Page 101 - 1898-07
P. 101
Nr. 16 3—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.
Nici nu era zadarnică alergarea po văcjut pe d-1 paroch Andreii! Yoda din Conferinţele înveţâtoresci din proto- După terminarea conferenţelor la 11 /
J
2
porului în masse la băile din Jabeniţa, căci Ormenişul de Câmpiă, advocatul Dr. Tri- presbiteratnl Buziaşnlui, ore amiadl, preoţii, învăţătorii şi alţi âs-
aceste băi au dat sănătate multor bolnavi pon din Bistriţa şi încă 2 — 3 domne din peţl merg în corpore în frunte cu d-1 adm.
şi nenorociţi. Ele sunt băi sărate, în cari alte părţi. ţinute la 13 şi 14 Iulie v. lubileul co protopresbiteral Aureliu Drăgan şi d-1 Dr.
se află şi o mică cantitate de iod. Efectul Avem nisce lăutari din Târgul-Mure- misarului şcolar tractual Ioan Marcu. Petru Darbu, în localitatea scolei nâstre,
vindecător însă nu»l esercia a< ât apa, cât şului, cari cântă 2 ore diminâţa şi alte 2 unde era încuartirat comisarul şcolar, Ioan
Buziaş, 31 Iulie.
mai mult noroiul, ce se află în bălţile să ore sâra, der musica e slabă de tot şi Marcu, spre a-l felicita la iubileul său de
rate de pe câmp. Bolnavii se adunau în piese românescl câută forte puţine. Se plă- După o pausă de câţî-va, ani în de 25 ani, de când funcţionâză ca comisar
jurul uuor bălţi anumite de pe câmp, se tesce însă şi aici taxa de 2 fl. pentru mu- cursul căreia conferenţele învăţâtorescl din consistorial la esamenele anuale şi la con
desbrăcau şi se ungeau pe partea bolnavă sică dela toţi câţi cercetâză băile, nefiind Diecesa Caransebeşului au fost sistate şi în ferenţele învăţâtorescl din tractul Buzia
a corpului, ori chiar pe corpul întreg cu scutiţi nici chiar âspeţii, cari au cuartirile locuite prin adunările despărţemintelor reu- şului.
acest noroiă, care este asemenea unei re- prin sat (şi nu în raoinul băilor) niunei învăţâtorescl, Ven. consistoriu die- Mai întâii! îl feliciteză părintele ad
şinî său smole, ce se prinde bine de corp, Sunt băi sărate, reci, cari constau cesan în urma unui conclus al sinodului ministrator în numele preoţimei, er învă
având o colore negră ca cernela şi con eparchial a reactivat conferinţele oficiâse ţătorul George Magheţiu în numele învăţă-
dintr’un mare basin, seu lac de apă sărată,
ţinând fârte multă sare. Unşi cu acâstă de odiniâră, şi astfel s’a satisfăcut atât re- torimei din tract, acesta presentând iubi-
despărţit într’o parte pentru bărbaţi şi alta
smâlă, bolnavii stăteau în arşiţa sorelui, pentru femei, âr jur împrejur odăi pentru cerinţei legale din statutul organic, cât şi lantului un frumos şi preţios orologiu de
pănă ce smola se usca, apoi se spălau. desbrâcat. necesităţii de reactivare reclamate în inte aur cu monogramul iubilantului pe faţa
Acestă operaţiune o repetau în fiă-care 4b resul învăţământului nostru poporal chiar orologiului, er pe partea inversă din lăun-
Acest basin este adânc de 40 — 50
şi efectul era admirabil, scoţând răcâla din şi de corpul învăţătoresc, care a simţit tru cu inscripţiunea: „Comisarului şcolar
metri. Apa este însă atât de sărată şi con
trup şi vindecând cu deosebire reumatismul mai bine folosul acelora. I. Marcu, la jubileul de 25 ani 14/VII1898.
densată, încât nu permite cufundarea nici
cu mult succes. Reactivarea conferinţelor s’a început învăţătorii din protopresbiteratul Buzia
unui corp. Inotarea se pâte face cu cea
44
Băile erau în proprietatea erariului. din anul trecut 1897, punendu-se ca obiect şului .
