Page 10 - 1898-07

P gina 2. GAZETA TRANSLYANIEI. Nr. 144—1898.

e
vânt, să se recomande cât mai mult aten- pundere din punct de vedere al viitbrelor tul aniversării chl i de 3/15 MaiQ, şi-au fă­ cursiunl în fabrica de hârtiă, la Poiană, la
ţiunei celor dela putere, şi de fapt în cu­ transformări politice în Austria. Ei prin cut osânda de 24 ore închisore. Flăcăii au Sinaia etc.
rând şi sunt cunoscuţi peste tot, unde se oposiţia lor obstinată au zădărnicit până fost tractaţi — precum scrie „Tribuna" — La ora 1 s’au întrunit membili reu­
aude graiu unguresc, ca cei mai neaoşi pa­ acum funcţionarea organismului parlamen­ în modul cel mai barbar, nedându-li-se niunei nostre braşovene la dejun la otelul
trioţi. Aşa-şî fac ei o splendidă carieră, şi tar în stat, şi de vor mai continua-o cu nimica de mâncare. „Focşenânu" din faţa gărei Buşteni. Etă
numai Dumnedeu scie, dâcă curge un picur atitudinea lor, sigur lucrurile or să ducă ce scrie despre acest dejun H. Emil D.
Urmărirea lui Picquart şi Leblois.
de sânge în vinele acestor representanţl ai la un absolutism deghisat. Nemţii lui "Wolff, Fagure dela „Adevărul" :
Guvernul frances a decis să urmărâscă pe
demnităţii „naţionale" unguresc!. Lecher etc. ar trebui să scie, că ordonan­ Dejunul nostru s’a transformat în
colonelul Picquart şi pe advocatul Leblois,
ţele de limbă nu pot fi retrase pănă când banchet — nu copios, dâr... inimos !
pentru-că au comunicat unor persone ne­
ele nu vor pute fi înlocuite c’o lege de „Reuniunea" luă dejunul la restau­
Strossmayer despre Unguri. calificate, nisce documente, ce interesâză
limbă, care să delăture tote neajunsurile rantul hotelului „Focşenânul". L’am luat
armata. Comisarul de poliţie a făcut alal- împreună.
Episcopul de Djakovar Gr. Strossmayer şi să facă egală dreptate celor două po-
tăeri o perchisiţie la domiciliul colonelului
petrece de câte-va clile la JRohitsch-Sauer- pore ale Boemiei şi Moraviei, cari pe Câtă viâţâ, câtă voioşie, câtă exube­
Picquart. Se asigură, că advocatul Leblois ranţă la Românii noştri braşoveni! Şi câtă
brunn. Aici l’a visitat un corespondent al acâstă temă se răsboiesc timp atât de în
şi colonelul Picquart vor fi urmăriţi în graţie, lipsă de afectare şi inimoşie la fru-
lui „Magyarorszâg" interwievându-1 asupra delungat. Se pare, că de acâsta convingere
virtutea legei asupra spionagiului. mosele românce de dincolo.
unui ar,ticul apărut în acâstă foie, care vor fi fost pătrunşi şi conducătorii parti­
Şi nu axagerez, nici fac complimente
vorbia despre visita episcopului la Banul delor stângei, când au ţinut să nu refuse Aşa să fiă ore? Ca întregire la afa­
de fante, când le numeso: frumose trupuri
Khuen-Hedervary şi despre contra-visita direct invitarea contelui Thun de-a conferi cerea praporului din Cermeifi, despre care svelte, obraji rumeni, păr bogat, un ames­
acestuia. Strossmayer evitând a-se pronunţa cu el, ci şi-au reservat decisiunea pe mai am anunţat erl, „Pester Lloyd" mai ada­ tec înviorător de sănătate şi delicateţă:
asupra acestei visite, a dat convorbirei o târcjiu. uge, că în urma interpelării d-lui Mangra, adevărata femeiă, care se scie destul de
direcţiă cu totul contrară, pronunţându-se O soire importantă circulă acum prin marele proprietar român din comitatul frumosă pentru a nu avea nevoie de mă­
asupra diferendului dintre Croaţi şi Ma­ tote carele de frunte. Se (jice, că în con- Aradului Sever Bogşan, s’a declarat „forte tăsuri, pudre şi parfumerii!
