) Cuvântul de dusă de Lică. Fărămituri. Spicuiri. Cre­
presentaţiă teatrală împreunată cu concert
Hartmann şi Kovdcs au negat orî-ce deschidere. 2) Denumirea unui notar şi dinţe populare. Valerio Ţino, Brăila. Ouă
şi dans. Venitul e destinat pentru tipogra­
■complicitate ou Muzsik. E drept, că acesta unui cassar ad hoc prin delegatul comi­ încondeiate; Un cântec... Radu D. Rosetti.
fia de acolo a d-lui N. Jugănar. Intrarea: Proverbe olandese. „N’am trăit în zadar .
11
lî-a vorbit despre atentat, însă ei nu s’au tetului „Asociaţiunii“ 3) înscrierea mem-
loc I lei 2 ; loc II lei 1. Cum se facem răcore. Din câte-va origine,
învoit, ba au avertisat pe Muzsik să se la- mbrilor noi. 4) Alegerea comitetului cer- Moş Dumitru; Proverbe turcesc!; piua fe-
pede de acest plan, care ar învăli în doliu Mulţămită. Suntem rugaţi a da loc cual, care stă din: directorul despărţămân­ ricirei? (poesie), Al. I. Şonţu; Prostul ins­
întrega ţâră şi ar mări amărăciunea în următorei mulţămite: Subscrisul aduc cele tului şi 4 membrii aleşi. 5) Redactarea şi truit. Istoria ţării. Gândiri. Citirea. Aven­
classa muncitorilor. mai adânci mulţămite St. Dn. Max Krause, verificarea procesului verbal. 6) Incheiarea turile colonelului Gerard (roman). Care e
Vărlconyi a negat de asemenea, că ar mâestru de concert, în loc, pentru bună­ adunării. omorîtorul? (roman). Cronica agricolă. Sci-
fi oferit bani lui Muzsik şi soţi. El nici voinţa, ce a arătat’o faţă de mine, instruin- Coriolan Brediceanu, inţe de petrecere. Noutăţi. Tribuna tineri-
mei. Răsăritul sorelui primăvara (după
odată n’a vorbit cu aceşti omeni nici des­ du-mă gratis în violină şi în anul acesta. — delegatul comitet. „Asociaţiunii “ Jean J. Rousseau), Aurel Moral. Viaţa...
pre atentat, nici despre alt-ceva. B r a ş o v , 8 Iulie n. 1898. Iustin Cloşca NB. 1) Adunarea convocată e insi­ (poesie), P. Bratoloveanu. Jocuri şi petre­
Tribunalul penal ocupându-se în şedinţă Inga, stud. de cl. VII gimn. nuată la căpitanul poliţial din loc comform ceri. Poşta redacţiei. Publicaţii etc.