Page 102 - 1898-07

Pagina 6. GAZETA TRANSIVANIEI Nr. 163 - 1898-

A apărut în Tipografia „A. Mureşianu", ticipa membrii, precum şi toţi binevoitorii şi fructele măndse ale virtuţilor străbune cietăţii centrale agricole" din Bucu-
Braşov, volumul al doilea: „Cultura spe­ şi sprijinitorii acestei instituţii culturale. creştinesc!, îndulcitore de dilele cele amare rescî — nu este esactă; căci in­
cială a plantelor", din „Manualul complect Obiecte: 1) Deschiderea adunărei la ale bietului popor român ţăran îmbrâncit pe secta, care găuresce mărul, nu e
l
de agricultură raţională" de Dr. G. Maior, 10 / ore a. m. în biserica gr. or. din Băiţa. glia iobăgiei şi asigurătore de existinţa şi vierme, ci omidă, de-6re-ce îşi schimbă
2
profesor de agricultură la şcola centrală 2) Raportul comitetului despre activitatea viitorul lui. Mână sacrilegă ar fi aceea, forma şi devine fluture, pe câtă vreme-
dela Ferăstrău şi Seminarul Nifon, pentru sa în anul 1897/8 şi despre starea despăr­ care ar cuteza să desrădăcineze din sufle­ un vierme rămâne vierme în tdtâ
usul şcolelor secundare şi superiore de agri­ ţământului. 3) Alegerea unei comisiunî pen­ tul şi inima poporului român pomul cre­ viaţa lui.
cultură, seminarii, şcole normale (prepa­ tru censurarea raportului. 4) înscrierea de dinţei strămoşesc!; prin acâsta ’i s’ar sgudui Acestă omidă este a unui flu­
randii) şi de consultat pentru agricultorii membri noi şi încassarea tacselor dela mem­ temelia esistenţei sale bisericescl şi na­ ture mic, cenuşiu, numit Carpocapsa
practici. Yol. II conţine 624 pag. octav brii vechi şi noi. 5) Cetirea disertaţiunilor, ţionale. pomonana, ea sbdră primăvara; după
mare, cu 202 figuri în text. cari sunt a-se insinua cu 2 dile mai înainte Domnilor învăţători! D-Vdstră v’a în­ ce s’a făcut împreunarea, femela de­
la directorul despărţământului. 6) Raportul credinţat s. biserică şi mama naţiune su­ pune câte un ou în fiă-care măr, când
lilta ce scrie despre aoest volum „Jur­
comisiunei pentru censurarea raportului co­ blima şi cu grea răspundere împreunată acesta e în formaţiune. Din acest
nalul Societăţii centrale de agricultură" din
mitetului. 7) Alegerea alor 2 delegaţi pen­ misiune de a fi grădinari surcelelor asecu- ou invisibil, ese un vierme mic, care
România Nr. 16. an. 1898 :
tru adunarea generală a Asociaţiunei din rătore de speranţa viitorului bisericei şi a îşi face o gaură şi pătrunde păuă
In introducere, autorul arată, cum se
acest an, convocată la Beiuş. 8) Designa- neamului nostru. Vă rog oltuiţl în trupina în mijlocul mărului, pe care nu-1
pot grupa diferitele plante cultivate în agri­
rea locului pentru adunarea generală vii- credinţei din inima lor mlădiţa sciinţei şi împedică de a-se desvolta.
cultură pentru a înlesni studiul lor şi d-sa
tore. 9) Alte afaceri, cari cad în sfera de a culturei, ca aceea pătrunsă de sucul dă­ Când viermele, seu mai bine
adoptă gruparea după întrebuinţarea pro­
competinţă a adunărei. 10) Constituirea tător de vieţă al religiunei să crâscă, în- 4is omida, a ajuns la completa des­
ductelor vegetale şi natura acestor pro­
despărţământului pe un period de 3 auî. floresoă şi să producă fructele dulci nutri- voltare, grăbesce edeerea mărului
ducte în: cereale seu bucate, legumindse seu
11) Disposiţiunî pentru verificarea protoco­ ţore de viâţa bisericei, naţiunei şi patriei; şi-l face să cadă. Acesta se întâmplă
păstăiose, oleiose, aromatice, testile, tinctoriale,
lului. 12) închiderea adunărei. nisuiţi-vă, ca în crescerea tinerimei române, la noi dela sfîrşitul lunei lui Iunie
narcotice, tuberculose şi răăecinose furagere,
Din şedinţa comitetului, ţinută în sciinţă şi religiunea, ca două surori dulci, înainte. După ce omida a mâncat
livccţl şi păşuni.
