Page 100 - 1898-07
P. 100

Panica 4.                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Nr. 168-1889.

                      Vals  nou.  Un  prea  frumos  şi  melodios  prof.  gimn.;  Aron  Papiu,  not.  const.;  Or-  laudă,  şi  propune,  să  i-se  voteze  absolu­  multă  căldură  şi  cu  multă  reeunosciuţă
                vals,  composiţiă  nouă  a  d-lui  Ferdinand  Do-  dace,  proprietar  ;  Ales.  Petruţa,  proprietar  toria  pe  anul  de  gestiune  1897/8.  Tot­  asupra lor şi a-le aduce laudă publică.
                meier,  a  fost  esecutat  la  concertele  din  în  Tăuni;  Ar.  Deac,  prof.  gimn.;  Aur.  Ciato,  odată  propune,  că  să  se  înfiinţeze  agenturi
                                                                                                                                                               Şsdinţa  II.  La  orele  6  p.  m.  a  urmat
                urmă  de  cătră  musica  orăşenâscă  din  loc,  stud.  jur.;  Ios.  Lita,  preot  în  Iclod;  Nic.  comunale  şi  biblioteci  poporale  în  t6te  comu­
                                                                                                                                                          raportul  comisiunei  pentru  censurarea  şi
                şi  a  fost  viu  aplaudat  de  public.  Acest  Popescu,  prof.  gimn.;  Dr.  Ales.  Pop,  medic  nele  mai  de  frunte,  fiă  ele  ori  şi  cât  de  de­
                                                                                                                                                         premiarea  lucrurilor  expuse.  Membrul  Ioan
                                               u
                vals:  „Fin  alenă  am  Bosporus   (o  seră  la  arcliid.;  I.  Baţiii,  prof.  prep.  Apoi  au  mai  părtate  de  centru,  pentru-ca  şi  în  locui­
                                                                                                                                                        ,  Baţiu,  prof.  prep.  în  numele  acestei  co-
                Bosfor)  a  apărut  în  Bucurescî  şi  se  află  de  fost  încă  mulţi  domni,  preoţi  şi  învăţători;  torii  de  acolo  să  se  deştepte  interesul  faţă
                                                                                                                                                        i  misiuni  raporteză,  că  a  censurat  tote  lu­
                vândare şi la librăria Zeidner din Braşov.    multe  domne  şi  domnişore  şi  o  mare  mul­  de „Asociaţiune" şi de scopurile ei.
                                                                                                                                                         crările  şi  cu  cea  mai  mare  bucurie  a  cons­
                                                              ţime de popor din Veza, Ciufud şi Thiur.           6)  Ios.  Lita  în  numele  comisiunei  a
                                                                                                                                                         tatat,  că  acele  sunt  tote  pregătite  cu  mult
                                                                   Şedinţa  I  s’a  petrecut  în  ordinea  ur-  doua  raporteză,  că  a  incassat  dela  6  mem­  gust,  cu  multă  artă  şi  cu  multă  pricepere,
                   Despărţământul Blaşiu al „Aso-             mătâre:                                       brii  vechi  ordinari  30  fl.,  dela  5  membrii   aşa  încât  acele  tote  merită  lauda  şi  re-
                                ciatiunei“.                        1)  Dir.  desp.  I.  German  deschide  şe­  noi  ordinari  25  fl.,  dela  4  membrii  ajută­  cunoscinţa  cea  mai  adevărată,  şi  dâcă  îm­
                                    y
                                                              dinţa  cu  o  vorbire  avântată  despre  în­  tori  7  fl.,  la  olaltă  6  1  fl.,  şi  că  s’au  înscris
                                                                                                                                                         prejurările  ar  concede,  tote  ar  merita  dela
                                       Blaşiu, 1 Aug. 1898.   semnătatea  culturei,  la  care  tot  aşa  de  afară  de  aceştia  încă  5  membrii  noi  ordi­  una  pănă  la  alta,  ca  acele  să  fiă  premeiate;
                      Despărţământul  XI  (Blaşiii)  şi-a  ţinut  frumos  şi  de  entusiasmat  a  răspuns  preotul  nari, cari nu şi-au solvit tacsa.    aşa  însă  comisiunea  numai  pe  uuele  din
                aduuarea  sa  generală  din  acest  an  în  31  din  Veza  Victor  Moldovan,  salutând  cu  bu­  7)  Faţă  de  raportul  comisiunei  a  3-a   ele le pote premia.
