Page 11 - 1898-07
P. 11
Nr. 144-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
După concert, d-1 Brand a fotografat sunt în măsură a avâ informaţiunl esacte— rea „călăuzei" sale şi ne mirăm, că d-1
pe toţi membrii reuniunei, precum şi pe dice, că nu se pote spera în curând în Zeidner a primit în editura sa o asemenea Miiller, Bueurescî. Preţul unui tom face :
asistenţi, întruniţi toţi într’un grup. broşurat 10 fl. — (resp. franci 25. — ), âr
cheierea păcii între Uniunea americană şi lucrare, menită a produce o justă indig-
Braşovul, atât de încercat de câte-va Spania. Acestei din urmă i-se cere prâ naţiune între Români. compactat fl 11.60, resp. franci 28.50).
luni, a dat dovecjl strălucite de viaţă ade
vărat românâscă şi artistică, ce domnesce mult de cătră cea dintâiiî, i-se cere ceda
între zidurile sale. rea unui port în insulele Canare, preten- Proâucţmni şi petreceri.
siune, care ar fi identică cu înfiinţarea unui
6r d-1 Fagure cjice cu privire la re- N o u a b o n a m e n t
al doilea Gibraltar în costele Spaniei. Tinerimea studiosă din Orăştie şi jur
sultatul concertului : „Mai multe piese s’au la
Contra ideii păcii sunt revoltate mai învită la Concertul, care se va arangia Du
bisat. Aplausele au fost furtunose şi date minecă în 17 Iulie st. n. a. c. în hotelul Gazeta Transilvaniei
ales (fiarele militare spaniole. Ele agitâză
celor ce veneau de dincolo să ne arate,
viiu contra acestei idei, pe motiv, că for la „Leul de aur" (Csosz). Comitetul aran- Cu 1 Iulie st. v. 1898
că graiul românesc a rămas întreg şi sim
ţele Spaniei în Cuba sunt de ajuns a pune giator. începutul la 8 ore sâra. Preţul de
ţirea tot aşa .... s’a deschis nou abonament, la care
u
pe Americani în respect şi a-le tăia pofta intrare: Locul I. 70 cr., locul II. 50 er., invităm pe toţi amicii şi sprijini
de a ridica pretensiunl exorbitante la în parterre 40 or., galerie 20 cr. torii fbiei nbstre.
Anuarul şcolelor medii române chiderea conflictului. P r o g r a m a : 1. a) „Cântec de sâră", Preţul a b o n a m e n t u l u i :
din Braşov. De altmintrelea soirile lansate despre de N. Popovicî. b) „Inzadar", de Gr. Dima.
i încheierea păcii sunt desminţite chiar din 2. „Hora Griviţii", de Friihling. 3. a) „Foie Pentru Austro-Ungaria:
Precum am anunţat, a apărut Anua partea ministrului de răsboiă din "Washing verde de mohor", cor cu solo de tenor de pe Ta-aa. an. .............................. 12 fi.
rul XXXIV al gimnasiului român din Bra T. Popoviol. b) „Vino lele", de I. Vidu. pe şese 1-u.n.î .............................. © £1_
ton, Day. El dice, că în privinţa acâsta
şov, publicat de directorul F. Oniţiu. Vom 4. a) „Duo", b) „O carte", solo de bass cu pe trei 1-u.n.î .............................. 3 £L
nu s’a făcut pănă acum nici un paş, nici
releva părţile mai importante ale anuaru acompaniare de violinâ. 5. „Sună bu Pentru România şi străinătate:
din partea Americei, nici din partea
lui. De pe terenul activităţii pedagogice a ciumul de-alarmă", (marş), de R. I. Si- pe mxl an .................... -3=0 franci
Spaniei.
oorpului profesoral e de remarcat proiec mionescu. 6. „La o rândunică", de I. Cos- pe şese 1-u.m.î . . . . . 20 „
tul de modificare al programei ârelor de tescu. 7. a) „Fost’ai lele", de Musieescu- pe trei 1-u.n.î .................... I O „
O căSăuză reutăciasă.
lecţii, proiect lucrat de d-1 V. Oniţiu şi Popovicl. b) „Tot ţi-am efis mândro", de Abonarea se pote face mai uşor
primit din partea uneia din conferenţele In editura librăriei H. Zeidner din loc T. Popovicî. 8. „Bubue tunul", cor de ***. prin mandate poştale.