Brad, la 12/24 Iulie 1898. să se îmbrăţişeze şi să resulteze dintr’ân- sîmburii mărului, îşi face o gaură
Fie-care grupă constitue un capitol sele cultura adevărată a ingeniului şi inimei.
V. Damian, Dr. I. Radu, şi ese spre a-se ascunde în pământ,
al cărţei d-lui Maior. Sciţi D-Vostră, că acll este arborat
preşedinte. uotar. seu sub scorţa pomilor, unde se în-
In cap. I, cerealele, după generalităţi drapelul culturei poporale în fruntea popo- velăsce într’o gogoşe de mătase. In
asupra caracterelor botanice a composiţiei relor, prin care şcola poporală s’a procla­ primăvara viitdre ia din nou forma
şi întrebuinţărei cerealelor, se studiază amă­ E D U C A Ţ Î U N E . mat de un factor principal pentru croirea de fluture, care la rândul lui depune
nunţit cultura grâului, secarei, orzului, ora­ viitorului popdrelor. Oare popor va avâ ouă pe merele tinere.
şului, orezului, meiului, porumbului şi hriscei. carte, acela va avâ parte în terenul viito­ S’a observat, că atunci, când
Se înţelege dela sine, că acest capi­ Cliiămarea şcolei poporale. rului poporelor. erna a fost aspră, s’au găsit mai
tol este cel mai însemnat, fiind-că cerea­ Sunt mai trei decenii de când „Reu­ puţine mere viermănose şi din con­
Cu prilejul adunărei generale
lele, şi în deosebi grâul, formăză basa agri- niunea învăţătorilor Români SălăgenI" a
a Reuniunei învăţătorilor român! Să- tră, când ârna a fost mdle, merele
culturei universale. De aceea nu e mirare, înălţat drapelul solidarităţii culturale pro-
lăgenî, ţinută la 11 Iulie a. c., Re- au fost mai tdte viermândse. Acesta
că autorul a consacrat acestui capitol 156 vădut cu emblema asigurătâre de reuşita se pdte esplica în modul următor:
verendss. domn Vicar Alimpiu Barbu-
pagini, din care numai grâului revin 64 tuturor întreprinderilor: „Uniţi-vă în sim­ In iernile aspre, paserile îşi găsesc
loviciu a deschis adunarea printr’o
pagini: după generalităţi relative la zona ţiri, cugete şi fapte". hrana fdrte anevoiă, aşa, că sunt si­
vorbire frumbsă în care a arătat,
şi întinderea culturei grâului pe suprafaţa Frumose resultate, deşi modeste a în­
care este chiămarea şcdlei poporale lite să caute prin scorburile şi pe
globului şi la caracterele lui botanice, se ceputului, a produs Reuniunea nostră şi
române confesionale. In partea in­ sub sedrţa pomilor să mănânce in­
descriu varietăţile, ilustrându-se tipurile pănă acuma. Pănă acuma drapelul Reuniu­ sectele ascunse acolo, pe câtă vreme
troductivă a vorbirei, d-nul Vicar a
prin 7 figuri de spice, apoi se vorbesce de nei nostre a fost fîlfâit numai de un zefir în iernele moi, găsindu-şî hrana cu
desfăşurat marile merite ce şi le-a
condiţiunile desvoltărei grâului (clima, te­ blând cătră portul destinaţiunei ; acuma, uşurinţă, nu caută se mănânce in­
câştigat biserica, mama şcolei, pen­
ren etc.) plantele premergătăre, prepararea când şcâla română prin constelaţiunea îm­
tru cultura şi luminarea popdrelor sectele de sub sedrţă.
terenului, sămănatul, lucrările de întreţi­ prejurărilor actuale este pusă într’un stadiu
din tdte timpurile şi în special pen­ Mijldce de stîrpire nu sunt al­
nere şi îngrijire, inimicii şi bălele grâului, tru luminarea şi deşteptarea popo­ nou, drapelul misiunei Reuniunei nostre va tele, decât se se cureţe pomii erna
recolta, producţiunea şi comerciul interna­ fi clătinat de un curent mai aspru, se pote
rului român. Vorbind apoi despre şi să se strîngă merelo viermănose
ţional de grâne. că vehemenţa curentului să facă spărturi
şcolă, 4’ se: mai înainte de a eşi viermii din ele.