                Iulie  la  Veza,  lângă  Blaşiii.  Comitetul  des­  curie  pe  directorul  şi  pe  comitetul  despăr­  se  decide,  că  să  se  amâne  pănă  la  orele   Masă  comuna.  După  şedinţă  apr6j.e
                părţământului,  însoţit  de  mai  mulţi  membrii,  ţământului,  că  a  venit  în  mijlocul  popo­  6 p. m., când va fi împărţirea premiilor.  întrăgă  inteligenţa,  care  a  luat  parte  la
                au  plecat  din  Blaşiii  la  orele  8  a.  m.  Porta  rului  din  Veza  să-şi  ţină  adunarea  gene­  8)   Defigerea  locului  pentru  ţinerea   şedinţă,  s’a  întrunit  la  masa  comună,  ce  s  a
                de  triumf  cu  „Bine  aţi  venit",  stradele  cu­  rală  şi  dorindu-le  tot  succesul  la  lucrarea  audunării  generale  viitore  a  despărţămân­  dat  în  „Grădina  Comşa"  din  Veza.  La
                rate  şi  împodobite  ou  crengi  şi  cu  verdeţă  lor culturală.                           tului s’a lăsat îuţelepciunei comitetului.   banchet  au  luat  parte  peste  60  de  persone,
                şi  poporul  mult  de  pe  marginile  stradelor,   2)  Notarul  A.  0  Domşa  cetesce  ra­       9)  Pentru  adunarea  generală  a  „Aso­  domuite  de  o  bună  disposiţiune,  ce  nici
                arată,  că  Veza  aşteptă  serbâtoresce  comi­  portul  comitetului  despărţ.  despre  activi­  ciaţiunei",  ce  se  va  ţină  la  Beiuşiu,  se  aleg   ploia  nu  părâ  a  pute  strica.  S’au  ţinut  o
                tetul.  La  porta  de  triumf  a  fost  salutat  co­  tatea  sa  desolvată  în  anul  de  gestiune  delegaţi  Dr.  Augustin  Bunea,  secretar  me­  mulţime de toaste.
                mitetul  de  primarul  comunei  Uarie  Aldea   1897/8.  Din  acest  raport  apare,  că:  a)  Şe­  tropolitan şi Dr. Vas. Hossu prof. de teol.
                şi  G-eorge  Popa.  La  întâmpinarea  lor  scurtă,  dinţe  au  fost  5,  în  cari  s’au  pertractat  32   10)  Apoi  se  alege  directorul  şi  comi­  Petrecere.  De  petrecere  încă  a  fost
                clară  şi  espresivă  a  răspuns  directorul  co­  obiecte  diferite,  b)  Membrii  sunt  4  pe  tetul  pe  un  period  nou  de  3  ani,  cari  ră­  îngrijit,  atât  pentru  popor,  cât  şi  pentru
                mitetului  despărţământului  lom  German,  viâţă  şi  47  ordinari,  âr  ce  privesce  nu­  mân  tot  cei  vechi,  cu  acea  schimbare,  că   inteliginţă.  La  12  '/   a  început  petrecerea
                                                                                                                                                                              2
                prof. gimnasial, în cuvinte alese şi potrivite.  mărul  membrilor  ajutători,  acela  este  schim-  controlorul  I.  F.  Negruţiu,  deărece  ca  mem­  poporală  din  „Grădina  Comşa".  Flăcăi  şi
                                                              băcios  după  împrejurări.  E  frumos  numă­  bru  pe  vieţă  şi  aşa  pote  lua  parte  la  Ş9   fete  din  3  comune,  din  Veza,  din  Thiur  şi
                      De  aci  comitetul,  însoţit  de  o  mare
                                                              rul  membrilor  Asociaţinnei,  cari  locueso  pe  dinţele  comitetului,  a  renunţat  la  ofiiciul   din  Ciufud,  erau  adunaţi  cu  toţii  la  horă
                mulţime  de  Vezenî,  care  în  continuu  cres-
                                                              teritoriul  acestui  despărţământ,  dâr  nu  este  de  controlor,  er  în  locul  lui  se  alege  acum  Iţi  era  mai  mare  dragul  să  i  vec|I  pe  toţi
                cea,  a  plecat  la  biserica  gr.  cat.,  unde  ser­                                                                                    cu  feţele  pline  de  veselie,  învârtind  hora
                                                              îndestulitor,  căci  despărţământul  Blaşiului  Dr. Is. Marcu.
