Page 1 - 1898-07
P. 1

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                             „gazeta* ţese în flecare fii.
                Adiinistraţiunea şi Tipografia.                                                                                                                              Abonamente pentru Austro-Ungaria:
                BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Po un an 12 fi., pe şise luni
                                                                                                                                                                                6 fl., pe trei luni 3 fl.
                  Scrisori  nefrancate  nn                                                                                                                                   N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
                se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
                na se retrimet.
                                                                                                                                                                            Pe un an 40 franci, pe şiso
                INSERATE se primesc la AD-                                                                                                                                  luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
                MINISTRAŢIU NE în Braşov şi la                                                                                                                               N-rii de Duminecă 8 franol.
                următdrele Birouri ds anunolurl:                                                                                                                               Se prenumeră la tote ofi­
                 In  Viena:  M.  Dukes  Naolif.                                                                                                                             ciale poştale din întru şi din
                Hax Augenfeld &. Emerich Lesnsr,                                                                                                                            afară şi la d-nii colectori.
                Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosso.
                A. Oppollks Nachf. Anton Oppolik.                                                                                                                       a     Abonamentul pentru Braşov
                In Budape sta : A. V. Goldber-                                                                                                                               Admmistrafiunea, Piaţa mare,
                S or, Ekstein Bernat. In Ham­                                                                                                                               Târgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
                 urg: Marolyl &. Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
                 PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­                                                                                                                               luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
                ria garmond pe o colină 6 or.                                                                                                                               Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  an
                şi 30 or. timbru pentru o pu­                                                                                                                               12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  pe  trei
                blicam. — Publicări mai dese                                                                                                                                luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
                după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v. a. siu 15 bani. — Atât abo­
                  RECLAME pe pagina a 3-a o                                                                                                                                 namentele  cât  şi  inserţinnile
                seriă 10 or. seu 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
                   Nr. 142.                                                     Braşov, Marp-Mercuri 1 (13) Iulie.                                                                     1898.


              Moralitatea publică în Ungaria.               curile  diriguitâre  prin  aceea,  că-i  nătăţii.  Dăr  dâcă  acâsta  îi  supără,                A4î  mai  mult  decât  orî-când
                                                            declară de nebuni etc.                        atunci  pentru  ce  ei,  ajutoraţi  din  se  p6te  constata  marea  reacţiune,
                    Numai  de  curând  unul  dintre               Din  tâte  acestea  autorul  arti-  fondurile  de  disposiţiune  ale  guver­         ce  s’a  produs  în  aceste  cestiunî  din
              4iariştii  fruntaşi  ai  Maghiarilor,  Bar-  culului  din  „Koln.  Ztg.“  îşi  face  nului,  lucreză  4i  şi  nopte  pentru  a  partea opiniei nostre publice.
              tha  Miklos,  publicase  în  organul  seu  conclusiunea,  că  moralitatea  publică  purta  campania  desperată,  ce  au                        Este  netăgăduit,  că  în  urma
               „Magyarorszag**  un  articul,  în  care  în  Ungaria  e  în  decadenţă  şi  că  pornit’o  în  presa  din  streinătate  de-o  răsboiului  dela  1877  şi  a  răpirei  atât
              tăcuse  câte-va  constatări  fârte  crude  înafară  de  neajunsurile  politice,  aici  parte  cu  scop  de-a  compromite  na­            de  nedrepte  a  Basarabiei,  rămăsese
              asupra  stărilor  de  decadenţă  a  mo­       a  început  se  producă  mari  îngrijiri  ţionalităţile  nemaghiare  dela  noi,  la  noi  un  adânc  simţământ  de  amă­
              ralităţii publice în Ungaria.                 şi starea raporturilor sociale.               er  de  altă  parte  pentru  a  ascunde  răciune  faţă  de  foştii  noştri  aliaţi
                    Defrauaarea, scriea Bartha, a de­             Constatările  fâiei  germane  nu  nedreptăţirile  şi  a  justifica  în  ochii  dela  Plevna.  Acestă  împrejurare,
              venit  obiceiu  nu  numai  în  oficiile  sunt  nicidecum  noue,  căci  ele  au  streinătăţii  sistemul  volnic  şi  asu­                 unită  cn  âreşcarî  speranţe,  pe  car!