In acelaşi cbip, neapărat în măsura în drapelul nostru, însă acele vor fi măr­
Biserica a născut şi crescut neamului Un alt mijloc este, de a face în
importanţe relative, d-1 Maior tratăză şi turiile luptelor, cărora posteritatea se va
nostru bărbaţi providenţiali şi inteliginţă jurul trunchiului un fel de inel din
celelalte plante cultivate, aşa că ar fi de închina cu pietate; ddr grupaţi-vă in jurul
eclesiastică şi mirână, care ne-a întemeiat cârpe seu din bucăţi de sedrţă, omi-
prisos a-le înşire pe fie-care. drapelului şcdlei române confesionale, care e
şcole românesc!, prin urmare şcăla română 4iie vor găsi acolo un loc bun pen­
Plantele tinctoriale testile şi oleiose identic cu al Reuniunei, nostre şi acela se-l
este fiica bisericei, primogonită laptată din tru a-se adăposti; se vor strînge în.
sunt forte bine desvoltate în vederea re- ţineţi mai înalt, ca ori şi când, rezimat pe
pieptul ei şi purtată pe braţele ei; pentru piedestalul bisericei. număr mare, atunci se pot omorî
înălţărei industriei de casă, basate pe în­
aceea cu dreptul dice nemuritorul Bariţiu, Să nu perdeţl nici un minut dinaintea uşor.
trebuinţarea fibrelor acestor plante. Plan­
că istoria trecutului nămului românesc e
tele industriale au primit de asemenea o ochilor consciinţei de Român, că istoria,
biserica. Ohristos, prototipul dascălilor dice : Bureţii părăsiţi — plaga recoltelor.
desvoltare însemnată, aşa sfecla de zahar numele şi memoria factorilor, cari conduc
„Eu sunt buciumul, voi sunteţi viţa, dăcă Tot mai mult se confirmă faptul,
este tratată pe 30 pagini, arătându-se pe destinele unor însoţiri seu corporaţiunî cu
viţa nu rămâne în bucium, nu aduce fruot, că bureţii părăsiţi şi în deosebi bureţii
lângă amănuntele technice şi şansele cul­ ocasiunea unor stadii epocale o păstrâză
aşa şi voi, de nu veţi rămâne întru mine, în analele sale. Faceţi, ca numele şi me­ ruginoşî causeză în mare parte re­
turei sfeclei de zahar în ţăra năstră.
nu veţi aduce fuct". Şi eu dic, biserica e moria „Reuniunei învăţătorilor Români Sâ- coltele rele. Din acâstă causă au in-
Ultimul obiect — acela al plantelor buciumul, şcola e viţa, de cumva şcola nu terprins deja tdte statele culte paşii
de nutreţ — a primit o desvoltare aprăpe va rămâne pe buciumul bisericei, ci se va lăgenî" să rămână gravate pe paginele is­ necesari, pentru a împedeca lăţirea
toriei culturei poporale române confesio­
egală cu al cerealelor ceea-ee este forte despărţi de acela, nu va aduce fructele nale, prin penelul credinţei şi speranţei în acestor inimic! ai recoltelor. Şi în
bine pentru agricultura nostră, îiţ care cul­ virtuţilor, culturei şi sciinţei creştinesc! în- viitorul renascerei poporului ţăran român, Austria se fac pregătiri. Academia
tura nutreţurilor este destul de neglijată. dulcitore de viaţa omenimei şi a popore- i. r. de sciinţe din Viena a ales pen­
prin şcola poporală. Numai atunol ve-ţl
In acest capitol din urmă, între live- lor, ci se va usca. tru scopul acesta o comisiune, care
merita dela posteritatea recunoscătore, decă
cjile, păşunile dimpreună cu irigaţiunile, Şcola poporală română numai pănă vă ve-ţl nisui „uniţi în simţiri, cugete are să studieze acestă cestiune. Acestă
textul cuprindend 80 figuri de plaute co­ atunci va pută corăspunde misiunei sale şi fapte", ca clenodiele primite dela bise­ comisiune erăş! a însărcinat pe d-1
piate după natură, ceea-ce înlesnesce mult sublime de mare importanţă de a continua rica mamă date şcâlei, adecă: religiunea, Hugo Zukal din Viena (VIII. Ler-
