Page 100 - 1898-07

Panica 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 168-1889.

Vals nou. Un prea frumos şi melodios prof. gimn.; Aron Papiu, not. const.; Or- laudă, şi propune, să i-se voteze absolu­ multă căldură şi cu multă reeunosciuţă
vals, composiţiă nouă a d-lui Ferdinand Do- dace, proprietar ; Ales. Petruţa, proprietar toria pe anul de gestiune 1897/8. Tot­ asupra lor şi a-le aduce laudă publică.
meier, a fost esecutat la concertele din în Tăuni; Ar. Deac, prof. gimn.; Aur. Ciato, odată propune, că să se înfiinţeze agenturi
Şsdinţa II. La orele 6 p. m. a urmat
urmă de cătră musica orăşenâscă din loc, stud. jur.; Ios. Lita, preot în Iclod; Nic. comunale şi biblioteci poporale în t6te comu­
raportul comisiunei pentru censurarea şi
şi a fost viu aplaudat de public. Acest Popescu, prof. gimn.; Dr. Ales. Pop, medic nele mai de frunte, fiă ele ori şi cât de de­
premiarea lucrurilor expuse. Membrul Ioan
u
vals: „Fin alenă am Bosporus (o seră la arcliid.; I. Baţiii, prof. prep. Apoi au mai părtate de centru, pentru-ca şi în locui­
, Baţiu, prof. prep. în numele acestei co-
Bosfor) a apărut în Bucurescî şi se află de fost încă mulţi domni, preoţi şi învăţători; torii de acolo să se deştepte interesul faţă
i misiuni raporteză, că a censurat tote lu­
vândare şi la librăria Zeidner din Braşov. multe domne şi domnişore şi o mare mul­ de „Asociaţiune" şi de scopurile ei.
crările şi cu cea mai mare bucurie a cons­
ţime de popor din Veza, Ciufud şi Thiur. 6) Ios. Lita în numele comisiunei a
tatat, că acele sunt tote pregătite cu mult
Şedinţa I s’a petrecut în ordinea ur- doua raporteză, că a incassat dela 6 mem­ gust, cu multă artă şi cu multă pricepere,
Despărţământul Blaşiu al „Aso- mătâre: brii vechi ordinari 30 fl., dela 5 membrii aşa încât acele tote merită lauda şi re-
ciatiunei“. 1) Dir. desp. I. German deschide şe­ noi ordinari 25 fl., dela 4 membrii ajută­ cunoscinţa cea mai adevărată, şi dâcă îm­
y
dinţa cu o vorbire avântată despre în­ tori 7 fl., la olaltă 6 1 fl., şi că s’au înscris
prejurările ar concede, tote ar merita dela
Blaşiu, 1 Aug. 1898. semnătatea culturei, la care tot aşa de afară de aceştia încă 5 membrii noi ordi­ una pănă la alta, ca acele să fiă premeiate;
Despărţământul XI (Blaşiii) şi-a ţinut frumos şi de entusiasmat a răspuns preotul nari, cari nu şi-au solvit tacsa. aşa însă comisiunea numai pe uuele din
aduuarea sa generală din acest an în 31 din Veza Victor Moldovan, salutând cu bu­ 7) Faţă de raportul comisiunei a 3-a ele le pote premia.
Iulie la Veza, lângă Blaşiii. Comitetul des­ curie pe directorul şi pe comitetul despăr­ se decide, că să se amâne pănă la orele Masă comuna. După şedinţă apr6j.e
părţământului, însoţit de mai mulţi membrii, ţământului, că a venit în mijlocul popo­ 6 p. m., când va fi împărţirea premiilor. întrăgă inteligenţa, care a luat parte la
au plecat din Blaşiii la orele 8 a. m. Porta rului din Veza să-şi ţină adunarea gene­ 8) Defigerea locului pentru ţinerea şedinţă, s’a întrunit la masa comună, ce s a
de triumf cu „Bine aţi venit", stradele cu­ rală şi dorindu-le tot succesul la lucrarea audunării generale viitore a despărţămân­ dat în „Grădina Comşa" din Veza. La
rate şi împodobite ou crengi şi cu verdeţă lor culturală. tului s’a lăsat îuţelepciunei comitetului. banchet au luat parte peste 60 de persone,
şi poporul mult de pe marginile stradelor, 2) Notarul A. 0 Domşa cetesce ra­ 9) Pentru adunarea generală a „Aso­ domuite de o bună disposiţiune, ce nici
arată, că Veza aşteptă serbâtoresce comi­ portul comitetului despărţ. despre activi­ ciaţiunei", ce se va ţină la Beiuşiu, se aleg ploia nu părâ a pute strica. S’au ţinut o
tetul. La porta de triumf a fost salutat co­ tatea sa desolvată în anul de gestiune delegaţi Dr. Augustin Bunea, secretar me­ mulţime de toaste.
mitetul de primarul comunei Uarie Aldea 1897/8. Din acest raport apare, că: a) Şe­ tropolitan şi Dr. Vas. Hossu prof. de teol.