              publice,  ci  şi  la  institutele  de  banî,  fost  făcute  mult  înainte  şi  nu  numai  pritor de guvernare faţă cu noi?               însă  şî  firea  lucrurilor  părea  a  le  în­
              ca  şi  în  întreprinderile  private;  foile  odată  chiar  din  partea  unor  gazete            Cu  mult  mai  bine  ar  face  pressa   dreptăţi,  lămuresce  în  de-ajuns  cău­
              nâstre,  (ţicea  el,  gem  de  mulţimea  ungurescî.  Cu  tâte  acestea,  cele              ungurescă,  decă  ar  căuta  să  studieze     şele,  pentru  cari  opinia  luminată  a
              soirilor  despre  deiraudărî;  între  noi  scrise  de  foia  germană  îi  turbură          mai  de-aprăpe  şi  cu  tâtâ  seriositatea    ţărei,  cu  prea  puţine  deosebiri,  în­
              graseza  o  epidemiă  mortală  şi  nu  grozav  pe  gazetarii  unguri,  ba  „Ma-            isvorul  relelor,  cari  au  sdruncinat       clina  pănă  mai  acum  câtă-va  vreme
              mai  poţi  sci,  decă  omul,  căruia  îi  gyar  Hirlap**  în  numărul  seu  de  acji       atât  de  mult  chiar  moralitatea  pu­       cătră tripla alianţă.
              strîngî  mâna  astăc|î,  nu  va  ajunge  îşi  face  şi  din  acest  incident  o  armă      blică  în  ţâră.  Atunci  ar  găsi  fără           Printre  folâsele,  cari  păreau,  că
              mâne  în  temniţă,  ori  nu  va  pleca  pentru  de  a  lovi  în  „agitatorii  na­          îndoelă,  că  acest  isvor  derivă  chiar     trebue  să  decurgă  în  mod  firesc  pen­
              spre  America,  seu  nu-şî  va  trage  un  ţionalităţilor",      atribuind      articulul   dela  tractarea  imorală  şi  neumană        tru  Româuî  dela  apropierea  nâstră
              gionte în cap.                                fâiei  germane  „abusului,  ce  1  fac  cji   a  naţionalităţilor  nemaghiare,  dela       de  gruparea  puterilor  centrale  şi  pe
                    In  aceste  colori  descriea  publi­    de  cji  aceşti  părăsiţi,  cari  trăesc  de   acel  fatal  principiu,  ca  să  se  ierte   care  de  altfel  propovăduitorii  acestei
              cistul  ungur  starea  moralităţii  pu­       pe  spinarea  lor,  cu  cavalerismul  şi     tâte  păcatele  ori  şi  căruia,  care  se    politice  le  făceau  se  licărâscă  în
                                                                                                 4
              blice  în  Ungaria.  Nimenea  nu  i  a  ospitalitatea  naţiunei  maghiare *.  In           face  Maghiar,  şi  ca  să  nu  se  recu-     ochii  noştri,  —  erau  mai  ales  două
              luat  în  nume  de  reu  acesta;  cel  pu­    orî-care  alt  stat,  4>ce  „Magy.  Hirl.“,   nâscă  nici  un  merit,  nici  o  virtute    ademenitâre  speranţe:  întâiu  şi  mai
              ţin  pe  ţaţă  n'am  vec|ut  pana  acum  scriitorul  unui  astfel  de  articul  „în        din  partea  aceluia,  care  îşî  păstrâză    înainte  de  tâte  asigurarea  unui  traiu
              pe  nimenea  păşind  în  contra  lui  şi  timp  de  24  ore  ar  fi  espulsat  ca  un      nepătat caracterul său naţional.              mai  bua  Românilor  din  jmperiul
                                                                                    1
              încercând  se-1  combată,  căci.  se  calumniator obraznic* .                                                                            austro-ungar,  şi  al  doilea,  sprijinirea
              vede,  Bartha  a  accentuat  adevăruri             Etă  încă  una  dintre  acele  apu­                                                   deşteptărei  şi  asigurarea  esistenţei
              probate  şi  recunoscute  de  toţi,  câţi  cături  cinice,  cu  cari  pressa  jidovită     Visita Regelui Carol la Petersburg.           elementului  româuesc  din  Mace­
              vreu se le recunoscă.                         a  Maghiarilor  sciese  şî  fabrice  arme                                                  donia.