determinarea plantelor şi pentru laici. Peste Opul măreţ început de divinul învăţătoriu ritul, moravuri strămoşescl, limbă şi iubire chengase Nr. 34), pentru lucrările
202 figuri bine reuşite ilustrăză cartea d-lui Ohristos în altariul crucii, adecă de a re- de neam şi patrie, nu numai le ve-ţl păstra, pregătitdre. Pentru a pute lucra cu
succes, s’a adresat d-1 Zukal între
Maior, care în afară de esperienţa proprie, nasce poporul român însetat de lumină ci şi polei în sufletul şi inima generaţiunei
a concentrat în acest op tot ce este mai prin cultură şi sciinţă corăspuncjătdre in- tinere concreclute grijei D-Yostre. altele societăţi şi la reuniunea buco­
esenţial şi mai util din cultura plantelor. digenţelor şi misiunei sale primite dela vineană de cultură cu rugarea, a-’l
Dăcă în ce privesce împărţirea mate­ providinţă în concertul popdrelor Europei încuno8cinţa prin o carte poştală —
riei şi espunerea ei comparăm Agrologia civilisate, pănă când va esista între ea şi în cas că s’ar fi ivit în o măsură
d-lui Maior cu a d-lui Kraft, despre cul­ biserică legătura dătătore de vieţă vitală mai mare bureţii de rugină în vr’o
tura specială a plantelor, ’i putem spune, spirituală. V i e r m e l e m ă r u l u i . regiune — despre acest fapt, des-
că e mult mai complectă şi fărte bine Trăim în seolul luminei (sciinţelor), criindu-i tot-odată şi soiul de bucate..
adoptată trebuinţelor nostre. dâr a întunecimei, necredinţei şi a umanis­ (Carpocapsa pomonana). In urma rugării d-lui Zukal au fost
Se pote abona la Tipografia „A. Mu- mului ipocrit, care se nisuesce a amăgi lu Tocmai acum este timpul, când provocate tdte reuniunile agronomice
reşianu" şi librăria H. Zeidner, Braşov, I. mea din resputerl, că p6te da cultură şi oiî-cine pdte vede, cum în fiă-care din Bucovina, a comunica d lui Zu­
Kraft Sibiiu. sciinţă poporului fără ajutorul credinţei, diminâţă suprafaţa de sub merii din kal ivirea acestor părăsiţi.
voiesce a lumina mintea şi a lăsa neculti grădină este acoperită cu mere că-
Preţul: voi. I. 5 corone • său 7 lei
vată inima, în care a aşedat Creatorul, ca 4ute peste ndpte.
pentru România; voi. II. 8 corone său 10 G r ă u n t e l e .
lei pentru România. într’o mină, baia bogată, pădurile de aur ale Cu multă părere de rău se adună
simţămintelor nobile. Istoria este martorul şi se aruncă acele mere, cari, decă pice povestea, că odată nisce copii
ocular al desvoltării tuturor popdrelor, aceea ar fi rămas pe pom, ar fi adus de jucându-se, găsiră într’o văgăună un lucru
CoiiTOcare. ne mărturisesce, că au fost timpuri grele, sigur un folos însemnat! necunoscut lor, de mărimea oului de găină ;
Prin acăsta se convăcă adunarea ge­ când poporul român nu era luminat de lu­ Sunt an!, când mai tdte merele prin mijloc avea o scobitură şi semăna cu
nerală a despărţământului X Brad al „Aso- mina sciinţei, ci zăcea în întunecimea forţii cad, pentru-că sunt viermândse. un grăunte. Se întemplâ să trdcă un om

ciaţiunei" pentru literatura română şi cul­ sale apăsătore. Der a avut înrădăcinat în Intr’adevăr, dâcă luăm un măr cu trăsura pe acolo, vădu lucrul, îl cum­
tura poporului român pe Duminecă 2 (14) suflet şi inimă arborele credinţei adevărate mai înainte de a eăde, găsim în el păra dela copii, dându-le cinci-4ecl de bani,
August în Băiţa. şi acela nu numai că a fost în stare de a un vierme. Acestă numire însă —■ cum îl duse la terg şi îl vendu împăratului, ca
La acăsta adunare sunt poftiţi a par­ se lupta cu furtunile seculare, ci a produs forte corect se esprimă „Jurnalul So­ o raritate. împăratul aduna pe înţelepţii şi.