ghiari şi despre atacurile, ce le îndrâptă ferenţa, ce a avut’o contele Thun cu comi- mulţămit" cu răspunsul vice-şpanului, apro­ La masă, archimandritul Dionisie a
mereu foile unguresc! contra lui. După-ce siunea parlamentară a clubului Polonilor, bând şi din parte-i procedura voinicosului urat bun venit: a salutat Reuniunea, adu-
cătâre a dulcilor melodii ale Doinei ro-
episcopul declara, că nu ţine de demnita­ ministrul-preşedinte a declarat, că guver­ primar, care confiscase praporul. Aşa să mânescl; d-1 Frâncu, primarul Buştenilor,
tea sa a întră în polemii cu foile maghiare nul a făcut mari concesiuni Germanilor în fiă ore ? a salutat în numele comunei; d-1 învăţător
şi după-ce a dat câte-va esplicaţiunl cu proiectele sale, li-a construit un adevărat Mihăilescu, în numele şcolei rurale; d-1 pre­
privire la aserţiunile acestor foi, cari di- pod de aur, numai ca să-i pbtă câştiga. Umanism unguresc. Guvernul din şedinte al reuniunei, G. Chelariu, a răspuns
ceau, că el ar fi persona, despre care a Situaţia este forte seriosă — dise Thun — Peşta a pornit cea mai strictă cercetare în cuvinte bine simţite şi li-a spus şi sub­
semnatul iubiţilor ospeţl braşoveni... ceea
scris Francesul Loiseau într’o lucrare seien- mai ales cu considerare la Ungaria. Tari­ disciplinară contra medicilor şi directorului ce l’au făcut ei să simţâscă.
ţifică, că a încheiat o învoială politică în ful vamal autonom nu este o ameninţare spitalului din Essegg. Causa e „umanis­
numele Croaţiei cu Muntenegru — Stross­ golă, ci resultatul unei cumpăniri forte se- mul", cu care patrioţii au sciut să tracteze După dejun, membrii Reuniunei, pre­
mayer dise : riâse a guvernului unguresc. Din conside­ pe nefericiţii bolnavi din spital. cum şi lume multă, s’au adunat în sala
„Este adevărat, că în Orient am mulţi Din fericita capitală a Ungariei. Un festivă a şcolei domeniului Coronei, ca să
rare la acest pericul, contele Thun nisu-
cunoscuţi buni şi amici personali; nu neg, esce a întruni tâte forţele, astfel dâr vrâ tînăr institutor, Bacsay Istvân, plecase asiste la solemnitatea împârţirei premiilor,
că cu fericitul principe Miliail am stat în să-i câştige şi pe Germani. Dâcă îi va suc­ acum două săptămâni la Peşta, pe semne cu despre care scrie „Timpul":
relaţii intime, înse din tâte acestea nu se cede a-se înţelege cu Germanii, atunci în gândul să se pricopsâscă în centrul tuturor Sala cea mare a şcolei, sala de re­
pot face deducţiunl politice de felul amin­ August deja va convoca „Reichsrath“-ul, bunătăţilor Ungariei. Bietul om a fost um­ cepţie, cancelaria, biblioteca şi întreg localul
tit. Foile ungurescl peste tot dau fiă-cărui ca să desbată proiectele de limbă şi să în- blat fără nici un căpătâifi, pănă ce’n fine e decorat cu un gust ales cu verdâţă, flori
şi drapele. Grădinile şcolei de asemeni
pas al meu importanţă politică mult mai câpă discusiunea asupra pactului. sătul de postul cel îndelungat, a cădut ju­ atrag tote privirile prin frumseţa lor. Sala
mare, decât merită în adevăr. De altfel eu mătate mort pe una din stradele capitalei. e plină de un public ales şi distins, de
„Naroăhi Listy din Praga crede, că
u
nu citesc aceste foi şi nu uni sfarm mult Acum şi-a făcut milă de el spitalul Rochus, părinţii copiilor şi de elevi şi eleve îm­
prăpastia dintre Germani şi contele Thun brăcate în costum naţional. D-na Zoe Mi­
capul cu atacurile lor. Nu pot dice, că eu unde e îmbiat cu tot ce i-ar pofti inima ;
nu se pote umple. Ou încercările lui din hăilescu, învâţătârea cl. I—II, ne duce în
n’aşl avă principii- politice bine definite; dâr să pare, că e prâ târdiu.
urmă se va sfîrşi campania de peste vâră sala unde era era arangiată cu mult gust
da, am, însă mă reţin dela rol politic di­ exposiţia lucrului manual, compus numai
şi punctul de gravitare al situaţiunei se va
rect".. . din subiecte naţionale esecutate de eleve.
transpune la Budapesta. Atunci se va do­
La declararea corespondentului, că Diua de Sf. Petru si Pavel la Am admirat şi aci gustul şi fx’umseţa lu­
vedi, decă guvernul unguresc e aplecat ori y y
pe tot Maghiarul îl dore înstrăinarea Croa­ crărilor espuse. De asemenea şi atelierul
nu a intra în tractărî cu guvernul austriac Buşteni. de strungărie, care nu lasă nimic de dorit.