                viciul  divin  s’a  celebrat  cu  mare  pompă.  A                                                                                        română.  Feţele  clasice  de  fete  şi  de  flăcăi,
                                                              are  o  inteligenţă  destul  de  numărosă,  o      11)   După  aceste  directorul  despărţ.
                celebrat  M.  O.  D.  Ioan  German  asistat  de
                                                              mulţime  de  preoţi  culţi  şi  inteligenţi,  de  la  orele  12  y   închide  adunarea,  la  vor­  costumurile  artistice,  salturile  precise  şi
                                                                                                                          2
                prof.  Ioan  F.  Negruţiu  şi  Victor  Moldovan,
                                                              proprietari,  de  învăţători  şi  de  economi  birea  sa  a  răspuns  de  tot  frumos,  oratoric   pitoresc!,  mişcările  fermăcătore,  strigătele
                preotul  din  Veza.  Predica  a  ţinut’o  luliu                                                                                          poetice  şi  pline  de  spirit  şi  sarcasm  spe­
                                                              avuţi,  cari  toţi  ar  pute  fi  înscrişi  între  şi  pătrundător  preotul  din  Thiur  Ioan  P.
                Nistor, revisor ar'cliiediecesan, în limbgiu po­                                                                                         cial  românesc,  privirile  unele  cutezătore  şi
                                                              membrii  Asociaţiunei.  La  tot  caşul  ar  fi  de  Păcurar,  după  ale  cărui  cuvinte  şedinţa  se  şi
                poral,  âr  cântările  liturgice  le-au  condus  d-nii
                                                              dorit  să  sosâscă  odată  acel  timp,  în  care  ridică.                                  pătruncletore,  altele  blânde  şi  sfiose,  şi
                Aron  Papiu,  not.  consist,  şi  Fie.  lonaş,  prof.                                                                                    zimbetele  pline  de  farmec  şi  de  dragoste,
                                                              să  între  în  consciinţa  fiă-cărui  român  cu    Esposiţiă.  Dela  orele  10  a.  m.  şi  pănă
                de  cânt.  Serviţiul  divin  a  durat  dela  orele                                                                                       —  tote  acestea  îţi  umpleau  inima  de  ade­
                                                              carte,  că  a  face  parte  dintre  membrii  „Aso­  după  prâncl  târcliu  a  fost  deschisă  sala  de
                V 9—10  şi  a  fost  ascultat  de  un  mare  nu   ciaţiunei",  însemnă  a-şl  împlini  una  dintre  esposiţiă  pentru  lucrurile  de  mână  femeiesc!.   vărată  bucurie  românâscă,  căci  tot  ce
                  2
                măr de credincioşi, inteligenţi şi din popor.                                                                                            vedeai,  audiai,  tot  ce  în  general  observai  şi
                                                              cele  mai  momentuâse  datorinţe  faţă  de  Şâpte  comune  Veza,  Ciufud,  Thiur,  Spătac,
                     După  s.  Liturgie  s’au  întrunit  cu  toţii,  nâmul românesc, c) Agenturi comunale şi  Mănărade,  Boşia,  Pănade,  au  grăbit  aici  la   simţiai.  aceea  tot  românesc  era.  Erau  cu
                inteligenţă  şi  popor,  în  „Grădina  Comşa"  'biblioteâî  poporale  au  fost  în  comunele  îndemnul  Domnelor  Mollovan,  Borza  şi   privitorii  ţărani  cam  la  300  persone,  afară
                                                                     ;
                din  Veza  la  şedinţă,  care  a  început  la  Boşia,  Bia,  Sâncel,  Cenade,  Oergău,  Mi­  Comşa  din  Veza,  a-şî  espune  lucrurile  de   de  aceştia  mai  privea  încă  şi  inteligenţa
                orele  10  %  a.  m.  sub  presidiul  directorului  halţ  şi  Lunca,  sunt  der  pănă  acum  7  mână  femeiesc!.  Şi  în  adevăr  frumos  lucru   în mare număr.