pedagogice. Se mai aşteptă numai aproba a apărut sub titlul „Kronstadt*, noua „că După concert joc. Administraţiunea
11
rea consistorului din Sibiiu. Anume, planul lăuză" ilustrată pentru Braşov şi împreju i,Gazetei Transilvaniei .
existent de învăţământ la gimnasiu şi şco- rime, de Iosif Schuller. Fiind vorba de Petrecere de vară se va arangia în co
lele reale presenta pănă acum la un loc Braşov, e vorba fără îndoâlă şi de Români. muna Căţîcău (Kaczko) în favorul bisericei
un plus de 6 ore pe săptămână faţă de In punctul acesta vom releva câte-va date, gr. cat. de acolo la 17 Iulie n. c. Preţul Am ondre a aduce la cunos-
planul statului. Bine-voitorul ministru de din cari se va vedâ, că autorul la scrierea întrărei: de personă 80 cr., în familiă de cinţa onoratului public, că mi-am
instrucţie, nesciind de ce să se mai lege, „călăuzei" sale a fost condus faţă de Ro 3 membri 2 fl. începutul la 4 ore p. m. deschis în Braşov, Tergul grâului
•s’a legat de acâstă mică neconsonanţă faţă mâni nu numai de-o ignoranţă suprindă Pentru comitet: Petru Cherebetiu, preşe Nr. 5 (casele bisericei românesc! gr.
cu regulamentul şcolelor de stat. Inzadar tore, ci în acelaşi timp şi de-o bună dosă dinte ; Michail Cherebeţiu, v.-preşed.; Ioan or.) atelierul meu de dentist.
a fost clarificat ministrul, că acest plus de de răutate. Septimiu Murăşan, casar. Suprasolvirile se
-bre a fost impus prin firea însă-şl confe- înainte de tote cu ce surîs sarcastic primesc cu mulţămită şi se vor chita în B r a ş o v , în 11 Iulie 1898.
sională-românescă a şcolelor, unde deci pe trebue să cetescl (pag. 59) despre noua bi cliare. Comitetul va fi cu mulţămită, dâcă Dr. Univ. Med.
lângă obiectele prescrise de stat a trebuit serică românescă gr or. din cetate, pe care cei invitaţi vor chema pe prietinii şi cunos Eugeniu Tiltscher,
să se propună şi limba românâscă, şi anume autorul o numesce biserică naţională (sic!) cuţii lor. Familiile sunt avisate la provi- dentist.
în măsura cuvenită. Acâstă neconcilianţă grecâscă. Ou câte jertfe şi-au ridicat Ro siunea proprie. Pentru cuartire şi beuturl
a ministrului a provocat amintitul proiect. mânii braşoveni acâstă biserică, o scie ori corăspundătore se va îngriji comitetul aran- S C I R l U L T I M E .
„Pro memoria* urmeză biografia re şi cine; şi sciut este şi cum şi-au pierdut giator.
gretatului profesor de musică, N. Popovicî, aceiaşi Români biserica strămoşâscă zi Viena, 18 Iulie. Conferenţa con
dimpreună cu reproducerea articolelor ne- dită de principele Brancoveanu, mulţămită
L s t e s ’ a t t a r ' ă » ducătorilor partidelor germane s’a
crologiol, sorişi de diferitele diara româ bunăvoinţei părintescului guvern unguresc. încheiat. Delegaţii ei s’au presentat
nesc! din incidentul morţii răposatului ar Nu te-ai mira, dâcă biserica nu s’ar afla „Enciclopedia Română", publicată din ac]î la contele Thuu, şi i-au decla
însărcinarea şi sub asupiciile Asociaţiunii
tist. Biografia e provădută cu portretul tocmai in fruntea pieţei, în apropierea li rat, că proposiţiile guvernului sunt
pentru literatura română şi cultura po
bine reuşit al lui N. Popovicî. — Sub ace brăriei editore a d-lui Zeidner. Şi totuşi absolut neadmisibile.
porului român de Dr. C. Diaconovich.
eaşi rubrică se cuprinde discursul comemora autorul să nu fi sciut ore, că acâsta e bi Paris, 13 Iulie. Maiorul Eszter-
După un interval de abia 5—6 săptămâni
tiv rostit de prof. A. Bârseanu, asupra lui serică românâscă ? ... hăzy a fost arestat erî sera, acusat
a apărut un nou fascicol al acestei mari şi
Ioan Lăpedat, fost profesor al gimnasiului Că autorul ne face peste tot „Va- fiind de falsificări.