şi G-eorge Popa. La întâmpinarea lor scurtă, dinţe au fost 5, în cari s’au pertractat 32 10) Apoi se alege directorul şi comi­ Petrecere. De petrecere încă a fost
clară şi espresivă a răspuns directorul co­ obiecte diferite, b) Membrii sunt 4 pe tetul pe un period nou de 3 ani, cari ră­ îngrijit, atât pentru popor, cât şi pentru
mitetului despărţământului lom German, viâţă şi 47 ordinari, âr ce privesce nu­ mân tot cei vechi, cu acea schimbare, că inteliginţă. La 12 '/ a început petrecerea
2
prof. gimnasial, în cuvinte alese şi potrivite. mărul membrilor ajutători, acela este schim- controlorul I. F. Negruţiu, deărece ca mem­ poporală din „Grădina Comşa". Flăcăi şi
băcios după împrejurări. E frumos numă­ bru pe vieţă şi aşa pote lua parte la Ş9 fete din 3 comune, din Veza, din Thiur şi
De aci comitetul, însoţit de o mare
rul membrilor Asociaţinnei, cari locueso pe dinţele comitetului, a renunţat la ofiiciul din Ciufud, erau adunaţi cu toţii la horă
mulţime de Vezenî, care în continuu cres-
teritoriul acestui despărţământ, dâr nu este de controlor, er în locul lui se alege acum Iţi era mai mare dragul să i vec|I pe toţi
cea, a plecat la biserica gr. cat., unde ser­ cu feţele pline de veselie, învârtind hora
îndestulitor, căci despărţământul Blaşiului Dr. Is. Marcu.
viciul divin s’a celebrat cu mare pompă. A română. Feţele clasice de fete şi de flăcăi,
are o inteligenţă destul de numărosă, o 11) După aceste directorul despărţ.
celebrat M. O. D. Ioan German asistat de
mulţime de preoţi culţi şi inteligenţi, de la orele 12 y închide adunarea, la vor­ costumurile artistice, salturile precise şi
2
prof. Ioan F. Negruţiu şi Victor Moldovan,
proprietari, de învăţători şi de economi birea sa a răspuns de tot frumos, oratoric pitoresc!, mişcările fermăcătore, strigătele
preotul din Veza. Predica a ţinut’o luliu poetice şi pline de spirit şi sarcasm spe­
avuţi, cari toţi ar pute fi înscrişi între şi pătrundător preotul din Thiur Ioan P.
Nistor, revisor ar'cliiediecesan, în limbgiu po­ cial românesc, privirile unele cutezătore şi
membrii Asociaţiunei. La tot caşul ar fi de Păcurar, după ale cărui cuvinte şedinţa se şi
poral, âr cântările liturgice le-au condus d-nii
dorit să sosâscă odată acel timp, în care ridică. pătruncletore, altele blânde şi sfiose, şi
Aron Papiu, not. consist, şi Fie. lonaş, prof. zimbetele pline de farmec şi de dragoste,
să între în consciinţa fiă-cărui român cu Esposiţiă. Dela orele 10 a. m. şi pănă
de cânt. Serviţiul divin a durat dela orele — tote acestea îţi umpleau inima de ade­
carte, că a face parte dintre membrii „Aso­ după prâncl târcliu a fost deschisă sala de
V 9—10 şi a fost ascultat de un mare nu ciaţiunei", însemnă a-şl împlini una dintre esposiţiă pentru lucrurile de mână femeiesc!. vărată bucurie românâscă, căci tot ce
2
măr de credincioşi, inteligenţi şi din popor. vedeai, audiai, tot ce în general observai şi
cele mai momentuâse datorinţe faţă de Şâpte comune Veza, Ciufud, Thiur, Spătac,
După s. Liturgie s’au întrunit cu toţii, nâmul românesc, c) Agenturi comunale şi Mănărade, Boşia, Pănade, au grăbit aici la simţiai. aceea tot românesc era. Erau cu
inteligenţă şi popor, în „Grădina Comşa" 'biblioteâî poporale au fost în comunele îndemnul Domnelor Mollovan, Borza şi privitorii ţărani cam la 300 persone, afară
;
din Veza la şedinţă, care a început la Boşia, Bia, Sâncel, Cenade, Oergău, Mi­ Comşa din Veza, a-şî espune lucrurile de de aceştia mai privea încă şi inteligenţa
orele 10 % a. m. sub presidiul directorului halţ şi Lunca, sunt der pănă acum 7 mână femeiesc!. Şi în adevăr frumos lucru în mare număr.
