Page 109 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare ji,
Administraţiimea şi Tipografla. Abonamente pentrn Anstro-ffngaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şese
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorolo Birouri de anunoluri : Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: H. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augonfold 4 Emerloh Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta : A. V. Qoldber- Aămmistraţiunea, Piaţa mare,
or, Eksteln Bernat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 30, etagiu
6urg.- Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
rift garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. s&u 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 165. Braşov, Miercuri 29 Iulie (10 August). 1898.

Conferenţele dela Viena. siunea, ca pactul se se facă, în sen­ ca totuşi se mai fiă posibila o în­ „uita nici odată, consider ca o
sul legei dela 1867, pe cale consti­ trunire a „Rechsrath“-ului în Sep- „sfântă datorie a mea c^e-a. închina
Consiliul de miniştri, ce s’a ţi­ tuţională, că Ungaria p6te să trac­ temvre şi de aceea a reînceput con­ „primul meu pahar în sănătatea sa:
nut Sâmbătă în Viena şi la care au teze numai cu o Austriă constitu­ ferenţele sale de-ocamdată cu depu­ „Trăiâscă M. S. împăratul! Trăiâscă
luat parte miniştrii-presidenţî, pre­ ţională şi că nu se învoesce a-se mai taţii cehi privitor la resolvarea ces- „M. S. Impărătesa .
u
cum şi miniştrii de finance ai ambe­ face o prelungire provisoriă a pac­ tiunei limbilor, p6te cu intenţiunea
Generalul D r a g o m i r o w a răspuns
lor state dualiste, n’a avut, precum tului. de-a modifica proiectul seu de pană
ast fel:
se asigură, nici un resultat definitiv. Ministrul - preşedinte austriac, acuma, ca se mai stârcă unele con­
Atâta e tot ce se scie acjî rela­ contele Thun, a cerut, se cjice, a- cesiuni pentru a pută reactiva „Domnilor, Vă propun se bem
tiv la mersul tratărilor pentru pac­ câstă prelungire provisoriă cel puţin „Reichsrath“-ul. în sănătatea Regelui României, pen­
tul economic, cari s’au reînceput pănâ atunci, până când se va lim­ După o alta versiune, contele tru prosperitatea poporului său şi a
acum nu mai seim a câtea oră. pezi puţin situaţia în Austria. In Thun se fi tromfat în conferenţă pe armatei sale. Fac urări ca frăţia ar­
Cade în cumpănă ca un mo­ sensul acesta se fi făcut presiune a- baronul Banffy, declarând scurt şi matelor nostre, care a fost întărită prin
ment important faptul, că la aceste supra lui Banffy şi miniştrii comuni cuprin4§tor, că în cele din urmă nu-i sânge la Plevna, să urmeze pentru tot-
conlerenţe au luat parte şi miniştrii Goluchovsky şi Kallay, dâr Banffy aşa mare graba cu pactul, ca cu tote deuna; fiind-că ceea-ce a fost consfinţit
comuni Goluchovski şi Kallay, căci se fi rernas neînduplecat, declarând, acestea separaţiunea vamală nu se va prin sânge, este bine consfinţit şi solid
denotă, că sunt fârte îngrijaţî de re- că pe basa § lui 14 austriac nu va pute face. consfinţit. In sănătatea Majestăţei
sultatul tratărilor, cari în cas de ne­ intra la învoâlă, asemenea nu se în­ Care dintre cei doi miniştri-pre- Vâstre, Sire, şi a Augustei Vostre
reuşită pot se arunce un reflex pă­ voesce la o nouă stare provisoriă, sidenţî îşi va păstra până la fine în­ familii!“ ,
gubitor chiar asupra posiţiunei de ci pretinde seu un pact definitiv cu crederea monarchului? Răspunsul la Regele a luat din nou cuvântul şi
putere mare a monarchiei. parlamentul austriac, sâu un tractat întrebarea acesta îl vom ave în cu­ a efis:
Altă dată miniştrii comuni nu comercial pe basa de teritorii va­ rând, căci deja la 5 Septemvre se „Forte mişcat de amabilele cu-
se îmbulziau nici-decum la slătuirile male de sine stătătâre. va întruni dieta ungară şi pănă atunci „vinte ce Excelenţa Văstră ’mi a a-
dintre membrii guvernelor dela Viena Acestea se spun despre ispră­ Banffy va trebui se fiă în curat des­ „dresat acum, Vă mulţumesc din
şi Peşta. Le veuia mai bine la so- vile lui Banffy la ultimele consfă­ pre aceea, ce se păte întreprinde în „totă inima pentru ele, precum şi
cotelă se stea la o parte şi se nu tuiri în Viena. Duminecă Banffy şi Ungaria şi ce nu. „pentru strălucita şi căldurosa primire
se amestece la nimic, căci nu-i pri­ ministrul de finanţe Lukacs s’au re­ „ce mi a fost făcută în vechea cetate a
vea direct. Decă der astăzi au pă­ întors la Budapesta, fără a merge „Kiewului. Sunt cu atât mai mult sa­
e
răsit acâstă reservă, e semn vedit, de-ocamdată la Ischl. Aici, se <ţi° ) Regele Carol în Rusia. tisfăcut de-a fi putut visita acest
că situaţia a devenit fârte critică Banffy va fi primit în audienţă de „oraş important, că am avut mai
şi din punctul de privire al intere­ împăratul numai în decursul septe- Despre petrecerea Regelui României „întâiu bucuria de-a revede pe Ex.
