Page 105 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în aacare ţi,
AMnMii&ea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, pi/ţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se luni
Scrisori ilefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. )>fanuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
nu se reirimet.
Pe un an 40 franol, pe şise
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
B1NISTRAŢIUME în Braşov şi ia N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tito ofi­
In Viena: B. Dukos Nachf. ciale poştale din întru şi din
Bax Augonfeld 4. Emorloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppellka Nachf. Anton Oppclik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A.V. Qoldber- Ădmmistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg.- Barolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
iă garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
,i 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sin 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. sin 30 bani. simt a se plăti înainte.
Nr. 164. Braşov, Lunî-Marţî 28 Iulie (9 August). 1898.

Un atentat odios. „Aigrije, frate Maghiare, căci e cu vreme la ministeriul de esterne care după asigurarea fdiei Săcuiului
aprâpe sigur, că pe pielea ta se bea din Viena, — care a t9legrafat la Bartha, numai „pe pielea Maghiaru­
Decă visita regelui Carol la acum la Petersburg". Peşta, de unde s’a dat ordin să se lui" a putut să ciocnâseă paharul
Petersburg a fost undeva puţic. bă­ Asemeni cuvinte nu rămân fără confisce armele ce sosiseră sub de- cu Ţarul Nicolae, altfel, decât luând
gată în semă, apoi acâsta de sigur efect asupra massclor cetitorilor olaraţiunea de „fragmente de maşină" jos de pe părete portretul Regelui
că nu s’a întâmplat în Ungaria şi crescuţi sistematic în acel spirit, — „puciu" 1 secuesc, cum se numea Carol, ce de două (jecî de ani şi
mai ales nu la noi în Ardeal. care urăsce, suspiţionâză, condamnă pe atunci, era să se săverşescă şi mai bine împodobesce alături cu
Ce i drept cjiarele oficidse un­ şi respinge tot, pe nevăzute şi fără aveam să vedem intrând peste gra­ portretul monarchului nostru sala
guresc! au vorbit puţin de ea, seu de a cerceta mai de aprâpe ceea-ce niţa nâstră cazaci rusesc! şi călăraşi acelui restaurant, rupându’i bucăţi
mai bine 4> s au evitat înadins de a i-ee înfăţişeză de cătră agitatorii şi români, cari ar fi dat p6te o lecţie şi aruncându’l apoi în vale.
discuta urmările ei posibile, fiind-că sumuţătorii aşa 4' ©i opinii publice neaşteptată Săcuilor, cari erau gata Faptul e autentic, căci ni-se re-
3
nu le da mâna se vorbâscă despre maghiare, ca fiind periculos pentru să năvălăscă în România. lateză de cătră doi onorabil! cetă­
ea aşa cum simţiau, căci atunci s’ar neamul unguresc şi pentru planurile Şi atunci, ca şi acum, era înţe­ ţeni din România, cari petrec acolo
fi deochiat amiciţia nouă de nouţă şi scopurile sale utopice de assimi- legere între guvernul austro-ungar ca âspeţî.
ce au închei&t’o ministrul de esterne lare şi de predominaţiune. şi rusesc. Ba ministrul de esterne Aceştia au dreptate, când cjic,
austro-ungar Goluchowski cu contele N’au rămas acele cuvinte fără contele Andrassy îşî manifestase că atentatul e grav. Şi este grav
Muraview şi care, se asigură, ţîn- efect, mai ales fiind-că erau scrise prietinia lui cu Gorciacoff în aşa nu atât, pentru-că s’au aflat unul
tesee tocmai la susţinerea păcii şi de organul vestitului Nieolea Bar- măsură încât, de sigur pentru sus seu mai mulţi fanatici nebuni, cari
la ocrotirea independenţei statelor tha, care odinioră — sunt douăzeci ţinerea ordinei în Orient şi a inte­ l’au săvârşit în circumstanţele date,
mici creştine din Orientul Europei. de ani de atunci — stătea împreună grităţii statelor balcanice, se învoise ci mai mult pentru-că acest atentat
Tocmai acum organul de frunte cu Gabriel Ugron în fruntea acelui îneă cu un an înainte, cu el şi cu asupra portretului regelui Carol, —
al guvernului unguresc răspunde foi­ complot ungaro-secuiesc, care în as­ răposatul Bismarck, la Reichstadt ca care înainte c’un an era aclamat cu
lor rusesc! — cari dau se se înţelâgă, cuns pregătise formarea unei legiuni se se retrocedeze Rusiei Basarabia. cea mai mare vioiciune de popora-
că amintita visită a Regelui Româ­ de vre-o 4—6000 de Secui, căruia Der politica oficială „n’a putut" ţiunea Budapestei, când cu visita sa
niei este un isvor de neleniştire i-se dăduse misiunea de cătră comi­ nici atunci, cum „nu p6te“ nici a- de acolo — denotă în modul cel
pentru vecinii Rusiei — că nici tetul revoluţionar, de a trece dela cuma, să împiedece isbucnirea sim­ mai elocuent starea sufletâscă, în
pomenire nu pâte fi de o neliniştire frontiera secuâscă din Ardeal în Ro­ ţului public ungaro-secuesc de ură care se găsesce poporaţiunea. ma­
în ce privesce pe Austro-Ungaria, mânia şi de-a dărîma acolo drumu­ contra României. ghiară dela noi faţă cu regatul ve­
fiind că esistă încrederea în înţelep­ rile de fier tdte podurile, şi de-a De aceea bănuelile şi frasele cin şi „amic" român.