despărţământului Ioan German. Şedinţa a agenturi şi 7 biblioteci. Averea despărţă­ au făcut şi plăcute momente şi impresiunl Sera apoi la orele 8 a urmat petre­
fost forte bine cercetată, acolo am vădut mântul în anul acesta a fost de 277 fl. 46 au causat aceste 7 comune prin lucrurile cerea pentru inteligenţă în „Hotelul Uni­
pe Escelenţa Sa D-l Metropolit Dr. Victor cr. din care spre diferite scopuri s’a spe- lor la toţi ospeţii acelei sale împodobite. vers" din Blaşiii. La acâstă petrecere au
Mihălyi, pe Reverdss. D-n preposit Ioan sat 271 fl. 90 cr. şi a mai rămas 6 fl. 56 cr. Căci s’au putut vedâ acolo, cămăşi frumos luat parte mai multe domne şi domnişore,
M. Moldovan, preşedintele „ Asociaţiunei" 3) Se aleg apoi 3 comisiunî: ai una brodate, crătinţe artistice, covore minunate atât din Blaşiii, cât şi provinciă. Petrecera
şi pe următorii domni: Ioan Bian prof. în pentru censurarea raportului b) alta pentru ştergare, învălitore de cap, funduri de pe­ a fost animată şi a ţinut pănă dimineţa.
Bucurescî; E. D. Domşa monacii basilitan; încassarea de tacse şi înscrierea de mem­ rină, tapete ş. a. ş a., tote cu cel mai Venitul curat peste 50 fl.
Ştefan Pop, not. consist.; Dr. Vas. Hossu, brii noi, în fine c) una pentru censurarea bun gust pregătite Frumseţa şi arta cu I . R .
prof. de s. teol.; George Vancea proprie­ şi premeiarea lucrurilor de mână femeescl. cari au fost pregătite aceste lucruri de
tar ; Simion Căluţ, advocat în D. Sânmârtin, 4) Membrul I. F. Negruţiu, prof. prep., mână, l’au îndemnat şi pe Esc. Sa D-l Me­ Dela băile din Jabenita.
y
I. Ilorşa, protopop în Bia; I. Orga, vice- îşi cetesce interesanta disertaţie despre tropolit, ca să dăruiâscă pentru premiarea
— 18 (30) Iulie 1898.
rector seminarial; Dr Iacob Badu, paroch „Grădina de legumi şi cultivarea legumelor". acelor lucruri 3 premii, unul de 20 franci
în Bucurescî; Victor Moldovan, preot în A durat / de oră şi a fost ascultată cu şi 2 de cât 10 franci, tote trei în aur. Tot Jabeniţa este un modest stabilement
3
4
Veza; Velicea preot în Spătac; Vas. Smi- mult interes de cătră un mare număr de acâstă frumseţă şi acest gust, ce s’au ma­ haineai', forte puţin cunoscut publicului
geliszlii, preot în Sâncel; Dumitru Badu, popor şi inteligenţă. După terminare, diser- nifestat în esecutarea lor acurată şi fină şi celui mare, dâr cu atât mai cunoscut îna­
comptabil la „Patria ; David Badeş, fores- tantele a fost viu aplaudat. în conducerea cu artă şi atât de potrivită intea masselor poporului român şi neromân
a
stier archiedecesan; Gavrilă Pecup prof. 5) Dr. Is. Marcu raportâză în numele a colorilor, ce pe fiă-care moment te făcea din ţinutul Reghinului, care pănă cu vre-o
gimn.; Dr. Isidor Marcu, prof. de s. teol.; comisiunei prime, că a censurat raportul părtaş la atâtea tablouri pitoresc!, au în­ doi ani înainte de asta alerga la Jabeniţa
Sofroniti Stan, comptabil la „Patria" ; I. F. şi l’a aflat în bună ordine, asemenea a aflat demnat şi pe comisiunea exmisă pentru în număr mare pentru a-şî căuta aici vin­
Negruţiu, prof. prep.; A. 0. Domşa; I. Br în bună ordine şi raţiunile şi proiectul de censurarea şi premeiarea lucrurilor de mâuă decarea bolelor provenite din răceli şi în
-
Hodoş, dii ector la „Patria" ; Alecsiii Viciu, budget. Aduce comitetului pentru zelul său femeiesc! dela esposiţiă, a-se pronunţa cu special oontra reumatismului.