selor generale ale monarchiei. mânei acesteia, după ce se va fi în Kiew se mai anunţă următorele: „Văstră, ale căreia înalte calităţi
Seim, de ce s’a tractat la con­ sfătuit mai înainte cu căpeteniile Kiew, 6 August. Acjl de diminâţă, A. „militare sunt preţuite de tătă lumea,
ferenţele ministeriale din Viena: Se partidei sale. S. I. marea ducesă Alexandra Petrowna a „şi de a saluta trupele, care au luat
se găsâscă o modalitate pentru a S’ar pare, prin urmare, că pen­ venit să salute pe Regele la palatul impe­ „parte împreună cu armata mea la lup-
face posibilă o prelungire cel puţin tru moment Banffy ocupă posiţiu- rial şi să invite la dejun pe Majestatea Sa, „tele şi la victoriile dinaintea Plevnei.
provisorică a pactului. Despre aceea, nea cea mai tare. Cu tote astea în împreună cu totă suita, în reşedinţa sa „Eram mândru de-a comanda din-
că desfiinţarea comuniunei vamale Viena se vorbesce mult de apropiata dela mănăstirea de călugăriţe, pusă sub „naintea inamicului corpul al 9-lea,
dintre Ungaria şi Austria ar avâ lui cădere. Monarchul este în contra patronagiul său. In timpul dilei Regele a „cu care o nouă legătură me unesce prin
pentru multă vreme efectele cele unei despărţiri a teritoriului vamal, făcut visită P. S. S. Mitropolitului Kiewu- „regimentul ce Majestatea Sa mi-a con­
mai păgubitâre pentru monarchiă Decă dâr Banffy nu va ceda, ar tre­ lui şi a visitat tote bisericele principale ferit. Consider, ca de datoria mea,
sunt toţi în clar. Vorba e numai, bui se urmeze despărţirea, ori retra­ ale oraşului. La 7 ore sera a avut loc un „de-a închina paharul meu în me-
ar prând de gală la palatul imperial.
decă se mai p6te găsi cale şi mo- gerea cabinetului Banffy. Un 4* „moria unui fost comandant al a-
dru pentru a împedeca ruptura eco­ polon din Galiţia află, că Banffy s’a Primul toast a fost ridicat de Re­ „cestui corp, a generalului baron
nomică, ce ameninţă aşa de mult purtat la conferenţa comună de mi­ gele Carol precum urmâză: „de Kruedner şi în onorea iluştrilor
în urma încurcăturilor politice in­ niştri într’un mod, care-1 silesce chiar „Cu inima plină de recunoş­ „şef! ai armatei imperiale, în săne-
teriore din Austria şi a atitudinei, se-şi dea dimisiunea. tinţă pentru M. S. împăratul, care „tatea căreia ridic un toast: Trăiâscă
ce a luat’o în timpul din urmă gu­ Atârnă der dela hotărîrea mo- „’mi-a arătat cu prisosinţă bunăvo­ „armata imperială, cu care armata mea
vernul unguresc. narchului, cine va fi silit se se re­ inţa sa coverşitdre în tot timpul şe- „este unită prin frăţia de arme, care
Nereuşita conferenţei ministe­ tragă: br. Banffy ori contele Thun? „derei mele in Rusia, şi înainte de „ne-a condus la victoriâ! a
riale se atribue purtărei neîndupli- Ministrul-preşedinte austriac se „a părăsi frumosul său Imperiu, în Săra a avut loc un concert şi
cate a ministrului-preşedinte ungu­ pare, că are de gând a mai face „care am primit din tăte părţile iluminaţiunî în grădina clubului ne­
resc, care persistă pe lângă preten- încă cea mai din urmă încercare, „semne de atenţiune, ce nu voiu guţătorilor, unde se afla întrunită

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". sul tecnicei artileriei şi a-1 mijlocelor de atac ale res- culate de 24 pf.; 4 tunuri scurte (haubitze) de 30 pf.
belului maritim. Consultând statul său major compus şi 1 mortieră de 30 pf.