                despărţământului  Ioan  German.  Şedinţa  a  agenturi  şi  7  biblioteci.  Averea  despărţă­  au  făcut  şi  plăcute  momente  şi  impresiunl   Sera  apoi  la  orele  8  a  urmat  petre­
                fost  forte  bine  cercetată,  acolo  am  vădut  mântul  în  anul  acesta  a  fost  de  277  fl.  46  au  causat  aceste  7  comune  prin  lucrurile  cerea  pentru  inteligenţă  în  „Hotelul  Uni­
                pe  Escelenţa  Sa  D-l  Metropolit  Dr.  Victor  cr.  din  care  spre  diferite  scopuri  s’a  spe-  lor  la  toţi  ospeţii  acelei  sale  împodobite.  vers"  din  Blaşiii.  La  acâstă  petrecere  au
                Mihălyi,  pe  Reverdss.  D-n  preposit  Ioan  sat 271 fl. 90 cr. şi a mai rămas 6 fl. 56 cr.  Căci  s’au  putut  vedâ  acolo,  cămăşi  frumos  luat  parte  mai  multe  domne  şi  domnişore,
                M.  Moldovan,  preşedintele  „  Asociaţiunei"      3)  Se  aleg  apoi  3  comisiunî:  ai  una  brodate,  crătinţe  artistice,  covore  minunate  atât  din  Blaşiii,  cât  şi  provinciă.  Petrecera
                şi  pe  următorii  domni:  Ioan  Bian  prof.  în  pentru  censurarea  raportului  b)  alta  pentru  ştergare,  învălitore  de  cap,  funduri  de  pe­  a  fost  animată  şi  a  ţinut  pănă  dimineţa.
                Bucurescî;  E.  D.  Domşa  monacii  basilitan;  încassarea  de  tacse  şi  înscrierea  de  mem­  rină,  tapete  ş.  a.  ş  a.,  tote  cu  cel  mai  Venitul curat peste 50 fl.
                Ştefan  Pop,  not.  consist.;  Dr.  Vas.  Hossu,  brii  noi,  în  fine  c)  una  pentru  censurarea  bun  gust  pregătite  Frumseţa  şi  arta  cu                              I .   R .
                prof.  de  s.  teol.;  George  Vancea  proprie­  şi premeiarea lucrurilor de mână femeescl.  cari  au  fost  pregătite  aceste  lucruri  de
                tar  ;  Simion  Căluţ,  advocat  în  D.  Sânmârtin,   4)  Membrul  I.  F.  Negruţiu,  prof.  prep.,  mână,  l’au  îndemnat  şi  pe  Esc.  Sa  D-l  Me­  Dela băile din Jabenita.
                                                                                                                                                                                           y
                I.  Ilorşa,  protopop  în  Bia;  I.  Orga,  vice-  îşi  cetesce  interesanta  disertaţie  despre  tropolit,  ca  să  dăruiâscă  pentru  premiarea
                                                                                                                                                                            — 18 (30) Iulie 1898.