mai mare uşurinţă. O astfel de baiă costă
La oâmp însă, pe moşiile locuitorilor din 12 cr., fără haine, şi se face de regulă de al acelora metodica specială a Religiunei Urmeză apoi întrunirea tuturora la
comună, cari toţi sunt Români, se aflau 2-orî la (îi. E bună pentru omenii graşi, în scâla poporală, cuprinsă in indegetările un banchet ţinut în o grădină publică în
mai multe bălţi, unde poporaţiunea săracă cum sunt şi eu, căci îi mai subţiâză. metodice din broşura d-lui prof. Dr. Petru onârea jubilarului comisar. Primul toast îl
putea să-şi facă cura fără a plăti nici o Darbu, er ca conferenţiar a fost însu-şî au- ţine părintele adm. protopresbiteral pentru
Acest basin a fost curăţit nu de mult,
taxă. Se adunau sute de ţărani, bărbaţi şi torul-profesor în calitate de comisar con Prea Sânţitul Domn Episcop diecesan, Ni
fiind apa scâsă cu tulumbele! In fundul
femei, cari prin numărul lor cel mare cau- sistorial, care anul trecut a propus meto colae Popea, al doilea din partea învăţăto
basinului s’a găsit noroih mare, care însă
sau chiar şi însemnate pagube proprietarilor dica Religiunei în trei protopresbiterate cu rului din Buziaş pentru jubilar, prof. Darbu
nu s’a curăţit, căci se presupune, că tocmai
de moşii, căci le călcau ierburile şi buca succesul, care îndreptăţesce pe toţi a aş pentru învăţătorime, comisarul şcolar pen
acest noroifi. dă apei efect vindecător. S’au
tele; proprietarii însă, buni la inimă şi tepta adevăratele resultate, ce are să dea tru administr. protopresbiteral, preotul
găsit tot-odată şi unele aparate de lemn,
milostivi faţă de neputincioşi, cum sunt scola poporală pe viitor din obiectul Re Avram Ciocoiu pentru d-1 prof. Darbu, er
ce se crede, că au rămas acolo de pe tim
toţi ţăranii noştri, nicl-odată nu s’au gân ligiunei. jubilarul, făcând pe scurt istoricul conferen
pul Romanilor, când acest basin, ai căruia
dit să pună vre-o pedecâ nenorociţilor, Acestă metodică specială a propus’o ţelor învăţâtorescl şi a instituţiunei comi
păreţi sunt numai sare, era o mină sali-
cari încercau să afle vindecare la bălţile d-1 profesor Dr. Petru Darbu în conferin sarilor şcolari, amintind cu pietate de
nară. Mi-s’a spus, că d-1 preot Petru din
de pe moşiile lor. ţele învăţâtorescl ţinute în sânta nâstră neuitatul nume al fericitului Episcop de
Gurghiu s’a ocupat special cu studiarea is
De câţî-va ani băile au ajuns în pro biserică din opidul Buziaş la 13 şi 14 Iu pie memorie, Ioan Popasu, sub era căruia
toricului acestor băi şi a localităţilor din
prietatea unui Jidan cu numele Griinn. lie v. a. c. la cari au participat toţi învă a fost denumit de comisar şcolar mai în
împrijurime, cari presentă multe urme de
Acesta, mână în mână cu notarul şi fi- ţătorii, precum şi unii preoţi şi teologi din tâii! în alte protopresbiterate, apoi de 25
pe timpul Romanilor. Cred, că studiul d-lui
solgăbirul cercului, a sciut să ducă lucrurile tract, dând explicaţiunile şi indegetările de ani în acest tract, esprimă mulţămită eăl-
Petru, dâcă-1 va da publicităţii, va fi de
la atât, că acjl nimănui nu-i este permis a lipsă. durâsă Prea Sânţiei Sale actualului Episcop
interes.
se folosi de bălţile dela câmp, şi acesta Conferinţele cărora li-a premers che diecesan, Nicolae Popea şi Ven. Consistoriu
De încheiere mai observ, că Jabeniţa pentru distincţiunea, ce i-se dă de un şir
din causă, ca toţi să fiă siliţi a-se folosi marea duchului sânt în biserică oficiat cu
este o comună frumâsă. Poporul şi-a con lung de ani, apoi On. înveţătoriml şi preo
de băile Jidanului şi a-i plăti acestuia pompă de părintele administrator proto-
servat bine portul său naţional; e sdraven ţim! pentru iubirea şi încrederea manifes
taxele pesorise pentru băi. Până acolo a presbiteral Aureliu Drăgan asistat de încă
şi bine făcut. Sunt greco-catolicl şi greoo- tată totdeuna, dâr mai cu semă în cliua
mers răutatea acestor esploatatorl, înoât doi preoţi, s’au deschis prin o cuvântare
orientall. Cei dintâi însă în minoritate dis- de adî.
