Page 107 - 1898-07
P. 107
Nr. 164—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
tate se mai pote păstra. Ungurii, aşa cum Conflict ruso-engles. rurile, cari se găsesc în deposit la giuvaer pote înţelege, urgitarea statifcării institute
sunt strîmtoraţî de naţionalităţile pline de gii curţei, fraţii Friedlaender, au o valore lor de crescere preotesei şi pedagogice.
0 scire, care de sigur va produce pre
viăţă şi cu înalte aspiraţiunî ale Ungariei de mai mult de un milion. Ast-fel într’unul din ultimii numeri
tutindeni sensaţiă, sosesce din Londra. E
şi închişi între două puternice poporaţiunî ai lui „Bud. Hirlap cetim sub titlul „Se
u
vorba de un serios conflict între Rusia şi Bulgarii şi Serbii în Macedonia. In
străine, de present o singură politică mai minarele o nouă epistolă deschisă cătră
11
Anglia din pricina Chinei, conflict, care s’a Macedonia Sârbii şi Bulgarii, precum se
păte face: o politică curat dinastică, habs- redacţiune, unde cu o răutate mai mult ca
însprit aşa de mult, încât e temere de is- scie, se află în continuă duşmănie unii cu
burgică. In procesul de evoluţiune al Aus „patriotică debiteză cele mai tendenţiose
11
bucnirea unui răsboiii anglo-rus. alţii. Fiă-care din aceste naţionalităţi caută
triei n’au să se amestece, ci trebue să ţină calomnii la adresa tuturor seminarelor con
Este în genere sciut, că Anglia pri- să revendice populaţia slavă din Macedo
tot-deuna strict la dinastie, care în chipul fesionale, şi în special catolice. Vrea să
vesce cu ochî răi la cuceririle, ce le face nia, care nu e nici sârbă, nici bulgară, deşi
acesta va pută ajunge la convingerea, că constate adecă anonimul corespondent, că
Rusia în China şi la construirea liniei ferate, în tot caşul mult mai înrudită cu Bulgarii,
Ungurii, în oposiţiune cu trecutul, şi-au le întregul sistem de educaţiune şi instruc
ce va lega Rusia cu imperiul chines. decât cu Sârbii. Emisari ai ambelor naţiuni
gat sortea de aceaa a dinastiei. Nici decum balcanice fac o propagandă neîncetată prin ţiune în seminarele catolice stă pe un pie
însă politica maghiară n’are să se opună pilele trecute ministrul-preşedinte Sa- destal aprope primitiv-medieval, abstrăgend
lisbury a declarat în camera lorcjilor, că tre populaţia slavă maoedonână, propa
nisuinţelor în afară casei habsburgice. Acolo de spiritul exclusivist confesional, ce se in-
sub nici un pretext Anglia nu va suferi, ca gandă, care are de scop să prepare tere
trebue să-i servescă, precum ’i servesc adî filtrâză în tinerii clerici pe contul patrio
în Bosnia. alte puteri să silescă prin ameninţări gu nul în caşul unei viitore împărţiri a Turciei. ticei idei de stat maghiar; şi exclamă, că
In timpul din urmă, înverşunarea sârbo-
Când va ajunge ministru-preşedinte vernul chines de a-le face favoruri nejuste. decâ aşa stă lucrul în seminarele catolice,
Anglia doresce respectarea convenţiei dela bulgară a ajuns la apogeu, graţie mai ales
al Ungariei Beniamin de Kallay, de-ocam- ce va fi în seminarele greco-orientale şi
Tiencin, şi e hotârîtă, ca acesta s’o apere agitaţiei învăţătorilor de ambele naţionali
dată firesce nu se pote spune ; de îndoit greco-catolice!