ţilor de cătră Maghiari, Strossmayer răs­ *
şi a încheia un pact provisor pe basa §.
punse : Vedem în 4i are l® „Timpul", „Epoca" Solemnitatea se începe prihtr’un „Imn
14. Dâcă acâsta va succede, pactul se va şeolur (în fa major) de Haydn, a cărui
u
„Asta, dragă domnule, este pentru-că şi „Adevărul" din BucurescI raporturi amă­
încheia astfel, şi în Austria se va guverna esecuţie ni-a produs o impresie durabilă.
după 1848 ideile şi principiile: egalitatea, nunţite privitor la escursiunea şi concertul
cu §. 14 pănă la potolirea iritaţiunei spi­ In urmă d-1 Mihăilescu, dirigentele
frăţietatea şi libertatea, cultura şi progre­ Reuniunei române de cântări din Braşov,
ritelor. La cas însă, că guvernul unguresc şcolei, prin o cuvântare forte bine studiată
sul proclamate la 1848, nu le-aţi desvoltat precum şi privitor la serbarea distribuirei
n’a primi ofertele celui austriac, nu mai şi cu multă claritate espusă, arată rolul fa­
faţă de noi în măsura în care ar fi tre­ premiilor la şcâla din Buşteni, ce se află miliei în educaţie şi atrage atenţia mamelor
rămâne, decât organisarea unui nou parla­
buit. Bărbaţii maghiari de stat în loc să pe domeniul Coronei. asupra creşterii, ce sunt datore a da co-
mentarism la tomnă, care ar esecuta ceea-
influinţeze în mod liniştitor asupra spiri­ Curând după ce au sosit la Buşteni, copiilor în primii 6—7 ani, âr mai apoi şi
ce parlamentul actual refusă, adecă înche- fetelor.
tului Slavilor, au deşteptat în noi neîncre­ membrii Reuniunei nostre de cântări în
iarea pactului cu Ungaria — cestiune de
dere. Eu sunt om bătrân cu multe expe­ număr de 60 dâmne, domnişore şi domni, Ii răspunde d-1 Frâncu, primarul, mul-
prima importanţă în monarchiă. ţumindu le pentra zelul ce depun penţru
rienţe; pote-că eu nu voiă ajunge, d-ta au asistat la serviciul divin, oficiat de pă­
Acelaşi 4^ ceh asigură, că Bolonii a ridica vafla şcolei şi a lumina pe copii.
ar
însă vei vedâ — asta este firma mea con­ rintele archimandrit Dionise în biserica din
au declarat ministrului-preşedinte Thun, că Se mai esecută corurile „Imnul na­
vingere — că acesta purtare a Maghiarilor Buşteni. Raportorul „Timpului" scrie cu ţional^ , „Dragă ţerâ (Al. Flechtenmacher)
a
în cestiunea limbei ei vor procede solidar
a
se va resbuna amar în Ungaria. ... Ar trebui privire la acâsta următorele: şi „Din văi răcoritor e , (G I. Mugur) tote
cu Cehii şi nu vor primi, decât o soluţiune,
să se nască un mare bărbat de stat ma­ coruri mixte acompaniate la orgă de
pe care Oehii o vor declara de accep­ înainte de solemnitate mergem la bi­
ghiar trimis de Dumnecjeu, care ar pute serică spre a asista la serviciul divin. Aci micul August, fiul d-lui Mihăilescu.
tabilă. *
afla modul de nivelare a diferenţelor aces­ ochiul admiră gustul şi bogăţia cu care e
tora" (dintre Slavi şi Maghiari). ornată casa Domnului, care are într’o parte Terminându-se solemnitatea distribui­
Profeţia lui Strossmayer se va împlini SOIRILE BILEI. şi alta, la portalul intrării, portretele M. rei premiilor, lumea s’a dus în noua şi splen­
de sigur. E în lega firei, ca păcatele să se 5 S. Regelui şi M. S. Reginei, fundatorii dida sală de concert Ubertti, ca să asiste
— 2 (14 Iulie acestui locaş, zidit tot de administraţia Do­
răsbune mai curând, ori mai târdiu. la concertul dat de Reuniunea română de
meniului Coronei, şi la care se găsesce ca
Bulgarii din Dobropea. Principele Fer- preot paroch Prea Cuviosul Archimandrit cântări din Braşov. Sala era plină de-o
dinand al Bulgariei, primind la Constanţa Dionisie. lume alâsă. Intre cei de faţă au fost re­
Crisa din Austria.