(4)
din majorul Hiltl şi locotenentul Pickl din geniu, că­ Turnul Robertson (50 m. d’asupra mărei) cu 1 tun
Colonelul, Baron Ursu David de Margina pitanul Klier din artileria de costă şi majorul Kratky culat de 12 pf.
din infanteria marină, colonelul br. Ursu luâ cele mai Bateria Zupparina (28m. peste nivelul mărei) cu 4
la Solferino si Lissa.
9 urgente mâsurl pentru a reîntări aceste fortificaţii, dis­ tunuri culate şi ghintuite de 24 pf.
Conferinţă ţinură de Colonelul austro-ungar FranciscRieger în cer­ puse armarea şi completarea acestor uvrage şi avu grija Turnul Bentmh (75m. d’asupra mărei) cu 1 tun cu­
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 ianuarie şi 20 Februarie 1898.
necurmată a preveni după puteri tote posibilităţile unei lat, ghintuit, de 12 pf. pe terasa turnului, 2 tunuri scurte
— C o n t i n u a r e . — întreprinderi din partea flotei italiene. După executarea de 30 pf. şi 4 de câte 12 pf. în ambrasurl.

Suprafaţa carstică a insulei, neproducând decât pu­ acestor disposiţiunl, întreg sistemul de apărarea insulei Aceste uvrage erau situate pe limba de pământ,
ţin vin şi unt de lemn, este acoperită mai peste tot sta la cel mai bun nivel, la care se putea ajunge; însă, ce se întinde spre Est în mare în portul St. Giorgio şi
de şnepi (tufişuri). Lipsa de apă limiteză populaţia aşa, tot mai era slab, în comparaţie cu mijlocele de atac, baia Karober.
că pe cuprinsul insulei de 113.5 klm. pătraţi, afară de ce se aşteptau din partea inamicului. Pe partea cealaltă a portului se găseau:
cele trei localităţi 'mici, Lissa, Kut şi Comisa, se mai Portul St. Giorgio dela Nord-est la insulă era apă­ Pe o limbă de pământ, numai 16m. ridicată peste
află numai câte-va grupuri mici de case, cătune. Prac- nivelul mărei, bateria Sclimidt cui 2 tunuri culate şi ghi-
rat de cătră fortul Georg, care domina marea cu 55 m.
ticabilitatea insulei este din acâstă causă forte restrînsă. tuite de câte 24 pf. şi 1 de câte 48 pf.
şi avea înaintea sa o bateriă a cărei front bătea luciul
Numai comunicaţia dintre Lissa şi Comisa se mai pote mărei, flancul ei drept, intrarea seu canalul despre Nord, Turnul Wellington dimpreună cu bateria de Mor-
numi drum. Tote celelalte nu sunt, decât nisce poteci. âr flancul ei stâng, baia dela Carober. tiere (190 m. d’asupra nivelului mărei), cu 1 tun scurt de
Când ajunse colonelul br. Ursu pe insulă, o găsi 7 pf. pe terasa turnului, 1 altul de 10 pf., 2 mortiere
Armamentul fortului Georg consta din 17 guri de
în starea descrisă pănă aci, dispunând şi de unele for- de 30 pf. şi alte 2 de câte 60 pf.
foc, din cari 13 tunuri în baterie şi 4 în fort propriu
tificaţiunî, cari în general erau făcute de EnglesI pe la înapoi în fundul portului era bateria Madona (13m.
dis ; şi anume: 4 tunuri de 18 pf., 4 de 24 pf., tote ghin­
finele acestui secul, când stăpâneau insula. De când d’asupra nivelului) cu 4 tunuri culate şi ghintuite de
tuite şi cu culată; 6 tunuri de 48 pf.; 1 mortieră de
Dalmaţia veni sub dominaţiunea Austriei, aceste forti­ câte 24 pf. şi 4 tunuri scurte de câte 30 pf.
30 pf.; şi 2 de câte 60 pf.
ficaţii mai fură complectate în parte şi întreţinute, însă ţVa urma).
nicl-odată modificate în condiţiunile cerute de progre­ Bateria Mamula (33 m- d’asupra mărei) cu 2 tunuri