folositore publicaţiunl, al nouălea, adecă
din loc, din incidentul aniversării de 20 lachl", nu ne supără, cu tâte că astăcll, Şi colonelul Piquart a fost ares
penultimul pentru tomul I. Reducerea con
•ani a morţii defunctului. Discursul, fiind orî-ce bărbat serios de sciinţă folosesce tat pe basa legii spionagiului.
tinuă a intervalurilor dintre apariţiunea
forte interesant, îl vom reproduce şi noi. terminul de „Român", singur cunoscut de Filipopol, 13 Iulie. Căpitanul Boj-
singuraticelor fascicole, precum şi promi
Din datele statistice şcolare ale anu poporul românesc. Ne indignâză însă rău cev şi fostul şef de politie Novelicî, asa
siunea editorului, că încă în August a. c.
lui acestuia amintim următorele: Imatricu- tatea cu care d-1 Schuller vrâ să reco sinii Anei Simon, au fost esecu-
tomul I va fi pe deplin terminat, dove-
laţl au fost cu totul la şcolele centrale mande pe Românii din Scheiii străinilor, taţî ac}L
desce, că redacţiunea publicaţiunii a trecut
>(gimnasiu, reale, comerciale, primare, şcola cari s’ar folosi de cartea dânsului.
deja peste greutăţile începutului şi înain-
■de repetiţiune) 1386 şcolari, din ceea ce
D-1 Schuller afirmă, că murdăria tâză cu paşi mai siguri. Aceste semne îm-
resultă un plus de 26 şcolari faţă de anul D I V E R S E .
orientală îşi trăesce veacul său în casa bucurătore de vitalitate a frumosei între
1896 — 97, âr faţă de anul 1895 — 96 o cres- acestor Români, ba încă adauge, că numai Celeritatea sorelui. Un înveţat holan-
-cere de 131 şcolari. La gimnasiu şi şco cine va vedâ cu ochii, se va convinge pe prinderi a Asociaţiunii, fără îndoială vor dez a calculat celeritatea, cu care se mişcă
lele reale au obţinut caloulul general „forte putâ delătura pe deplin temerea, ce s’a ivit
deplin. In punctul acesta autorul e mai la început în cercuri forte largi, că „En sorele în nemărginitul chaos al universului.
1
bine" 93 şcolari, „bino 107, „suficient *
u
mult decât răutăcios, e un curat calumnia- ciclopedia Română", ca tote întreprinderile După calculaţiunile acestui astronom, profe
u
114, „nesuficient din un obiect 63, „ne
tor, căci e de notoritate publică la noi, că nostre literare de-asemene natură şi esten- sorul Kaptein din Amsterdam, sorele, pămân
suficient din 2 obiecte 40. Moralitatea o o curăţenia mai esemplară, ca la Românii tul, planeţii etc. tote se mişcă cu o celeritate
11
11
au „bună 358 şcolari, „corăspundătore" din Scheifi, rar găsesc! undeva. Priveseă siune, nu se va putâ termina. de 60,000,000 metri în direcţiune nordică
77, „nu de tot corăspundătore" numai unul, d-1 Schuller mai bine locuinţa Românului Fascicolul IX cuprinde cuvintele Ca- nord-ostică, âr acel corp ceresc, de care ne
-âr rea nici unul. Din aceste date îşi pote vaillon—Clarneta, la-olaltă peste 1200 ar
şi va putâ constata în adevăr un neajuns ticole, dintre cari amintim: Cehii (Jarnik), apropiem cu o iuţâlă atât de înspăimântă-
face ori şi cine ideiă de nivoul eseelent mo
în casa Românului din Scheiii: sărăcia, dâr Cernat, Cernătescu, Cernăuţ, Cernavoda, tore, se presupune a fi Vega, ce se ţine de
ral al şcolelor nostre. La aceleaşi şcole me va afla totuşi şi o avere: curăţenia. Casa constelaţiunea Lyrei. Yega e de o miie de
dii (gimnasiu şi reale) au fost examinaţi Cerne, Cetatea de Baltă, Chinezu Paul,
Românului peste tot e simplă, dâr ca Chioru, Chişineu (Arbore), Chiţu, Chrisov ori mai mare şi mai strălucitore decât so
118 gr. or., 11 gr. cat., 3 de legea mo-
oglinda de curată. (Ghibănescu), Chrisovergi , Circa, Ciuc, rele. După presupunerea astronomului lio-