o deputaţiune a coloniei bulgare din Do- Serviciul divin se execută cu cea mai marcaţi d-1 general YlădescU, d-şora Casi-
Conducătorii partidelor germane din brogea, a pronunţat — după „Voinţa Na­ mare solemnitate şi răspunsurile sunt date mir, domnişoră de onore a principesei Ma-
de un cor mixt admirabil. E corul şcolei
stânga au ţinut Luni şi Marţi lungi confe- ţională" — următorele cuvinte forte carac­ ria, şi d-1 col. Presan, adjutant princiar,
domnescl din Buşteni, având de diriginte
renţe. A rămas ca în couf'erenţa de erl, teristice,, drept răspuns la discursul pe care pe d-1 A. M. Mihăilescu, care e şi dirigen- dela palat; d-1 şi d-na Take Ionescu; dl
MercurI, să decidă definitiv asupra între­ l’a ţinut un cetăţân bulgar: „Fratele meu, tele şcolei. Biserica e plină ca şi curtea Dall’Orso; d-şorele Şuţu, d-na Elena Dr.
bării, decă vor primi ori nu invitarea con­ Regele Carol al României, vă cârmuesce de un public număros şi distins. înşişi mem­ Tarnescu; d-1 Alex. Ciurcu direct. „Timpu­
brii reuniunei de cântări, cari veniseră de
telui Thun, care se află în Ischl, ca să şi vă protege cu înţelepciune şi dragoste; lui" cu familia; d-1 Alexandropol, însărcina­
diminâţă cu trenul, asistă la serviciul divin
sondeze terenul şi să-şî ia informaţiunl mai căutaţi a fi un clement de ordine şi de pace, tul de afaceri al Greciei, d-na şi d-1 Ba-
şi admiră eseeuţia întregii liturgii.
precise privitor la intenţiile guvernului. supunându-vă legilor ţărei; căutaţi-vă de beş, d-na şi d-şorele SeculicI, d-na Maret,
Corul e format din elevii şi elevele
Cei doi delegaţi au primit , din mânile mi- comercitt şi de afacerile d-vostră“. precum şi multe persone notabile din Buş­
şcolei şi câţl-va bărbaţi şi e înfiinţat de
nistrului-preşedinte proiectele guvernului actualul dirigente în 1892. ţ)iarul nostru teni, Azuga şi Predeal.
Concertul Aurelia Cionca în Sibiiu.
despre regularea cestiunei limbilor, pe cari a mai avut ocasiune să releveze cu ocasia Programul concertului cuprindea 10
Talentata copilă de 9 ani Aurelia Cionca,
le-au predat conf'erenţei. unui concert, succesul şi admiraţia ce re- bucăţi, coruri mixte şi două cuartete de
bine cunoscută şi Braşovenilor din concer­ purtâză acest cor sub conducerea d-lui Mi­
Astfel dâr, deşi de-ocamdată numai violine şi violoncel. „Arta clasică îşi gă­
tul dat în anul trecut la Dîrste, va da hăilescu.
e
mediat, desbaterile neobligătore s’au înce­ sise aci — 4i° „Timpul" — o dispută
mâne, Vineri, un nou concert în Sibiiu la 8 Trebue să felicităm însă pe d 1 Ioan
put. Preşedinţii cluburilor au desbătut seriosă cu musica sentimentală românâscă
ore sâra în sala dela „Gesellschaftschaus". Kalinderu, administratorul Domeniului Co-
Marţi lung timp asupra proiectelor guver­ rânei, care mai mult decât toţi scie să şi esecutanţii au fost răsplătiţi prin ova­
Din incidentul acesta „Siebenb. Deut.
nului, şi a rămas, ca să decidă erl. Dela alâgă pentru şcolă şi biserică un personal ţiile ce publicul nu le-a cruţat". Er „Epoca"
Tageblatt" din Sibiiu face în numărul său
acesta atârnă şi întrebarea, că bre este.po­ atât de distins. O deplină armonie este 4iee cu privire la reuşita concertului:
de erl un călduros anunţ însoţit de o forte stabilită între Prea Cuviosul Arhimandrit
sibil, ca între Germani şi contele Thun să Nu se pâte descrie impresia, ce a
favorabilă recensiune asupra micei artiste, Dionisie şi d-1 Mihăilescu şi astfel am putut
fiă tractărî directe; cu alte cuvinte: posi­ gusta momente de adevărată mulţumire produs fiă-care bucată; salvele de aplause
recensiune apărută în „Rum. Loyd". şi strigăte de bravo au răsunat mereu prin
bil va fi, ca cestiunea limbilor să se regu­ sufletâseâ, ascultând cum s’au executat bu­ sală; unele bucăţi au fost bisate.
leze cu conlucrarea Germanilor? Condamnaţi pentru tricolorul român. căţi forte grele cu o precţsie şi gust, care
face onore diligentului. D-na şi d-1 Take Ionescu au felicitat
Mulţi cred, că acesta va fi posibil. Cei câţl-va tineri români din Sălişte, cari în mod călduros pe bravul dirigent al aces­
Asupra Germanilor apasă acum o grea răs­ au arborat stindardele române din inciden­ După serviciul divin s’au făcut es- tui cor de diletanţi, pe d-1 profesor Dima.