                    Ceea  ce  a  discutat  publicistul  în  contra  naţionalităţilor,  căutând  în             In  faţa  viitorei  visite  a  Regelui  României  la   Intru  cât  aceste  aşteptări,  ca  şi
                                                                                                         Petersburg,  care  este  deja  de  pe-acum  mult  obser­
              ungur,  discută  acum  şi  „Kolnische  acelaşi timp a acoperi dinaintea străi­                                                           tâte  celelalte,  pe  cari  le  puteam
                                                                                                         vată  de  pressa  europenă  şi  formez  3.  subiectul  co­
              Zeitung",  cu  deosebire  numai,  că  nătăţii  starea  reală  a  lucrurilor  din  mentariilor  lumei  politice  de  pretutindeni,  er  mai   adăsta  dela  tripla  alianţă,  au  fost
              articulul  foiei  germane  e  mult  mai  statul ungar!                                     ales  în  sinul  Românilor,  —  dăm  loc  următorei  înşelate,  e  lucru  cunoscut  de  tâtă
              demn.  Nu  face  gazeta  de  Colonia               Chiar  dâcă  s’ar  admite,  că  ar­     apreţiărl,  ce  o  pr  mim  dela  un  bărbat  politic  de   lumea.
              alta,  decât  că  înşiră  mulţimea  ca  ticulul  din  cestiune  a  eşit  din  con­         frunte  din  România,  care  este  în  posiţiune  de-a   Decă  la  aceste  crude  desamă-
                                                                                                         cundsce  <3e-apr6pe  vederile  şi  părerile,  ce  domnesc
              surilor  de  defraudărî,  ce  s’au  întâm­    deiul  vre  unui  nemaghiar,  ore  ar  fi    în tote stratul ile sociale ale ţărei:        girî  veţî  adăuga  nenumăratele  is­
              plat  în  timpul  din  urmă  în  Unga­        acesta  causă  suficientă  de-a  insulta                                                   prăvi  ale  trufiei  maghiare,  oare  a
                                                                                                                         Bucurescî, 29 Iunie v. 1898.
              ria  ;  arată  cum  la  Arad  funcţionari  cu  atâta  neruşinare  pe  bărbaţii  con­                                                     avut  darul  de  a-ne  esaspera,  bine
              înalţi  dela  finance  au  defraudat  ducători  ai  naţionalităţilor  nema­                        Domnule Redactor,                     veţî  înţelege  schimbarea,  ce  s’a  fă­
              .100,000  fl.,  cum  la  Brema  a  fost  ghiare,  cunoscuţi  în  pressa  maghiară                Atât  din  împrejurarea  petrece-  cut  în  opinia  nâstră  publică,  care,
                                                                                                     1
              prins  un  funcţionar  de  poşte  din  Un­    sub  numele  general  de  „agitatori* ,  rei  prinţului  Bulgariei  la  Sinaia,  cât  ne  mai  putând  pricepe  folâsele  po­
              garia,  care  voise  se  fugă  după  ce  a  atribuindu-le epitete ca „părăsiţi** etc?  şi  mai  alea  din  aceea  a  apropiatei  liticei  nostre  de  pănă  acum,  a  înce­
              defraudat  peste  80,000  fl.;  cum  pri­     Pentru  ce  ore  acelaşi  lucru,  sevîrşit  călătorii  a  regelui  Carol  la  Peters­      put  se  arate  o  recelă  însemnătore
              mul  cassier  al  băncei  comerciale  şi  de  un  Bartha,  e  luat  drept  act  de  burg,  tote  preocupările  opiniei  nâs-  faţă de acestă orientare politică.