Vădând, că mă lasă cam mult în acestă — „Hai domnule de mă rade! Unde-i dâr de feliu de unde escl, unde te-ai siune. O sfeclisem. Credeam, că âr’ o şterge
posiţie, îi disei: săpunul ?“ născut ?" spre vecinul şi mă lasă săpunit.
— „Dă domnule mai iute de mă rade". — „Un săpun pentru gâtlejul dom­ — „Ei! cli dom’le că’s din Galaţi — La somaţiunea mea, ca să încâpă
w
— „Tocmai asta voiam şi eu" — îmi nului băete", să adresâză bărbierul băiatu­ par’că ce trâbă mare. Adecă tot eu să clic .
odată, vă l că prinde briciul în mână şi, ca
răspunse — „der nu am săpun". lui de prăvălie. Acesta numai, decât aduce — „Ai familie?"
şi când şi-ar fi poruncit şie-şî, dă cu repe­
se
— „Etă colo este", cl' ^h eu, ar &- o „ţuică". — „Am avut şi eu o „cartofă neno­ ziciune mâna stângă pe sub roc, şi de pe
tând cu mâna spre o cojiţă de săpun. — „Fugi d’aci, eu nu beau ţuică, rocită", acum e servitbre, guvernantă, mai la spate scote o curea, carea servea tot­
— „Ba, da, este! der săpunul acela vino de mă rade". sciu eu ce?" odată şi pentru susţinerea pantalonilor, şi
nu e pentru ras, acela e săpun fin şi . . . “. — „Drept să ţi spun, dom’le, astădl — „Nu trăiţi împreună?"
întindându-ml capătul liber îmi dise: „la
— „Nu-i nimic, săpunesce-mă şi cu văd eu, că n’oi să te pot rade să-mi placă", — „Am dimis’o".
ţine niţel, dom’le, te rogL
acela". mai bine să poftesc.! mâne diminâţă". — „Cum?"
Surprins de acest metod de a ascuţi,
— „Nu se pote, dom’le, la lucrul ăsta Sfatul bărbierului mi-s’a părut la loc, — „Să vedl cum. Odată când sosii am apucat de curea, âr el plăs ', plisc, cu
1
trebue săpun, care să facă zole multe dom’le, mai cu sâmă, că ajunsese deja la a cincia dela vecinul, cum am intrat în casă, fără briciul şi p’o parte şi p’alta. Şi-a aşedat
şi săpunurile fine, scii D-Ta, nu fac zole mastică şi am rămas cu rasul pentru a nici o vorbă so repede la mine cu forfe- curâua la loc şi m’a ras el, cum m’a ras,
multe". doua di. cile să-mî taie urechile, cu briciul dă nă­ destul de bine.
— „Ei apoi, ce i de făcut?" * vală la beregată, ca o fâră, dom’le; m’a
* ^ .*it Scot un leu şi-l pun pe masă, aştep­
— „Un moment numai, te rog să aş­ muşcat cu dinţii ca cânii, m’a sgăriet ca tând restul.
tepţi pănă mă reped la prăvălia de peste L’am aflat îmbrăcandu-se. Am nimerit pisicile, m’a lovit cu piciorele ca caii, dâr
drum s’aduc săpun", — şi fără să mai aş­ bine, cugetam în mine, — e trâz şi văd mi-se pare că nu cu piciorele ei, ci cu — „ScusaţI, dom’le -- îmi (Şise, — dâr
tepte, o ia la fugă pe uşe. Am aşteptat în că are şi săpun. unul de scaun, că prea m’a usturat grozav în momentul acesta ’ml-e imposibil să vă
acâstă posiţie cam cât am socotit, că ar fi Pănă să-şi termine toaleta, m’am dat multă vreme. Şi a plecat, fără să dică mă­ dau restul".
avut timp să se întorcâ; am aruncat apoi în vorbă cu dânsul şi 1 întreb, de unde e? car adio, dom’le, înţelegi D-Ta?" L’am înţeles. C’o rafinărie destul de
şervetul şi m’am mai preumblat prin „sa­ — „De unde'vrâi, dom’le, din Bucu­ Jntr’aceea şervetul âr intrase în slujbă. fină pe sâma lui, mi-a şters leul întreg.
lon", der bărbierul meu nu se mai întor­ rescî, din Brăila, Galaţi, Giurgiu, Focşani, După ce m’a săpunit, văd că întârzie a lua Aşa am păţit eu cu bărbierul din
cea. Am mers după dânsul la prăvălie şi de unde poftescl". briciul în mână, se observa 6re-cum în Gâneni.
l’am aflat bând mastică. — „Văd eu c’ai umblat mulţă ţâră, apucăturile lui o perplesitate, o ne deci-