ciunea şi lealitatea politică a regelui ameninţa astfel dela spate armata aţîţătore, ca cele citate din „Magyar- Nu seim ce va cjic® la. âcestea
Carol şi esistă mai pe sus de t6te de operaţiune ruso-română, tăindu-i orszâg“ vor avă efectele lor asupra „Pester L'oyd", care asigură tocmai
înţelegerea între Rusia şi Austro- linia de retragere — tdte pentru a masselor maghiare; ear presemnele acum, că toastul Regelui Carol dela
Ungaria, despre care am vorbit, şi că veni în ajutor Turcului. urîte au şi început să se arete şi Petersburg „le-a plăcut fdrte mult.
prin urmare pentru susţinerea or- Totul era bine pregătit cu încă în cea mai mare apropiere celor din Austro-Ungaria". Nu va
d.inei în Balcani este chiămată Rusia concursul lui Klapka şi a banilor de noi. face cum va tot ca la 1877, luând în
şi Austro-Ungaria. englezesc!; vr’o 5000 de pusei au fost La băile dela Vâlcele, (Elâpa- apărare pe atentatori, pe motivul, că
Nu cu aceeaşi precauţiune scriu espedate ca marfă de contra-bandă tak) tot între Săcui, visita regală fapta lor nu isvoresce, decât din în­
înee foile maghiare, cari nu pbrtă în Secuime, şi fostul locotenent co­ română la Petersburg a redeşteptat grijirea lor cea prea mare şi zelâsâ
timbrul oficiosităţii, er cele ce se lonel de honvezi Horvath le aştepta spiritul complotist din 1877 şi acesta pentru „pielea Maghiarului"?
numesc a fi mai oposante şi mai la Kezdi-Oşorheiu. Planul era forte s’a manifestat cjilele aceste, cu oea- De sigur, că acel (Ţ i care gâ-
ar
independente, nu se sfiesc chiar a-o îndrăsneţ. Sosiseră deja şi fesurile siunea unei benchetuirî „unitare na­ 86sce tot-deuna scuse pentru tdte
da pe corda oea vecbiă şi a reim- turcesc!, cari aveau se fiă purtate ţionale" ungaro-săcuescî, în restau­ nebuniile şi sălbătăciile simţului na­
prospeta totă impetuositatea urei ce ca semn distinctiv de cătră câta rantul cel mai de frunte de acolo, ţional maghiar, va (fice — decă în
s’a aşezat ca un precipitat veninos complotiştilor răsvrătitorî. In patru- printr’un atentat murdar şi sălbatic genere îi va plăce să ia notiţă des­
din vremuri vechi pe fundul inimei cjecl şi opt de ore voiau să ajungă săvârşit asupra portretului Regelui pre eroismul ungaro-săcuiesc dela
maghiarisatorilur romano-fagl. peste munţi la Galaţi şi de aici se Carol al României. Elâpatak, că a fost numai un inci­
Numai erl ^laltăerî ceteam în dărîme podurile de pontdne de peste Adunaţi la un chef cu lăutari, dent netrebnic de natură cu totul
cjiarul „Magyarorszăg" nisce espec- Dunăre, cari, firesce, aveau mare în­ înfierbântaţi de vin şi de sunetele particulară.
toraţiunl puţin politice şi şi mai pu­ semnătate strategică. De nu se des­ ciardaşului, o cetă de ungaro-secui, Noi înse şi, credem, că cu noi
ţin politicâse ale acestui spirit de coperea planul de cătră guvernul ro­ n’a sciut se-şî verse focul urei în şi fraţii noştri din România, vor tre­
ură, care se sfîrşiau cu cuvintele: mân, şi de nu se adresa acesta de contra Uomâniei şi a regelui ei — bui se privescă cu alţi ochi la acea

FOILETONUL ,/GAZETEI TRANSILVANIEI". seze cu noule împrejurări, să-’şl câştige pe noii săi in­ şi o obţinu. La 20 Aprilie fu numit comandant al insu­
feriori aşa-fel, ca în momentul critic să-i aibă absolu- lei întărite Lissa.
(3)
tamente în mână, şi în regiment chiar să-’şl creeze o In ultimele dile ale lunei Aprilie, colonelul br.
Colonelul, Baron Ursu David de Margina deosebită stimă şi însemnătate. Fără acestea n’ar fi fost Ursu sosi la postul seu pe insulă. Acesta, precum se
cu putinţă, ca să tragă după sine batalionul său şi scie, este situată cam la vest de archipelagul Dalmatin,
la Solferino şi Lissa.
companiile din alt batalion, pentru a face apărarea ca şi un turn de apărare în mijlocul unui zid. Posesiu­
Conferinţă ţi mi'fi de ColoneM austro-ungar Franeisc Riegerîn cer­ Medolei cu atâta energie şi resignaţiune, o apărare, nea acestei insule asigură său pericliteză costa Dalma-
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. în care cu deplină consciinţă jertfi 4 / din oficerl şi tină şi insulele, după cum va fi ea ocupată de amic seu
s
— C o n t i n u a r e . — trupă, însă tot în nestrâmutata-i convicţiune dela în­ de inamic. In direcţiunea vest-estică ea se întinde 15
ceput, că trupele, pe cari baronul Ursu le păzi cu avan­ şi în sud-nordică 7‘/ chilom. şi este mai peste tot aco­
Acestă intern plare, pare că avu o mare înrîurire şi 2
posturi: se vor întrece a exploata acestă jertfă, atrage perită de ramurile dâlului Humberg. Acestea se ridică
asupra vieţii private a acestui bărbat însemnat, căci ’i
folose abondente dintr’ensa! aprope de costa vestică la înălţimea de 592 m. şi se
înlesni realisarea dorinţei intime a inimei sale. La 1 Ia­
nuarie 1860 contractă el căsătoria cu d-şora Laura Nu e mirare, că excelentul oficer fu înaintat aşa înclină repide spre Vest şi Sud, er spre Ost şi Nord
Schneider. Ddr, de acestă fericire conjugală nu se bu­ repede, 20 Noemvre 1861, la gradul de locotenent-colo- treptat ca nisce terase spre mare, formând cu ţărmii
cură el mult, căci după 10 luni ’i muri • tînăra consorfcă, nel, în acest grad numit chiar comandant de rgmt şi săi rîpoşî 2 băi (sînurl, golfuri) mai mari şi mai multe
chiar în momentul când deveni mamă, şi cu densa muri fu îuaintat, la alegere, la gradul de colonel pe cjiua de altele mai mici. Una dintre terase este de-o întindere
şi frageda-’i odraslă, încât baronul Ursu er se vedu sin­ 29 Octomvre 1863. Ou atât mai surprinclătore fu soirea, că deosebită, se chiamă Campo grande şi cuprinde y parte
3
gur pe acestă lume. El se dedică erăşl cu trup şi su­ cavalerul Teresian din 1869, se retrase la pensie. In sud-estică a insulei. Spre Nord ea se termină între co-
flet carierei sale militare. etatea de 49 ani, reformat ca infirm, părăsesce el ar­ tunele (satele) Andrea şi St. Oosmo, ca rîpă forte re­
La 1 Februarie 1860 majorul br. Ursu fu mutat mata activă după-ce servise 30 de ani şi 6 luni, făcuse pede spre portul principal St. G-iorgio, lăsând jos la
în rgmt. 64, aşa că de fapt el nu aparţinu rgmtului 62, 3 campanii, luând parte la 8 lupte şi bătălii, şi câşti- marginea mărei un spaţiu îngust pentru localităţile Lissa
decât 8 luni şi 26 di le, şi totuşi lăsă istoriei acestui gându-şl 3 ordine ca distincţiune. şi Kut. Tot aşa de îngust spaţiu se găsesce şi la ţăr­
corp o pagină atât de strălucită. Decă ne mai gândim, Insă inima sa de adevărat soldat, zelul său pen­ mul de Vest, unde este situat satul Comisa pe piciorul
că densul, la 24 Iunie 1850, în diua bătăliei dela Sol- tru causa înălţatului său Suveran, nu-1 lăsară mult în rîpos al delului Hum, care într’un cerc încinge marele
f'erino, nu era decât numai de 49 dile în regiment, apoi pace, şi pe când în primăvara auului 1866 sgomotul res- port Comisa.
ţYa urma).
trebue să ne mire, cât de iute putu el să se familiari- belului cutreera ţera, baronul Ursu solicitâ o comandă