              industriale  din  Budapesta  s’a  împuş­      patriotism,  pe  când,  sevîişit  de  un  tre  publice  se  îndreptâzâ  de-ccam-                Simţământul  acesta  s’a  mani­
              cat  după  ce  a  defraudat  29,000  fl.  nemaghiar,  trece  ca  act  de  mare  dată  spre  aceste  două  visite  şi  cu  festat  de-altfel  într’un  mod  ne’ndo-
              Se  mai  provocă  apoi  la  alte  câte-va  tradai e?                                       prilejul  lor  se  pune  pe  tapet  ceştiu-  ies  chiar  la  deschiderea  corpurilor
              caşuri  concrete  pentru  a  arăta,  cum           înţelegem,  că  pe  şoviniştii  un­     nea  politicei  nâstre  esterne  în  ge­      legiuit.âre  în  tomna  trecută,  când
              tribunalele  ungurescî  caută  a  salva  guri  îi  supără  descoperirea  stărilor  nere  şi  aceea  a  relaţiuniior  nâstre  aplause  unanime  au  întâmpinat  par­
              pe  defraudanţii  cu  influinţă  din  cer­    putrede din Ungaria înaintea străi­          cu Rusia în deosebi.                          tea mesagiului, în care se vor-




                   FOILETONDL „GAZ. TRANS.**               însă  în  legătură  formală  etimologisarea  po­  cută  din  Sânjuaue  prin  confusiunea  cu  nu­  ca  atribut  special  al  Dianei  în  monumen­
                                                           porană.                                       mele  feciorei-zine  Sân-zeana  său  Sânziana.  tele  literare  mai  ales  poporane  (inscrip-
                                                                 Asupra  originei  acestor  2  cuvinte  voiţi  (E vorba de trecerea lui j în z).      ţiunl),  urmeză  cu  evidenţă,  că  poporul  nici
                    Sânziana, şi Sânzienele.*)             insista  ceva  mai  pe  larg,  mai  ales  din  mo­  Ce  e  însă  Sânzeana  (3  silabe),  căci  nu  cunoscea  o  eombinaţiune  Consens  Diana,
                                   de                      tivul,  că  cestiunea  acesta  pe  mulţi  i-a  preo­  acâsta  este  forma  obicinuită,  sub  care  ob-  cum e cea presupusă de d. Densuşianu. Acesta
                           JVicolae Sulică.                cupat,  der  fără  să  ne  fi  putut  alege  cu   vine  în  graiul  poporului  nostru  numele  e  un  moment,  care  nu  trebue  perdut  din
                                                           mult  din  esplicările  date;  şi  e  bine  să  scă­  măestrei  crăese  a  zinelor,  Ileana  Sânziana  vedere  atunci,  când  să  tracteză  de  remi­
                   Deja  faptul,  că.  eroina  basmelor  nos-
                                                           păm  odată  din  reţeua  cercului  viţios,  în  (4 silabe) ?                               niscenţe  ale  mitologiei  latine  în  mitolo­
              tre  poporane,  Sânziana,  cea  mai  alesă  din­
                                                           care a adus etim. pop. cele 2 forme.               Ileana  Sânzeana  nu  arare-orl  e  nu­  gia  poporană  română;  căci  e  absurd  să
              tre  zine,  pe  de  o  parte,  er  pe  de  alta  diua
                                                                 Prototipul  latin  al  Sânzienelor,  (Sf.  mită  şi  Cosânzeana.  Forma  acesta  din  urmă  derivi  ceva  din  latinesee  atunci,  când  acolo
              sf.  Ioan,  Sânzienele,  coincid  ca  formă,  de­
