Page 103 - 1898-07

N r. 163—1898 Q-AZET ATRANSILVANIEI Pagina 7’

pe sfetnicii săi şi le porunci să cerceteze — Ogorul meu era pământul lui Dum­ Mărci germane Cump. 60.20 Vând. 60.30 Aceste lucrări se vor da la un in-
oe lucru e acela: ou ori grăunte. nezeu. Unde eram, acolo era ogorul meu, Lire turcescl Cump. 11.80 Vând. 12.50 ţreprinŢetoriu. Ofertele trebue să fia
înţelepţii şi sfetnicii chibzuiră cât căci slobod era pământul, nu se scia de Scris. fone. Albina 5°/ 101.50 Yend. 102.50 compuse în scris, timbrate, sigilate
0
chibzuiră, der nu fură în stare să găsâseă proprietatea cui-va. Proprietate se chiăma bine, cu ceră tare de sigilat, şi din
vre-un răspuns. numai munca omului. Proprietar: Aurel Mureşiansa, afară să părte supra scripţiuue:
Lucrul acela necunoscut plin şi de — încă la două întrebări să-mi mai Redactor responsaMl: GregwrSui Maior. „Ofertla edificarea bisericei gr. cat.
taină sta pe ferestră; săra veni o găină, răspuncj.1, dise Ţarul. Mai întâiu oum se din Telciu“; şi să se predea, seu să
ciocni şi făcu o gaură într’ânsul. Cumeă putea ca înainte vreme să crâscă asemenea „D etunata“, se trimită pe postă la adresa Cu­
era un grăunte, văcjură cu toţii acuma, şi grăunţe şi acum nu? ratorului raţioninte Clement Câmpan,
institut de credit şi de economii, societate
înţelepţii se rostiră, că e un grăunte. Al doilea: oum se face, că nepotul pănă în 26 Septemvre la 12 6re din
pe acţii în Bucium.
Ţarul se minuna forte, de aceea po­ tău umblă în două cârje, cu una feciorul Ţi, în care (Ţuă la 2 ore d. a. se va
runci înţelepţilor, ca să iseodăscă unde tău, âr tu însu-ţl păşesc! slobod şi uşor? ţine licitaţia verbală şi după aceea
cresce grăuntele acesta. înţelepţii chibzuiră Ochii îţi sunt limpedl, ai dinţi sănătoşi şi Concurs. să vor deschide ofertele.
şi chibzuiră şi căutară prin cărţi, dâr nu vorba ta sună desluşit. De ce? spune-mi, După terminul defipt oferte nu
găsiră nimic. Yeniră la Ţar şi cjiseră: moşule, de ce aşa? Direcţiunea institutului de cre­ să vor accepta şi cele ce vor întră
— Nu putem da nici un răspuns. In căr­ — De ce e aşa? Pentru-că omenii nu dit şi economii „ D e t u n a t a“, so­ vor fi reieptate.
ţile nostre nu scrie nimic despre asta; tre- mai trăesc din munca lor, şi se uită cu cietate pe acţii în Bucium, deschide Ofertele înlăuntru lor vor avea
bue să întrebaţi ţăranii, pote că vre-unul jind la vecini. înainte vreme nu se trăia concurs !a postul de compiabiS al să cuprindă:

din bătrânii lor să fi aucjit, când s’au se­ aşa, ci se trăia cu frica lui DumneZ&u. ll-lea, împreunat cu un salar anual a) Suma procentelor câte voesce
mănat grăunţe de acestea. Fiind-că fiă-care avă al său, nu jinduia la de 4C0 ii. a le scări sau lăsa din preţul 'preli­
Ţarul porunci să aducă la densul un bunul altuia. Cei ce doresc se ocupe acest minat, atât cu cifre, cât. şi negreşit
ţăran bătrân de tot. post au se-şî înainteze petiţiile cel şi cu litere.
11
(Din „Albina , după L. Tolstoi).
I-se aduse un unchiaş cu părul alb şi mult pănă în 20 Aug. st. n. a. c. şi b) Dovadă, că intreprincjetorul
fără dinţi în gură, care se tîrî anevoie în se documneteze, că: posede capacitatea formală de a
cârjele sale pănă în palat. O ăl sm. d. a,r i;l1 septerm-âneiu 1) posed în vorbire şi scriere efeptui clădirea şi decheraţiunea es-
Ţarul îi arătâ grăuntele. Dâr bătrânul IULIE. are 31 CUPTOR. limba română şi maghiară ; presă că oferintele a cetit, ştudiat
abia mai putu să vadă. Pe jumătate vedăa, şi priceput bine condiţiunile edifi­
2) au absolvat academia co­
pe jumătate pipăia. Pilele Căleiid. Iul. y. Călernl. Gregor. mercială şi au făcut praxă la vre-un cării şi că spre comprobare a iscălit
— Nu poţi să-mi spui, tăicuţule, pe unde t6te actele de clădire, asemenea ca
Dam. 26 S. m. Ier. Ermol, 7 Oaietan institut de bani din patria.
cresce semenţă de asta? îl întreba Ţarul. cunăsce şi înţelege din vorbă în
Luni 27 f S. m. Pantei. 8 Ciriao Concurenţii, cari cunosc şi limba
P6te că tu însu ţi ai semănat asemenea Marţi 28 A. Proch şi Nica 9 M. Roman germană — ceteris paribus — vor vorbă condiţiunile de licitaţiune. şi
grăunţe? Seu p6te, că ai cumpărat vr’o- Mer. 29 S. m. Galinic 10 Laurenţiu ave preferinţă. că se supune lor fără nici o obser­
dată ? Joi 30 S. ap. SilaşiSilv. 11 Herman vare seu condiţiune.
Bătrânul era pe jumătate surd, cu Vin. 31 S. şi d. Eudochiu 12 Clara După anul de probă se face c) Oferintele să fi pus în ofert
8âm. 1 Desgropare s. f 13 Clara alegerea definitivă. Dela acest ter­
greu putea aucli, anevoie pricepea. El răs­ suma de 5°/ a sumei preliminate şi
min participă şi la tantiema statu­ 0
punse : anume: seu în bani gata, seu în
— Nu, pe pământul meu n’am semănat Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. tară în proporţia salarului. hârtii de stat scăŢate 10°/ sub cur­
0
nici odată aşa grâne, nici n’am cules, nici Din 5 August st. n. 1898. Nicolau Baieşian, Ariton IVI. Popa, sul Ţilei de 25 Sdptemvre 1898, ca
n’am cumpărat vre-odată pâne de asta. De Măsura Valuta preşed. direcţiunei. director esecutiv. vadiu la întreprindere, care în cas,
cumpăram grâne, foile erau tot-dâuna mă­ său C a l i t a t e a . austr. când oferintele ar ajunge a fi cel
runte. Trebue întrebat bătrânul meu, pote greutatea acceptat ’l va intregi la 10°/ spre
fl. c r . 0
că el va sci spune, unde au crescut grăunţe Nr. 10—1898. a servi de cauţiune.
de astea. 1 H . L . Grâul cel mai frumos 8 C o n c u r s . d) Iscălitura cu mâna propriă a
Ţarul porunci se ’i-se aducă pe tatăl J1 Grâu rcijlooiu . . 7 50 intreprinZătorului, punendu-şî starea
bătrânului. Grâu mai slab . . 7 — Se escrie concurs pănă în 14 Au­ şi locuinţa.
Grâu mestecat . . 5 —
Găsiră pe tatăl său şi îl aduseră îna­ gust St. n. a. c., pentru un post de
Săoară frumbsă . . 5 70 Planurile şi proiectul de spese
intea Ţarului. Yeni un bătrân cu o singură înveţătoriu dela şcăla confesională
îî Săcară mijlooiă . . 5 20 se pot vedea în cancelaria oficiului
cârje. Ţarul îi arătâ grăuntele. Orz frumos . . . 3 50 gr. cat. din Bistriţă, tractul proto-
)) vicarial din Năsăud, păoă la terminul
Ochii bătrânului erau buni încă. El )! Orz mijlociu . . . 3 — popesc Bistriţă din diecesa G-herlei însinuărei ofertelor, în ărele 8—12
privi semenţa cu de-a măruntul. >| Ovăs frumos . . , 3 — împreunat cu următărele emolu- a. m. şi dela 3—6 d. m.
Ţarul îl întreba. 5» Ovăs mijlociu . . 2 80 mente:
?5 Cucuruz . . . . 4 — Subscrisul senat ’şî reservă drep­
— Nu scii tu, tăicuţule, pe unde cres-
J i Mălaiu......................... 3 60 1) Salariu anual 300 fl. şi quin- tul de a accepta seu a reiepta fără
eeau grăunţe de astea? Pote că însu-ţl ai ) J Mazăre........................ 8 — quinalele după lege solviţi în rate restringere şi fără ceva îndatorire
semănat cum-va de acestea în ogorul tău? n Linte ........................... 10 — lunare anticipative. ori care ofert, fără privire la suma
Ori pote în viaţa ta ai cumpărat de acestea ? Fasole.......................... 5 70
Sămânţă de in . 9 — 2) Cuartir liber cu două chilii, cuprinsă în el său la persăna care
Deşi era cam tare de urechi, totuşi
» Sămânţă de cânepă 5 — în edificiul şcolei şi 5 orgii □ lem­ l’a dat; pentru oferinte însă este
bătrânul aucji mai bine decât fiul său.
Cartofi . . . 1 35 ne pentru încălzirea clasei respective. obligător din momentul predării
— Nu, dise el, pe ogorul meu n’am se­ Măzăriohe . . _ _ —
M Doritorii de a ocupa acest post ofertului, din care minut rămâne le­
mănat nici odată pâne de asta, nici odată 1 kilă Carne de vită . . . 48 gată şi cauţiunea seu vadiul şi ofe-
n’am secerat’o şi nici odată n’am cumpă­ n Carne de poro . . . — — 60 vor ave de a suscerne cererile lor rintele rămâne răspunZător şi per-
rat, pentru-că pe vremea mea nu se scia n Carne de berbece . , 36 provecfute cu documentele prescrise
100 kil. Său de vită prospăt 20 — de lege şi purtarea sa morală pe sonalminte pentru ofertul său.
încă de bani. Toţi se hrăniau cu pânea lor Său de vită topit
» 32 — terminul defipt la senatul şcolastic Din şedinţa senatului bisericesc
şi la nevoiă împărţiau cu ceilalţi. Pe unde
din Bistriţă. ţinută în Telciu la 16 Iulie 1898.
o fi crescut asemenea grăunţe, nu sciu.
Cursul la bursa din Wiena. Senatul şcolastic ar dori ca res­ Teodor Pupeza, Gregorîu. Popp,
Grăunţele nostre erau mai mari şi
mai spornice decât cele de acum, dâr aşa Din 6 August 1898. pectivii concurenţii se se presenteŢe notar. preşedinte.
şi în persăna.
grăunţe nici n’am vădut. Am aucjit dela Renta ung. de aur 4°/ ............................120.80 4XXXK3-0OG»04XXX»
0
bătrânul meu, că pe vremea lui, pânea era Renta de corone ung. 4 ° / 0 . . . . 94.20 Yor fi preferiţi acei concurenţi,
mai bună, decât pe vremea mea, şi mai Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 121.— cari vor dovedi, că au cunoscinţă Marele Hotel
1
2 0
mare şi mai spornică. Impr. căii fer. ung. in argint 4 / /<r 107.— musicală şi de note.