-saică; âr după naţionalitate: 132 Români
Pe lângă tote astea, autorul mai e şi CiupercovicI (Sbiera), Cholera şi Ciuma landez, în fiă-care an ne apropiăm ou o
-.şi 3 Slovaci. superficial. Aşa, de esemplu, fiind vorba de (Dr. Felix), etc. Dintre ilustraţiunî remar iuţâlă de 120 milione mile de Yega; însă
reuniuni, el nu găsesce, decât abia pa căm 4 tablouri excelente la art. Cernăuţi pănă ce va sosi pământul în nemijlocita
Resboml ispano-american. tru reuniuni românescl în Braşov (Aso- (catedrala şi grandiosa residenţă metropo apropiere a Yegei, vor mai trece câteva
ciaţiunea meseriaşilor, Reuniunea de gim miişore de ani, astfel că noi, generaţiunea
Am amintit erl, că Americanii au în- litană, seminarul, casa preoţâscă), şi o ilus-
nastică şi cântări, Casina şi Societatea de adl, n’avem să ne temem, că ne vom
•ceput de nou bombardarea oraşului San- traţiune colorată la art. Circulaţiunea sân
pentru fond de teatru român), pe când de sfărâma de Vega, punctul central atractiv,
liago de Cuba dupâ-ce Spaniolii au respins gelui.
Reuniunea femeilor române, care e una spre care înaintăm tot mai mult.
.provocarea de a preda oraşul. In fine mai amintim, că numărul au
din cele mai vechi şi mai însemnate şi
Acum se anunţă, că oraşul s’ar fi torilor Enciclopediei şi în timpul mai nou
care susţine şi un internat-orfelinat. auto eooooooooooooooooooooi
-predat. Soirea acâsta are încă nevoie de s’a sporit cu câte-va puteri dintre cele mai
rul nu amintesce nimic; de-asemenea nu de valore. Scorţele pentru tomul I sunt Medic român în Karlsbad.
-confirmare, căci ea vine din isvor ameri
amintesce nimic de Reuniunea femeilor ro
can, prin urmare nu i-se pote da deplin deja lucrate şi se pot comanda la editor Medic universal
mâne pentru ajutorarea văduvelor sărace,
•oredăment. Dâr ori s’a predat oraşul, ori cu preţul de 1 fl. - (frc. 2.50) inel. trimi
de despărţământul Asociaţiunei şi de cele terea francată şi recomandată. Dr. Romulus L. Crăciunu
mu, fapt este, că forţele spaniole cari îl
lalte reuniuni românescl, ce le mai avem
•apără, nu-1 mai pot susţine. Predarea lui „Enciclopedia Română" apare în es- Medic clinic în spitalul univers imp. reg.
în Braşov.
^Santiago nu însâmnă însă nici decât o ca tensiune de 30 fascicole de câte 6 cole de din Viena (clinica D-lui consilier de curte
Pare bătător la ochi şi împrejurarea, tipar, (10 fasc. formâză un tom) şi va cu Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
pitulare pe totă linia a Spaniolilor în Cuba.
că sub rubrica ospătâriilor, autorului i-a prinde în total peste 30,000 articole. Pu interne. Medic al asociaţiunei pentru în
Acâsta o reounosc înşi şî inimicii lor. Cel grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
scăpat din vedere localul de gustare al
mult ea ar putâ să faciliteze realisarea ideii blicaţi unea se va termina în decursul anu tector: Majestatea Sa împăratul eto. eto.
d-lui Eremias, măcarcă acâsta este în felul
-sistării răsboiului şi iniţiarea tractărilor de lui 1900. Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
ei prima firmă în oraşul nostru.
pace. Abonamente se primesc la editorul dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
Fiind vorba de pace amintim, că o Peste tot, se vede, că autorul a fost W. Krafft în Sibiiu şi la tote librăriile; Miihlbadgasse casa „Schwarzes Ross*. 32.
-depeşă din Viena, unde cercurile influente faţă de Români forte tendenţios în scrie deposit general pentru România: Storck & •OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOI
