Page 106 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 164—18 88.

esecutare a portretului Regelui Ca- e presentată şi ca un isvor de îngrijire Iosif îu conservarea păcii în Balcani tre­ e inventabilâ. Austriacii susţin, că crisa
rol, într’o localitate de baiă, care pentru vecinii Rusiei, ceea-ce noi tragem bue să se îndrepteze nu spre aliaţii săi acâsta va isbucni îu Ungaria
este cercetată îq cea mai mare parte cu hotărîre la îudoială. „Novosti" mai din tripla alianţă, ci spre Rusia, o conce- Se crede, că amândoi ininiştri-pre-
de ospeţl din România, cari pentru adaugă, că acestă nelinişte e mai mare, de dem şi noi bucuros, fără îusă a crede, că şedinţl vor merge in audienţă la mouarohul
banii lor scumpi ar fi în drept se cum s’ar fi putut aştepta cineva. Din par- în chipul acesta s’ar ştirbi cum-va autori­ în Ischl.

pietindă se e u fiă insultat! şi loviţi te-ne putem asigura foia rusescă, că aseme­ tatea triplei alianţe. Este interesant, cum earacteriseză
îa sentimentele lor cele mai deicate, nea nelinişte nu esistă. Cel puţin pentru Aliaţii din tripla n’au avut nici când „Eşti Ujsdg situaţiunea. Vorbind despre
u
de câtră cei ce trag folos dela ei. vecinii austro-ungarî ai Rusiei credem, că pretenţiunea de a fi dătători de măsură br. Banffy „triumfătorul *, f i i c e :
1
0
Multe, prea de tot multe De o putem clic acâsta cu totă siguranţa, şi pentru ordinea din Balcani; aici pote fi „ A f i i e îu Viena, mâne va fi la Ischl.
constrîng, cficem, a judeca asemeni acâsta se pote dice în acelaşi chip şi de vorba pe lângă Austro-Ungaria numai de Acjî confereză cu contele Thun, mâne va
apariţionî mai serios şi n ai aspru. vecinii din imperiul german. Rusia. Nu trebuia să vină visita regelui decide regele. Bine ar fi să se scie, cu ce
Cei din România mai au in ca­ încrederea nostră în înţelepciunea şi Carol şi a principelui Eerdinand la Peter­ puteri va păşi el înaintea monarchului.
şul de faţă un motiv special de gân­ lealitatăa politică a regelui Carol ar sta pe sburg, pentru ca să demonstre, ceea-ce flă­ Măcar de i-ar învinge armele. Decă e cre­
dire. Secuii dela noi, în mijlocul că­ base forte slabe, decă un moment numai căruia ’i este clar, că adecă pentru susţi­ dincios declaraţiilor sale din parlament,
rora se tratbză ast-fel cu portretul am pute să ne îngrijim, că scurta petre­ nerea ordinei în Balcani sunt chemate în numai două caşuri pot obveni: oii că se
Regelui Carol au o vorbă a lor mult cere în Petersburg a regelui Carol va primul rând Rusia şi Austro-Ungaria. A- reîntârce acasă cu înputernicirea privitor©
însenmătore: „Ce ar fi de noi , cjic aduce îndată o schimbare, seu chiar o in­ cestă constatare corăspunde tocmai con la regularea autonomă a cestiunei econo­
u
ei „cu tot ajutorul, ce ni -1 dă gu­ versiune a tuturor principiilor, aşa dicâud venţiunei ruso-austro-ungare, de care „No­ mice, oii că vine pentru a face loc altui
vernul din Budapeşta, decă n’ar a întregei sale vieţi politice. Regele Carol vosti" şi „'Wiedomosti" îşi aduc tocmai la politic mai capabil, care să înote peste va­
esista România cu francii şi cu na­ nu este unul din acele caractere şovăitore, timp aminte. lurile furibunde cu mai multă artă, decât
poleonii ei? 11 dela care ne-am pute aştepta la aşa ceva, cu naturalism .. .
11
Jlată o materiă, asupra căreia visita sa în Petersburg a fost o urmare „AIkotmiiny“ dela 7 August serie; Din tote reiese o mare confesiune, un
pote cugeta mult şi serios guvernul naturală a politicei sale pacînice, care tiude Despre visita Regelui Carol la Pe­ cbaos, în care mai curând va dispărâ fi­
român de ac}î în legătură cu buna la raporturi de prietinie cu toţi vecinii săi, tersburg foile rusesc! fac declaraţiunl, cari gura „triumfătorului Banffy, decât a „răb­
11
prietenia, ce o susţine cu monarchia şi noi avem tot atât de puţină causă să ne nu sună de loc prietinesce faţă cu Austro- dătorului Thun.
11
noatră. Credem, că şi pentru varja neliniştim, ca şi cei din Petersburg, când Ungaria. Visita este presentată, ca o vic­ pilele proxime vor decide.
terii şi a guvernului şi pentru inte­ cu repeţitele visite dela Is jhl, Viena şi toria a diplomaţiei rusescl, care umple de
resele de bună vecinătate şi de bune Budapesta ale Suveranului român. Noi n’a- nelinişte pe vecini. încât ne înţelege şi pe
raporturi cu statul ungar, cei ce stan vem decât să ne alăturăm la părerea, ce noi (pe Unguri), greşesc botărît foile ru­ Crisa şi Kallay.
ac]î la cârma României ar trebui se a esprimat’o corespondentul din Petersburg sescl, fiind-că cugetarea regelui Carol este
aibă un cuvent de cjis d-lui Golu- al unui diar berlinez în laconicele cuvinte: cu mult mai oblă şi politica lui cu mult Din momentul când a’a aufiit
chowski cel puţin faţă cu nisce în­ „Politica românescă e îu bune mâni şi di­ mei stabilită, decât ca după visitele din despre eonferenţele ce le a avut mi­
tâmplări ca cea de care vorbim. recţiunea ei e pe ani de dile indicată". Cu Ischl, Viena şi Budapesta să putem pre nistrul comun de finanţe Kallay,
atât mai puţină causă am putâ ave de a supune, că visita lui din capitala rusescă administratorul Bosniei, cu ministrul-
interpreta visita din Petersburg a regelui ar fi de natură a-ne da ansă la orî-ce fel preşedinte Banffy la Budapeşta, s’au
Doi bspeţi, Român! cu posiţiă Carol altmintrelea, decât în sens amieabil făcut multe combinaţiuni în pressa
din regatul vecin, cari petrec la băile de nelinişte".
şi favorabil păcii; cu atât mai puţin, repe- maghiară şi germană pe tema, ea
din Vâlcele (Elbpatak) ne adresâză tăm, cu cât bine ne este cunoscut, că pă- Kallay e destinat a fi urmaşul lui
următbrea scrisore a9upia căreia rei ea diplomatică despre „comunitatea de Banffy — „triumfătorul. “ Banffy „Gazeta de Colonia primea-
11
-
atragem luarea aminte a publicului
vederi şi princjpii , precum şi „despre de­ - Sfâtuiri cu miniştri austriac!. — ce în privinţa acesta din Peşta o
w
nostru cetitor: 11
plina solidaritate a scopurilor Rusiei şi Am spus, că ministrul-preşedinte br. informaţiune mult semnificativă pen­
Vâlcele (Elopatak), 25 Iulie st. v. 1898. Austro-Uugariei, căreia în mod sărbătoresc Banffy s’a dus la Viena însoţit şi de mi­ tru ideile ce domnesc într’o parte a
i-a dat expresiune împăratul Nicolae în cercurilor dirigente unguresc! asupra
Domnule Redactor! nistrul de finanţe Lukâcs, ca să se sfătuâscă,
anul trecut pe timpul visitei monarchului mai bine să între. în tocmeli, cu miniştri situaţiunei. Etă ce i-se scrie (Rarului
Vă rugăm să binevoiţi a publica în
11
nostru, mai predomineză încă şi adl în Pe­ austriac! asupra situaţiunei estraordinar de „Kolnische Zeitung :
stimatul D-v6stră cfiar „Gazeta Transilvaniei“
tersburg. critice în care a ajuns pactul şi dimpreună Totă lumea scie, că sistemul actual de
următorele rânduri, relativ la distrugerea
Chiar apariţiunea principelui Ferdi- cu el dualismul. guvernare din Ungaria e bolnav. Presupuşii
(ruperea! portretului Maj. Sale Regelui Ro­
nand în Petersburg, care ar fi putut da Alaltăerl, 6 August, a fost un mare moştenitori se pregătesc de ani de pile să
mâniei la băile dela Elopatak. Etă cele
ansă în măsură mai mare la combinaţiunl consiliu între Banffy, Thun, Lukacs, Kaizl intre în aşteptatele lor drepturi, şi cu tote
întâmplate :
politice, am luat-o cu totul indiferent la şi Baerenreitber, la care au mai luat parte acestea acest sistem, mulţămită puterii îm­
In sera dilei de 19 (31) Iulie (Dumi­
cuuoscinţă, pentru-că nici măcar un mo­ şi ministrul comun de esterne contele Go- prejurărilor, precum şi a formaţiunii deo­
necă) s’a dat la băile Elopatak obicinuitul
ment n’am stat la îndoială, că sfaturile, ce luchowski. şi ministrul comun de finanţe sebite şi a întâmplărilor politice în afară
bal numit „Anna-Ball . La sfîrşitul balului,
u
i-s’au dat în Petersburg acestui domnitor, Kallay. de hotarele Ungariei, tot nu pâte muri.
după ora 12 din nopte, un grup de ospeţl
care cam are lipsă să fiă sfătuit, vor cul­ Foile, ce le primim acjl, gem de ra­ Când baronul Banffy a ajuns la cârmă,
unguri s’au dus în sala restaurantului Mora
mina tocmai în sensul păcii şi al conservării porturi şi combinaţii asupra acestui con­ chemarea lui era să îngrijescă de alegeri,
împreună cu musicanţii, unde au benchetuit
statului quo. siliu, despre al cărui resultat definitiv însă să încheie pactul cu Austria şi apoi să facă
pănă la diuă.
Mai trebue să adăugăm, că după ve nu pot spune nimic positiv. Tot ce pot să loc „celor mai buni ai naţiunii". Ce e drept,
Dimineţa s’a observat, că lipsesce por­
derile nostre, afirmaţiunea foilor rusescl şi spună, se reduce la următârele: alegerile le-a făcut, pactul însă din căuşe
tretul Maj. Sale Regelui României din res­
premiterea tuturor consecenţelor lor, că Consultările dinainte de amedl n’au bine cunoscute tot nu s’a dus încă în de-
taurantul Mora, unde de mulţi ani împo­
adecă presa din Viena şi Budapesta înso- avut nici un resultat; ele s’au constiuuat plinire. „Cei mai buni" începuseră să de­
dobea păreţii acelui restaurant, împreună
ţesce visitele de politeţă ale principilor diu Sâmbătă după amiafil, durând pănă la ora vină nerăbdători. Combinaţiunile nu mai
cu portretul Maj. Sale Reginei şi alături
, Balcani cu comentarii pizmaşe şi răutăciose, 8 sera, fără îusă ca să potă ajunge la aveau sfîrşit. Unii credeau, că steua ba­
d© portretele Majestăţilor Lor împăratului şi
nu e nici decât la locul său. Se pote ca un ceva ispravă. A rămas, der ca să se con­ nului Croaţiei tot nu s’a întunecat încă,
împărătesei Franz Iosef şi Elisabeta.
jurnal seu altul să se fi exprimat în chi­ tinue şi Duminecă. alţii îşi puneau ultimele speranţe într’o în­
Noi ospeţii din România şi de aici,
pul acesta — într’o ţâră cu presa liberă, „Peşti Naplo“ cjice, că între punctul ţelegere între Apponyi cu Ştefan Tisza cel
forte indignaţi de lipsa portretului, am cer­
cum e Ungaria, jurnalele nu pot fi regle­ de vedere al guvernului unguresc şi între tîuăr etc., Apponyi şi contele Albin Csâky
cetat şi am aflat, că unul dintre acei Un­
mentate, — însă tonul fundamental al enun- cel al guvernului austriac, este un abis abia au fost combinaţi împreună, în trâcăt a fost
guri, cari an benchetuit în sunetul ciarda-
ciaţiunilor publice a fost faţă de aceste penelrabil. Pe când ministrul-preşedinte Thun numit şi Szilâgyi.
şului în acea nâpte, o porodiţă de vandal
evenimente forte amieabil şi departe de cere un provisoriu pe ani întregi, br. Banffy De când însă situaţiunea s’a înăsprit
ticălos şi desmăţat, a rupt în bucăţi por­
orî-ce îngrijire şi răutate. „Novosti" se în- a apărat principiul, că Ungaria este gata a în mod atât de îngrijitor în Austria, a în­
tretul M. S. Regelui României şi apoi a eşit
şală, decă crede, că toastul din Petersburg face un pact meritoriu, pentru prelungirea ceput să iasâ mai la ivelă un bărbat, care
afară şi rama a aruncat’o în vale, în apro­
al Regelui Oarol n’a putut plăce in Aus­ provisorului însă nu pote întinde mână de aju­ deşi e din generaţiunea mai vecbiă ungu-
piere de acel restaurant, unde s’a găsit a
tro-Ungaria. tor, nu i este ertat a întinde, fiind-că cu un râsoă, de când cu „Bolok Simian" nu pote
doua di dimineţa.
Nouă ne-a plăcut fârte mult, şi acum astfel de proiect nu pdte păşi înaintea paria- fi absolut de loc numit popular seu chiar
Vă denunţăm acâstă gravă insultă
câte va cjile am şi recunoscut şi remarcat meniului ungar. iubit; care însă de multă vreme e conside­
din partea Ungurilor de aici îu contra
la locul acesta tenorul demn şi plin de In jurul acestei întrebări s’au învârtit rat ca mântuitor în năcazuri extreme. Be-
Suveranului României şi deci şi în contra
tact al acestor enunciaţiunl. Şi cu cea­ tote discusiunile dinainte de amiacjl. După niamin de Kallay n’are talentul cosmopolit
regatului român şi vă rugăm a da faptul
laltă afirmaţiune că de convenţiunea cu amiacjl miniştri comuni Goluchowski şi al unui Apponyi, nici inima împietrită a
publicităţii.
Rusia adl nu mai vorbesee nimeni în Aus­ Kallay au făcut atent pe Banffy, că des­ bătrânului Tisza, el nu scie să orbescă cu
Mulţămindu vă priu anticipaţie, vă ru­
tro-Ungaria, se înşală amar „Novosti". Noi fiinţarea teritoriului vamal comun ar atinge strălucirea lui, şi şi mai puţin să încăl-
găm să primiţi etc. etc.
tot mai vorbim de acestă convenţiuue cu în modul cel mai simţibil posiţia de mare fiescă. Intrâga sa fiinţă e în contradicere
Doi ospeţl din România. aceeaşi căldură, ca şi în cjiua, în care prin putere a monarebiei. cu ceea-ce de ani de fiile se întâmplă în
memorabilul toast al împăratului Nicolae Dâr cu tote acestea, cii un alt <ji Ungaria sub devisa flamurei ungurescl. El
0e
ar
a ajuns vestea despre ea la n o i ; noi ne bu­ (Bud. Hirlp. ), Banffy n’a cedat. El a rămas tocmai acum e cel mai înverşunat duşman
u
Visita Regelui Carol la Petersburg. curăm din inimă, că pressa din Petersburg pe lângă punctul său de vedere „că decă al acelui program elaborat de Kossutb în
îşi aduce erăşî aminte de acestă conven- nu se p6t,e încheia un pact definitiv pe cale nisce dimensiuni atât de mari, după care
(Voci ale pressei.)
ţiune, de care o bună vreme se părea, că parlamentară, provisoriul atunci este eschis şi Ungaria, sub egida unei politice democra­
„Pestei Lloyd" de Sâmbătă publică uriră- ’şi-a uitat. înţelesul acestei convenţiunl îl raportul comercial dintre Austria şi Un­ tice şi liberale, să se întărescă în Balcani
-
torul articol: iuterpreteză „Novosti intr’un mod, cu care garia nu se pote regula decât printr’o con­ contra Austriei şi să caute să se alieze cu
u
Visita regelui Româuiei la Petersburg noi consimţim pe deplin, întru cât adecă venţia comercidlă pe basa teritoriului vamal poporele balcanice sprijinite de Rusia.
dă ansă foilor rusescl la astfel de enuneia- „are ca scop numai conservarea statului autonom . Kallay încetul cu încetul s’a alăturat
11
ţiunî, cari nu sună tocmai prietinesce pen­ quo şi independenţa statelor balcanice", şi Cu acesta s’au sfîrşit consultările din la acel principiu al bătrânului Deak, că în
tru Austro-Ungaria. Drept aceea nici nu întru cât ideia împărţirii sferelor de inte­ diua primă, remânând să se continue erl anul 1867 nu s’ar fi putut câştiga mai
putem să lăsăm fără nici o observare aceste rese e departe de politica rusescă, âr noi Duminecă. In cercurile politice din Viena mult, „chiar decă fiă-care Maghiar ar veni
enunciaţiunl. Visita e presentată ca" un putem adauge, că şi de cea austro-ungară. şi Budapeşta se acrediteză svonul, că decă pe lume cu un tun". Numai cât el adl se
triumf al diplomaţiei rusesc!, ceea ce nu-i Chiar observarea lui „Wiedomesti" din nici pe erî, Duminecă, nu se va ajunge la pare, că se mai teme, că şi atât cât au
vorbă-, se pote concede; însă în acelaşi timp Moscva, că împăratul şi regele Erancisc un resultat favorabil, — crisa ministerială câştigat atunci, numai cu forte mare greu-