                rector  seminarial;  Dr  Iacob  Badu,  paroch  „Grădina  de  legumi  şi  cultivarea  legumelor".  acelor  lucruri  3  premii,  unul  de  20  franci
                în  Bucurescî;  Victor  Moldovan,  preot  în  A  durat  /   de  oră  şi  a  fost  ascultată  cu  şi  2  de  cât  10  franci,  tote  trei  în  aur.  Tot   Jabeniţa  este  un  modest  stabilement
                                                                       3
                                                                        4
                Veza;  Velicea  preot  în  Spătac;  Vas.  Smi-  mult  interes  de  cătră  un  mare  număr  de  acâstă  frumseţă  şi  acest  gust,  ce  s’au  ma­  haineai',  forte  puţin  cunoscut  publicului
                geliszlii,  preot  în  Sâncel;  Dumitru  Badu,  popor  şi  inteligenţă.  După  terminare,  diser-  nifestat  în  esecutarea  lor  acurată  şi  fină  şi  celui  mare,  dâr  cu  atât  mai  cunoscut  îna­
                comptabil  la  „Patria ;  David  Badeş,  fores-  tantele a fost viu aplaudat.              în  conducerea  cu  artă  şi  atât  de  potrivită  intea  masselor  poporului  român  şi  neromân
                                     a
                stier  archiedecesan;  Gavrilă  Pecup  prof.       5)  Dr.  Is.  Marcu  raportâză  în  numele  a  colorilor,  ce  pe  fiă-care  moment  te  făcea  din  ţinutul  Reghinului,  care  pănă  cu  vre-o
                gimn.;  Dr.  Isidor  Marcu,  prof.  de  s.  teol.;  comisiunei  prime,  că  a  censurat  raportul  părtaş  la  atâtea  tablouri  pitoresc!,  au  în­  doi  ani  înainte  de  asta  alerga  la  Jabeniţa
                Sofroniti  Stan,  comptabil  la  „Patria"  ;  I.  F.  şi  l’a  aflat  în  bună  ordine,  asemenea  a  aflat  demnat  şi  pe  comisiunea  exmisă  pentru  în  număr  mare  pentru  a-şî  căuta  aici  vin­
                Negruţiu,  prof.  prep.;  A.  0.  Domşa;  I.  Br  în  bună  ordine  şi  raţiunile  şi  proiectul  de  censurarea  şi  premeiarea  lucrurilor  de  mâuă  decarea  bolelor  provenite  din  răceli  şi  în
                         -
                Hodoş, dii ector la „Patria" ; Alecsiii Viciu,  budget. Aduce comitetului pentru zelul său  femeiesc!  dela  esposiţiă,  a-se  pronunţa  cu special oontra reumatismului.


                     Vădând,  că  mă  lasă  cam  mult  în  acestă   —  „Hai  domnule  de  mă  rade!  Unde-i  dâr  de  feliu  de  unde  escl,  unde  te-ai  siune.  O  sfeclisem.  Credeam,  că  âr’  o  şterge
                posiţie, îi disei:                            săpunul ?“                                   născut ?"                                     spre vecinul şi mă lasă săpunit.
                     —  „Dă domnule mai iute de mă rade".          —  „Un  săpun  pentru  gâtlejul  dom­         —  „Ei!  cli  dom’le  că’s  din  Galaţi  —    La  somaţiunea  mea,  ca  să  încâpă
                                                                                                                                                 w
                      —  „Tocmai  asta  voiam  şi  eu"  —  îmi  nului  băete",  să  adresâză  bărbierul  băiatu­  par’că ce trâbă mare. Adecă tot eu să clic .
                                                                                                                                                         odată,  vă  l  că  prinde  briciul  în  mână  şi,  ca
                răspunse — „der nu am săpun".                 lui  de  prăvălie.  Acesta  numai,  decât  aduce   —  „Ai familie?"
                                                                                                                                                         şi  când  şi-ar  fi  poruncit  şie-şî,  dă  cu  repe­
                                              se
                     —    „Etă  colo  este",  cl' ^h  eu,   ar &-  o „ţuică".                                    —  „Am  avut  şi  eu  o  „cartofă  neno­  ziciune  mâna  stângă  pe  sub  roc,  şi  de  pe
                tând cu mâna spre o cojiţă de săpun.               —    „Fugi  d’aci,  eu  nu  beau  ţuică,  rocită",  acum  e  servitbre,  guvernantă,  mai   la  spate  scote  o  curea,  carea  servea  tot­
                     —  „Ba,  da,  este!  der  săpunul  acela  vino de mă rade".                           sciu eu ce?"                                  odată  şi  pentru  susţinerea  pantalonilor,  şi
                nu e pentru ras, acela e săpun fin şi . . . “.     —  „Drept  să  ţi  spun,  dom’le,  astădl     —  „Nu trăiţi împreună?"