însă, nu se îndoesce nimeni, că va veni cu tote niijlocele ce-i stau la disposiţiâ. An tăţi. Guvernul turc a luat măsuri aspre „Alkotmâny răspunzând pretinsului
pentru a face să înceteze conflictul dintre
11
diua când va ajunge. glia, continuă Salisbury, a şi însărcinat pe
representantul său din Peking să-i facă cu fraţii slavi. Mai mulţi învăţători bulgari au erou de după tufă constată, că acest ano
noscut guvernului chines, că ea îl va spri fost deja exilaţi în Asia, er administraţia nim corespondent de fapt nu există, ci ma
Regele Cărei în Rusia. jini în oposiţiă faţă de orl-ce putere, ce ar turcă din Macedonia a primit ordinul de-a niera de-a pune în gura unui aşa numit
manifesta atitudine agresivă faţă de China. suspenda imediat din posturile lor pe acei corespondent anonim asemenea calumnii, e
Kiciv, 4 August (23 Iulie). Mercur!, învăţători, cari ar participa la agitaţii. apucătura omului, care consciu de ideile
Noi suntem gata — Z' Salisbury •- a re
00
cu ocasiunea tjilei onomastice a împărăte- răutăciose şi nedrepte, ce le propagă, nu
peta acâsta şi a lucra în conformitate de Jidani contra Jidanilor. „Egyenldseg*,
sei-mame Maria Feodorovna, Majestatea cuteză să păşescă direct. Foia catolică re
clarând, că întru cât Rusia ar fi împărtă
Sa Regele şi AA. LL. II. Marele Duce monitorul jidovesc din Ungaria, publică un plicând la tote acusele din „Bud. Hirlap ,
M
şită de drepturi inegale faţă de alte puteri, interesant articol, la care vom reveni. Pen
Sergiu şi marea ducesă Elisabeta au asis la pretensiunea acestuia, ca întrâga viâţâ
acesta ar însemna o mare vătămare pentru, tru ac}î notăm, că articolul foiei jidovesc!
tat la Te-deumul oficiat de Prea Sfinţia Sa seminarială să fie pusă sub înalta supra
Anglia, pentru care ea ar trebui se se lupte scris în limba maghiară, îndreptă un straş
Metropolitul Moscovei, la marea instituţie veghere a ministrului de instrucţiune, ob
pană la infinit. nic atac contra Jidovilor galiţieni, cari în
a copiilor găsiţi, pusă sub înaltul patro- servă: „Statul portă deja de mult o carte
Cuvintele acestea ale ministrului en- urma turburărilor antisemite din Galiţia
nagiu al împărătesei-mame. Erau presente specială năgrâ cu lista tuturor acelor candi
gles cuprindeau o ameninţare la adresa Ru năvălesc în Ungaria, stricând treburile Ji
tote autorităţile civile şi militare, precum daţi de canonici, cari nu vor fi întăriţi în
siei, ele au făcut o adeneă impresiune la danilor de aici.
şi suitele. După serviciul divin, Regele a postul lor. In mânile lui e vieţa şi mortea .
u
Petersburg şi deja Rusia a dat îndrumări
plecat la gara Joroslaw, unde şl-a luat ră
plenipotenţiarului său din Peking. Pe urma Krivăny s’a sinucis. Faimosul hoţ dela
mas bun dela marele duce Sergiu, ducen-
acesta conflictul s’a înăsprit tot mai mult, Scaunul orfanal din Arad, care a furat
du-se la marea mănăstire Troiţky Ser- cele 3000,000 fl , s’a sinucis aruncându-se Dela băile din Sângeorgiul român-
aşa încât în Londra se vorbesce serios des
giewski. Majestatea Sa a fost primită la
pre un răsboiă în pregătire între Rusia şi în mare când trecea pe un vapor prin — 4 August n.
mănăstire, în sunetul clopotelor, de cătră
Anglia. strîmtorea Skagerak. Vestea acesta o co
stareţ şi tote autorităţile sfântului locaş; Impresiunile plăcute ce le-am primit
Văduva Ţarină petrece de present la munică diarul „Stokholms TidningenL Kri-
visita a durat două ore, după cari Majes din petrecerea de câte-va dile la băile din
curtea regelui danes din Copenhaga. Aici vâny călătoria cu vaporul „ThemisL Acum
tatea Sa a reluat trenul imperial spre Mosc- Sângeorgiul român, m4 îndemnă să scriu
a trimis regina Victoria pe principesa de se aştâptă confirmarea scirei de sensaţiă
va, trecând pe lângă acest oraş şi ajun Wales cu îndrumarea, să roge pe Ţarină despre sinuciderea şi mai sensaţionalului ceva despre vieţa de aici, cu atât mai vâr
gând direct la Kiew, unde a sosit astădl tos, că băile sunt cercetate de mulţi Ro
a şl pune tote influenţele pe lângă Ţarul pungaş din Arad.
la ora 8 şi jum. sera. mâni.