                                                           Ioan),  cari  de  regulă  obvin  sub  forma  Sân-  a  făcut  pe  A.  Densuşan  să  admită  ca  pro­  n’a  existat  nicl-odată.  Deci  a  recunosce  în
              monstra,  că  şi  aici  avem  de  a  face  cu  o   zuene,  a  fost  Santu  Iohanne(s),  diu  care  ro-  totip  latin  composiţiunea  Consens  Diana.  forma   românâscă   Cosânzeana   adjectivul
              simplă  coufusiune  datorită  etimologisării
                                                           mânesce a trebuit să resulte Sân-juane.       Hipotesa  acesta  e  neadmisibilă  între  altele   latin  consens,  scienţifice  e  necoreet,  ne  mai
              poporane.  Aceste  două  figuri  mitologice  în
                                                                 Forma  Sân-juane,  mulţămită  termina-  şi  din  simplul  motiv,  că  Diana  cu  atributul  considerând  şi  dificultăţile  linguistice,  ce
              esenţa  şi  după  originea  lor  n’au  nici  în
                                                           ţiunei  sale,  forte  uşor  a  putut  fi  concepută  de  Consens  nu  obvine  nici  măcar  odată  în   ne ar opune acestă derivaţiune.
              clin,  nici  în  mânecă  una  cu  alta;  le-a  adus
                                                           ca  formă  pluralică,  şi  acesta  cu  atât  inai  întregă  literatura  latină  conservată,  abstră-   Şăineanu  în  studiul  său  asupra  bas­
                                                           vertos,  căci  poporul  român,  precum  se  scie,  gend  dela  faptul,  că  consens,  ca  epitet,  se  mului  român  e  aplecat  să  vadă  în  forma
                        *) Am promis („Gaz. Trans.“Nr. 116,
                     foileton), că voiii da o listă de etimologii  are  o  deosebită  predilecţiune  pentru  plu-  pune  consequent  în  urma  numelui  propriu  din  cestiune  pe  slavicul  „cosa**,  de  unde
              poporane,  drept  specimene  caracteristice   ralisarea  numelor  de  sărbători,  precum  d.  (d.  e.  Mereurio  consenti  etc.  în  inscripţiunî).  „cosiţa**  românescă;  hipotesa  e  erăşl  o
              pentru  ilustrarea  teoriei  etimologisării  popo­  e.  Sânt-Iliile,  Sân-Toderii  etc.,  forme  năs­  Ce  e  drept,  Diana  încă  e  clasată  din  par­  simplă  afirmaţiune  ne  susţinută  de  nici  un
              rane  tractate  de  mine.  De  astă  dată  folo-  cute  fără  îndoială  sub  influinţă  analogică  tea  unora  din  filologii  latini  în  grupa  ce­  argument  scienţific.  Silaba  protetică  „co“
              sindu-mă  de  oeasiunea  sfintei  dile  a  Sân-   a  pluralelor  originale,  ca  Pascile,  Floriile,  lor  12  Dii  Consentes,  der  numai  din  par­  din  Cosânzeana,  care  e  clar,  că  e  un  adaos
              zienelor,  ce  le-am  serbat  dilele  trecute  (24
                                                           Rosaliile etc.                                tea  acestor  învăţaţi,  cari  căutau  să  umple  posterior,  o  voiii  explica-o  când  voiiî  vorbi
              Iunie)  voiţi  căuta  să  esplic  originea  acestui
              cuvent  şi  în  legătură  cu  el  originea  nume­  Acesta  este  provenienţa  pluralică  a  lista  tradiţională  de  12;  din  împrejurarea  despre  geminaţiunile  limbei  românescl;  de
              lui măestrei zine, Ileana Sânziana.          formei Sânzuene seu Sânziene, formă năs­      însă, că Consens nu apare absolut de loc     astă dată voiii opera numai cu forma mai
   1   2   3   4   5   6