1 0
2
Ţarul trimise după tatăl bătrânului. Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.75 Alegerea se va face pe un an
Găsiră pe bunic şi-l aduseră înaintea Ţa­ Bonuri rurale ungare 4°/ . . . 99.15 de probă şi numai după progresul P r e d e a l
0
pului. Fără greutate, fără cârje, întră un Bonuri rurale croate-slavone . . . 91.80 arătat şi portarea sa morală va fi
bătrân, cu ochii limpecjl şi cu vorba des­ Impr. ung. cu premii............................. 258.75 întărit de definitiv. Situat Vis- â vis de Gară
luşită Ţarul arătâ bunicului grăuntele, LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 185.65 Din şedinţa comitetutui şcolastic bi­
acesta îl întdrce pe tote feţele. Renta de argint austr......................101.90 sericesc gr. cat. WT sSeseiiSs TU
36
— Mult e, cji densul, de când n’am Renta de hârtie austr......................102.70 sub direcţiunea proprietarului
B i s t r i ţ ă , la 6 Iulie 1898.
mai vărjut un grăunte atât de străvechii!. Renta de aur austr.......................... 167.83
se
Muşcă o bucată şi cji : Asta e. LosurI din 1860............................... 380.70 Ales. Szilasi, luliu Chitta, T. I. TEODORESCU,
preş. seu. şcolar. învăţ, şi not şedinţei.
— Spune-mi, moşicule, când şi unde Aoţii de-ale Băncei austro-ungară 1910.— Restaurant de I-ul rang.
-cresceau asemenea grăunţe. Pote că tu în- Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 497.50 — 3Beio.t-u.rI escelente. —
su-ţl ai semănat vr’odată în ogorul tău, ori Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 464.25 Nr. 41—1898. Arangiament cu dina şi cu luna.
.ai cumpărat.? NapoleondorI ............................................. 9.60 Licitaţiune minuendă!
Bărânul răspunse: Mărci imperiale germane . . . 69.80 — P r e t u r i c o n v e n a b i l e . —
— Pretutindenea, pe vremea mea; London vista........................................... 62.— Senatul bisericesc gr. cat. din 28217 80.
crescea asemenea pâne, numai cu densa Paris vista .... .................................... 37.15 parockia Telciu, (vicariatul Rodnei, iXXXIOI30GO€>IXXX!
ne hrăneam. Rente de corone austr. 4°/ • • • 107.80 comitatul Bistriţa-Năseud) escrie prin
0
— Aşi vre să sciu, moşule, dâcă tu Note italiene...................................... 44 30 acesta licitaţiune minuendă pentru edi­
însu-ţî ai semănat asemenea grăunţe, ori ficarea bisericei pe temeiul planului N ARCHITECT şi CONSTRUCTOR
le-ai cumpărat? de edificare şi a preliminariului de Utiner, german (30 anî) etablat
Cursul pieţei Braşov.
Bătrânul zimbi. spese, aprobat de cătră Veneratul în România, caută pentru o clădire
— Pe vremea mea, (lise el, nimeni Din 6 August 1898. Consistor gr. cat. al Gherlei sub Nr. mare a statului un s p e c i a l i s t ,
nu cunoscea păcatul de a vinde pâne, ori Bancnota rom. Cump. 9.60 Yend. 9.65 1051 conform căruia sunt de a se s ă u c a p i t a l i s t ca tovarăş, care
de-a cumpăra, er despre bani nu se scia Argint român. Cump. 9.50 Yend. 9.55 efeptui următorele lucrări în preţ are cel puţin 30,000 Lei.
nimic, pâne aveau toţi din belşug. Napoleond’orî. Cump. 10.80 Vând. 11.— de 52.353 fl. 54 cr. adecă cincî-Ţeci Obferte sub adresa „Arckitect“
-- Unde ai semănat asemenea pâne, Galbeni Cump. 5.50 Vând. 6.30 şi două mii florenî trei sute cincî- la administraţiunea „Gazetei Trans. w
moşicule, şi unde era ogorul tău? Ruble Rusesc! Cump. —.— Yend. — .— 4ecî şi trei florin! şi 54 crucerî. 2—3.823.