cu asistenţă de gendannt au astupat bălţile potrivită de d-1 adm. protopresbiteral, după
parentă. Au două biserici şi doi preoţi, Sub decursul mesei solemne, s’au cetit
de pe moşiile private ale locuitorilor. Ro care conferenţiarul-comisariu consistorial în
şcâla însă numai una, der forte frumosă şi telegramele şi scrisorile sosite la adresa
mânii însă au destupat din nou bălţile tr’o meduâsă vorbire spune scopul esmi-
nouă, care face onâre harnicului preot gr. jubilarului şi anume mai multe telegrame
pentru a-le pune la disposiţia neputincio siunei sale şi al conferenţelor din acest an,
or. Duma, un bărbat cu crescere modernă, şi scrisori din Caransebeş, apoi din Bra
şilor, dâr Jidanul cu organele administra âr comisarul şcolar tractual Ioan Marcu, în
care de 7 ani, de când a venit în acâstă şov, Lugoş, Reciţa, Cernăuţi, Şiria şi din
tive le-au astupat ârâşî cu forţa. văţător în Boeşsa montană, care şi de astă-
comună, a iniţiat multe fapte frumâse, pen părţile Vârşeţului.
Un fruntaş maghiar, care actualmente datâ a aflat de bine a-se afla în mijlocul
tru cari cu drept şi-a stors iubirea şi re Cu acestea s’au încheiat festivităţile
petrece aici la băi, s’a scandalisat însu-şl de învăţătorilor săi, a salutat pe conferenţiar
cunoştinţa poporului său. jubilare, cari, deşi modeste, totuşi au avut
aceste măsuri neomenose, ba a declarat, de bună venire în tractul Buziaşului. un caracter solemn.
că va întreveni în favorea neputincioşilor, Ce privesce administrarea politică, îndată în prima conferenţă aducân-
cu atât mai vîrtos, căci bălţile vindecătâre, acâsta e ungurâscâ. Cred, că prin asta am du-se ovaţiunî Prea Sânţiei Sale Domnului Nu pot încheia acest raport, fără ca
aflându-se pe proprietăţile private ale ţă dis destul. Ca s’o cunâsceţl mai bine, voiă Episcop diecesan, Nicolae Popea, s’a espe- să nu amintesc, că jubilantul nostru comisar
ranilor din comuuă, nu are nici Jidanul, spune un cas: dat Prea Sânţiei Sale o telegramă de Ioan Marcu nu numai de noi învăţătorii şi
preoţii din tract este recunoscut, ca un
0
nici fisolgăbirăul, ori notarul dreptul de-a Intr’una din elfi®! acestea trece pe omagiu şi mulţămită pentru reactivarea
bărbat zelos pentru scâlă şi instrucţiunea
dispune asupra lor, recurgând chiar la stradă notarul din loc Tecsy Elek. La o acestor conferenţe. Prea Sânţia Sa, ca
asistenţă de gendarml. margine a drumului se afla un ţăran ro adevărat părinte iubitor de fiii săi, a răs nostră poporală, ci şi de factorii bisericii
nostre este recunoscut— după cum sună şi
S’au întâmplat mari barbarii şi scan- mân, care se ocupa cu vânzarea de făclii puns telegrafic, dorind resultat bun şi spor telegramele — de un învăţător meritat în
dale. Anul trecut o domnă, fiind aflată la etc., şi care nu era de aici din loc. Notarul, în învăţământ. tru promovarea instrucţiunei nostre po
câmp tocmai când îşi făcea cura, fiind cu îndată ce-1 vede, merge drept la el şi fără Resultatul conferinţelor d-lui Barbu şi porale.
corpul gol şi uns cu smolă i-s’au Juat din a i dice o vorbă, începe a-l lovi peste cap cu a ostenelelor sale întru compunerea cărţi I. C.
partea autorităţilor hainele şi ’i s’au adus un baston, pănă când pe bietul om l’a năpădit lor de Religiune, — cari au reclamat un stu
în comună, er femeia (o dâmnă) a rămas sângele, crepându-i capul. Acesta s’a petrecut diu deosebit şi aprofundat al autorului —
în câmp cu corpul gol. Astfel de lucruri în centrul stabilimentului balnear, în pre- şi întru penetrarea acelora, se va vedâ şi SCIRl ULTIME.