Nicolae, ca conflictul din causa Chinei să
La gară Majestatea Sa a fost primită înşelăciune în Cluşiu. Sâmbăta trecută, In anul acesta sunt aici ospeţl din
nu degenereze într’un răsboiu. Principesa
de Ex. Sa generalul Dragomirow, coman foia oficiosâ din Peşta a publicat un res- România şi Bucovina. Cea mai mare parte
de Wales este fiica reginei danese.
dantul circumscripţiei militare, încuujurat cript regesc, prin care monarchul, firesce la dintre ospeţl o formeză Românii. Jidanii,
Acâstă călătorie este der de mare im
de tote autorităţile civile şi militare. propunerea lui Bânfify, distinge pe Sigmond cari în părţile acestea-s număroşl şi cari
portanţă.
După ce a trecut în revistă garda de Dezso, fost deputat dietal, mameluc fei în alţi ani copleşiau băile, in anul acesta,
Etă ce se telegrafeză din Londra des
onore, Regele a străbătut oraşul splendid mare fabricant de spirt din Cluşiă, cu or spre mirarea tuturor, sunt în număr mic.
pre acest conflict:
decorat şi iluminat, îndreptându-se la pa dinul „Corona de fer cl. IIP pentru „me Ungurii nu prea cercetâză Sângeorgiul, ci
Situaţia creată de conflictul anglo- 14
latul imperial. Pe tot parcursul o mulţime rite câştigate pe teren economic . In cjiua cu deosebire băile dela Domhăt şi Valea
rus devine şi mai ameninţătore prin pre-
imensă a aclamat pe Suveranul Româ când se lăţesce în Cluşih vestea distincţiei, Vinului.
tensiunea Rusiei, de a i-se ceda un port 11
niei . se vestesce prin foi şi aceea, că „meritata Fiind Românii în majoritate, viaţa se
în golful persian, precum şi prin aceea, că
Un mare prând a avut loc la palat, firmă a lui Sigmond a înşelat statul în pote <Ţiee, că e românescă. Musica lui C„
Rusia a înfiinţat în Marea-roşie, între „Obok“
urmat de un concert dat de corurile socie timp de mai mulţi ani cu peste o jumătate Gogi din Bistriţă e angajată pentru seso-
şi „Assâb", staţiuni de corăbii de răsboiă.
11
tăţii „Mica Rusie , cari au cântat cu multă de milion florini, prin ascunderea producte nul întreg şi în conţinu delecteză publicul
măestrie imnul naţional român. lor sale spre a nu plăti darea de venit după au cântări românescl, pe cari le esecutâ
Serata s’a terminat cu un mare foc SOIRILE DILE1. ele. Scandalul e grozav. atât de armonios. ’Ţi-e mai mare dragul să
de artificii, care a fost admirat de pe te î Afacerea Dreyfus-Esterhazy. piarul audî la 5 ore după amiadl, sus la fântână
u
ri
f
rasa palatului. — 27 Iulie v. cum musica intoneză cântări românescl,
Le „Sieclc“ a publicat un interwiew cu d.
* er publicul converseză romănesce.
Scole, cari „valahiseză“. Tot „Bud. Christian Esterhazy, vărul majorului Ester-
u
Consiliul oraşului BucurescI a trimis Hirlp îmbată pe cetitorii săi cu acestă hazy, în care se povestesce chipul în care Pe lângă distracţiile dilnice, Dumineca
următorea telegramă consiliilor comunale legendă. El spune, că în comitatele Arad, acest din urmă a escrocat cei 38 de mii să arangiază petreceri, cari au caracter cu
din Petersburg şi Moscva: Bistriţă-Năsăud, Sălagiu Bihor şi Solnoc de lei şi modul cum a amestecat pe vărul rat românesc. Pănă acum au fost două pe
„Gonsiuliul capitalei regesc! Vă es- Dobâca sunt 736 de învăţători greco-cato- său în afacerea Dreyfus. Mărturisirile lui treceri, una în 24 Iulie şi a doua în 1 Au
primă în numele cetăţenilor adânca mul- licl dintre cari numai 10 nu sciu ungu- Christian Esterhazy dovedesc pe deplin gust. Ambele petreceri au succes bine,
ţărnită pentru primirea câldurosă şi stră resce, şi totuşi în 224 scole limba ma complicitatea de luptă dintre majorul Es luând parte pe lângă ospeţii dela băi şi un
lucită, cu care aţi împărtăşit pe Majestatea ghiară nu s’a propus cu succes. Acesta îl terhazy şi colonelul du Paty de Clam. Scri număr frumos de inteligenţi din jur. N’am
Sa Regele Carol şi pe Alteţa Sa principele dore cu atât mai mult pe „patriotul* dela sorile damei voalate nu au alt autor de luat parte decât la petrecerea 'din 1 Au
moştenitor Ferdinand, dând totodată es- foia şovinistă, cu cât el susţine morţiş, că cât pe însuşi Christian Esterhazy. gust.
presiunea celei mai sincere dorinţe faţă de la numitele scole umblă copii maghiari, începutul petrecerii a fost la 8 ore
Din Turcia. Hotărît, Turcia voesce să
fericirea şi înflorirea oraşului d-vostră. cari mare parte au fost „valahisaţl . Spune sora. Am avut o petrecere forte animată,
u
se civiliseze. După modernisarea costumului
Trăescă Majestatea Sa Ţarul! Tăescă Ma mai departe, că tot mai mult cresce numă şi bine reuşită. Publicul număros, inteli
soldaţilor, Sultanul a luat în consideraţie
jestatea Sa Ţarina! Trăescă familia impe rul acelor învăţători români, cari deşi sciu genţă alesă, voia bună care o puteai ceti
mai multe propuneri pentru iluminarea unor
rială ! Trăescă oraşul Petersburg ! (Moscva)". unguresce, totuşi nu vrâu să propună limba oraşe cu electricitate. Tramvae electrice, de pe faţa fiă-cârui, au concurs la ridica
La acestă telegramă, consiliul oraşului maghiară. Tote aceste le frecă pe sub nas de asemeni, se vor înfiinţa la Constantino- rea şi succesul petrecerii. îmi rîdea inima
Moscva a răspuns : inspectorilor de scole şi ministrului, cerând pol. Un corp de pompieri, organisat după şi mă simţiam transpus în regiuni fericite,
măsuri energice de îndreptare. când privind în jur de mine nu vedeam
„Binevoiţi a transmite consiliului co modelul celor din Paris, e pe cale de a-se
munal al oraşului BucurescI cele mai sin Testamentul lui Bismarck Bilele a înfiinţa. S’au comandat deja pompe, scări decât Româncuţe gingaşe şi frumdse.
cere mulţămirl din partea municipalităţei cestea se va face deschiderea testamentu sistematice, tote lucruri cari pănă atj! nu Graţiă unei indisposiţiunl, ce m’a re
din Moscva, pentru elocventa sa demons lui principelui de Bismarck. De mai mulţi erau cunoscute în capitala Sultanilor. ţinut să dansez, am putut 'totuşi mai mult
traţie de simpatie. ani însă, d. 'de Bismarck se învoise cu fiii ca alt cine-va să observ bine părechile,
cari cu surîsul pe buze, cu veselia espresă
„Oraşul Moscva, adânc onorat prin şi fiica sa asupra împărţirei averei. Pro
visita Majestâţei Sale Regele Carol, aclamă prietatea dela Friederichsruhe şi titlul de Seminarele. atât de drăgălaş pe faţă şi în priviri, tre
ceau ca în sbor pe dinaintea mea.
din tot sufletul său pe Suveranul gloriosei principe revine fiului său mai mare, con Dela o vreme încoce ne-am obicinuit
Jocurile au urmat tote cu o animosi-
naţiuni române, pe Augusta Sa soţiă şi pe tele Herbert. Provisoriu, familia contelui să cetim în „Bud. Hirlap. atacuri din ce
u
tate rară, aşa că Zorile Z^®* d® 2 August,
principele moştenitor, şi aduce urările cele Rantxau, ginerele cancelarului, va locui la în ce mai dese şi mai vehemente contra
ne-au aflat în mare vioiciune şi ngmai pe
mai câldurose pentru prosperitatea ţării şi Friederichsruhe. Averea în numerar şi în instituţiunilor bisericesc! din Ungaria fără
la 5 ore s’a împrâsciat publicul ostenit.
.a capitalei sale. titluri de rentă este depusă parte la banca deosebire de confesiune. Acusa principală,
- Vi. —
„Pz-imarul Moscvei, Angliei şi parte la bancherul Bleichroder, ce se ridică contra acestor instituţiunl, e
w
din Berlin. După estimările făcute ea se crescerea „nepatriotică a tinerilor candi
u
Principele Galitzin .
urcă la mai mult decât se credea. Numai daţi de preoţi, er ţînta principală a aces Proprietar: I*r. Aurel Mureşianu.
giuvaericalele, decoraţiile, argintăria şi da tei veninose campanii e, precum uşor se Redactor responsahll: Gregoriu Maior.