                                                                                                                                                         întindându-ml  capătul  liber  îmi  dise:  „la
                      —  „Nu-i  nimic,  săpunesce-mă  şi  cu  văd  eu,  că  n’oi  să  te  pot  rade  să-mi  placă",   —  „Am dimis’o".
                                                                                                                                                         ţine niţel, dom’le, te rogL
                acela".                                       mai bine să poftesc.! mâne diminâţă".              —  „Cum?"
                                                                                                                                                              Surprins  de  acest  metod  de  a  ascuţi,
                     —  „Nu  se  pote,  dom’le,  la  lucrul  ăsta   Sfatul  bărbierului  mi-s’a  părut  la  loc,   —   „Să  vedl  cum.  Odată  când  sosii   am  apucat  de  curea,  âr  el  plăs ',  plisc,  cu
                                                                                                                                                                                         1
                trebue  săpun,  care  să  facă  zole  multe  dom’le,   mai  cu  sâmă,  că  ajunsese  deja  la  a  cincia   dela  vecinul,  cum  am  intrat  în  casă,  fără   briciul  şi  p’o  parte  şi  p’alta.  Şi-a  aşedat
                şi  săpunurile  fine,  scii  D-Ta,  nu  fac  zole   mastică  şi  am  rămas  cu  rasul  pentru  a   nici  o  vorbă  so  repede  la  mine  cu  forfe-   curâua  la  loc  şi  m’a  ras  el,  cum  m’a  ras,
                multe".                                       doua di.                                     cile  să-mî  taie  urechile,  cu  briciul  dă  nă­  destul de bine.
                     —  „Ei apoi, ce i de făcut?"                                  *                       vală  la  beregată,  ca  o  fâră,  dom’le;  m’a
                                                                             *   ^ .*it                                                                       Scot  un  leu  şi-l  pun  pe  masă,  aştep­
                      —  „Un  moment  numai,  te  rog  să  aş­                                             muşcat  cu  dinţii  ca  cânii,  m’a  sgăriet  ca   tând restul.
                tepţi  pănă  mă  reped  la  prăvălia  de  peste    L’am  aflat  îmbrăcandu-se.  Am  nimerit  pisicile,  m’a  lovit  cu  piciorele  ca  caii,  dâr
                drum  s’aduc  săpun",  —  şi  fără  să  mai  aş­  bine,  cugetam  în  mine,  —  e  trâz  şi  văd  mi-se  pare  că  nu  cu  piciorele  ei,  ci  cu   —  „ScusaţI,  dom’le  --  îmi  (Şise,  —  dâr
                tepte,  o  ia  la  fugă  pe  uşe.  Am  aşteptat  în   că are şi săpun.                     unul  de  scaun,  că  prea  m’a  usturat  grozav   în  momentul  acesta  ’ml-e  imposibil  să  vă
                acâstă  posiţie  cam  cât  am  socotit,  că  ar  fi   Pănă  să-şi  termine  toaleta,  m’am  dat  multă  vreme.  Şi  a  plecat,  fără  să  dică  mă­  dau restul".
                avut  timp  să  se  întorcâ;  am  aruncat  apoi   în vorbă cu dânsul şi 1 întreb, de unde e?  car adio, dom’le, înţelegi D-Ta?"               L’am  înţeles.  C’o  rafinărie  destul  de
                şervetul  şi  m’am  mai  preumblat  prin  „sa­     —  „De  unde'vrâi,  dom’le,  din  Bucu­       Jntr’aceea  şervetul  âr  intrase  în  slujbă.   fină pe sâma lui, mi-a şters leul întreg.
                lon",  der  bărbierul  meu  nu  se  mai  întor­  rescî,  din  Brăila,  Galaţi,  Giurgiu,  Focşani,  După  ce  m’a  săpunit,  văd  că  întârzie  a  lua   Aşa  am  păţit  eu  cu  bărbierul  din
                cea.  Am  mers  după  dânsul  la  prăvălie  şi  de unde poftescl".                         briciul  în  mână,  se  observa  6re-cum  în  Gâneni.
                l’am aflat bând mastică.                           —  „Văd  eu  c’ai  umblat  mulţă  ţâră,  apucăturile  lui  o  perplesitate,  o  ne  deci-
   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105