se petrec şi astădl. Ţăranilor li-s’a spus, că senţa întregului public dela băi, care stătea simţi atunci, când toţi cei chemaţi de a Madrid, 5 August. Agitaţiunile
de vor fi aflaţi la câmp scăldându-se, ori înmărmurit în faţa acestei bestialităţi. Un propaga religiositatea şi moralitatea elevi Carlijtilor au luat marî întinderi în
uugându-se cu noroiti din vre una din băl fruntaş maghiar, revoltat de acest fapt, lor, adecă deşteptarea, desvoltarea şi întă întrega Spaniă. Don Carlos a scris
ţile vindecătâre, vor fi aduşi în comună nu se putu reţine de-a nu striga din de rirea sentimentului religios-moral al lor, carlistului Fortina din London, că
-aşa smoliţi şi desbrăcaţl în pielea gâlă. părtare: „JegyzO ur, ne szamdrlc:dj'ch. Hisz, vor face asemenea studii seriose şi apro tote sunt gata pentru isbucnirea re
u
ez igazi scandalum! (D-le notar, nu face fundate asupra cărţilor autorului-confe-
In astfel de împrejurări băile din Ja- voluţiei. Guvernul a luat măsuri de
măgării. Acesta e adevărat scandal!)
beniţa nu mai sunt adî cercetate nici pe renţiar, şi apoi acelea le vor aplica conform înăbuşire a ori-ce mişcare revolu
departe aşa, cum erau înainte cu vre o doi Eu n’am fost martor ocular la acest principiilor indegetate în metodica specială ţionară. •
4
ani. Ţărani nu vin din causa speselor, er fapt. Der am audit în mijlocul unei socie a „Religiunei * d-lui Barbu.
public mai ales asemenea nu vine din tăţii de Unguri şi Saşi vorbindu-se, că ar A doua edi, cu conferenţă III, s’au ter Londra, 5 August. Tractările de
-causa instalaţiunilor prea primitive şi a trebui dat publicităţii caşul şi în acelaşi minat conferenţele prin o cuvântare a d. pace între Spauia şi America pro-
gresâză încet. Se crede, că în Paris
•comfortului defectuos. Nici băile nu mai timp să se facă arătare şi la autorităţile su- prof. Barbu în termini aleşi şi de laudă la
se va întruni o comisiune pentru
-sunt acelea, cari erau înainte, căci cei periâre. Unul dintre Unguri observa însă, adresa adm. protopresbiteral şi a comisa pace.
ce vor să facă cură sunt siliţi a se că n’ai la cine face arătare, căci fisolgă rului şcolar, îndemnând pe învăţători a
restringe la localitatea închisă a Jidanu birăul e una cu notarul şi notarul e una propune Religiunea după indegetările sale,
lui, unde însă nu pot a se tăvăli prin cu Jidanul Griinn. Aici totul merge după apoi prin o vorbire frumosă a învăţătorului L i t e r a t u r ă .
noroiă, nici a alege noroiul cel mai bun, volniciă. Ioan Circiu, din Buziaş, care mulţămesce A II-a Programă a şcolei civile gr.
ci trebue să se mulţămescă cu noroiul, A(jl aud însă, că unul dintre fruntaşii d lui prof. Barbu pentru ostenâla şi zelul cat. publice de fete din Deiuşiu, — aparţi-
44
ce li se dă într’un mic vas de lemn, maghiari a avut totuşi bunul simţ de-a face său dovedit în aceste conferenţe, oferindu-i nătâre „Internatului Pavelian de fetiţe —
din care îşi iau cu mâna şi-şi ung corpnl. direct arătare la d-1 vice-şpan al comita o cărticică elegantă acoperită cu subscrie a diecesei gr. cat. din Oradea-mare pe anul
Ţăranii erau, cari făceau mai mare tului Mureş-Turda, Dezsi Zoltan, care se rile tuturor participanţilor. şcolastic şcol. 1897/98, redactată de Vasiliu
reclamă acestor băi. De când însă ţăra elice, că ar fi şi pornit cercetare discipli In fine părintele administrator proto Stefanica, directorul şcolei şi prof. p. ord.
nilor li-s’a pus pedecă, reclama a încetat nară contra notarului bătăuş. presbiteral, sfătuind pe învăţători a-se ţinâ gimnasial. Programa are ca apendince
44
şi publicul ales încă a început să cerceteze X. de nouăle principii metodice ale d-lui Barbu „proba unei festivităţi , arangiate de ele
mai rar aceste băi. Ad( abia se află 25—30 la propunerea Religiunei, şi urând de bine vele internatului pentru din iubilară a epis
familii, parte mare Paşi, mai puţini Ma pe d. profesor în nobila şi importanta sa mi copului Pavel.
ghiari, er Româai, afară de mine, abia am siune, declară conferenţele de încheiatei
