Page 110 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 165—1898.

s
u
t6tâ elita societăţei din Kiew, care Wiener Tagblatt prospectele viitorului. „De­ Cum am 4' > Focşani numai cu Rusia şi Austro-Ungaria în Balcani.
a aclamat, în mod călduros, pe Ha- ocamdată — dice organul vienes — s’a mare greutate m’am pututut strecura prin­
jeatatea Sa. pus ad acta planul de a-se da Austriei un tre mulţime pănă la o grupă mai mare de (Nichita, Ferdinaud şi Milan.)
* nou „Reichsrath . Nimeni nu scie, că în ce săteni, al căror port (vestminte) îmi atrăsese Pe urma visitelor principelui Bulgariei
44
Despre reeepţiunea consiliului mu­ chip se va resolva crisa pactului. In zadar din depărtare atenţiunea. Apropiindu-mă la curţile din Petersburg şi Sofia, pressa
u
14
nicipal din Petersburg „Monitorul Oficial cere guvernul unguresc garanţii dela gu­ le dădui: „bună cţiua ; ei îmi răspunseră: europenă face o mulţime de comentarii. Se
din Bucurescî publică următorul raport: vernul austriac, căci acestea nu i-le pote n bunâ sâ-ţî fiă inima /“ află chiar unele foi, cari susţin, că visita
da nici atunci, dâcă noul „Reichsrath I-am întrebat apoi, că cine le ţese, dela Oetinje ar ave de scop turburarea ace­
44
După reeepţiunea corpului diplomatic,
44
M. S. Regele a primit pe mareşalul noble­ s’ar întruni din graţia dietelor provin­ croesce şi cose aşa mândru şi frumos hai­ lui „entente cordiale dintre Rusia şi Aus­
ţei, care i-a urat bună-venire, apoi a tre­ ciale prin încălcarea constituţionalismu­ nele lor? Mi-au esplicat din fir în păr, şi tro-Ungaria, ce se stabilise, privitor la
cut în sala armoarielor, unde se afla reunită lui. Chiar şi pe lângă cele mai pacînice când eram să mă depărtez, aud pe un bă­ statele din Peninsula-balcanică cu ocasia
o numărâsă deputaţiune, a consiliului muni­ raporturi parlamentare, nu mai pote fi vorba, trân întrebând pe un altul mai tînâr cu visitei monarchului Francisc Iosif la Pe­
cipal al Petersburgului, având în cap pe ca parlamentul să voteze proiectele pactului decoraţiunl pe pept: „ore Român să fiă domnul tersburg.
44
primar, d. Deliano-w. pregătite de contele Badeni . acela ?“ Iu cestiunea acestei conturbărl a în-
44
Deputaţiunea a fost presintată Majes- r Ncue Freie Presse vorbind despre si- întrebatul răspunde: „da, nu vecţi, câ-i voelii dintre Rusia şi Austro-Ungaria, „Mân-
tăţei Sale de cătră Exc. Sa d. Goremykine, tuaţiune dă mare importanţă împrejurării, Român din haia ţâră (Transilvania). chener Allg. Zeitung publică o relaţiă din
u
ministru de interne, fiind faţă şi prefectul că la consultări au luat parte şi cei doi Trăgând cu urechia la acest dialog, Constantinopol, menită a produce sen-
Petersburgului. Primarul a oferit Regelui miniştri comuni, Goluchowski şi Kallay. m’am întors spre moşneag, afirmându-i : saţiă.
pânea şi sarea pe o tavă de argint, artis­ Intre împrejurări normale, acesta nu se „Hei, moşule! sunt Român şi încă Român piarului german i-se scrie, că este ab­
tic împodobită şi Principelui o cupă de obiclnuesce, âr decă acuma totuşi s’a în­ neaoş din ţâra Ardealului! Moşul ofta!............ solut falsă soirea despre împăcarea ex-re-
44
argint eu smalţuri, ambele având armoariele tâmplat, nu dovedesce altceva decât că îngânând câte-va cuvinte, pe cari, de!................ gelui Milan cu Rusia, ba acesta împăcare
oraşului Petersburg. cestiunile de vamă comună, bancă comună le înţelegeţi şi fără se mai lungesc vorba. ar fi chiar pentru tote timpurile eschisă,
Odată cu presentarea pânei şi sărei, şi dările după consum, a căror esîstenţă Un alt grup de săteni îmi arătară de ore-ce situaţia politică în Balcani face
primarul a urat Majestăţei Sale bună-ve­ sâu neesistenţă sunt în pericul, apar şi pe un fruntaş tînăr aşedat în mijlocul lor, imposibil, ca Rusia să dea ex regelui un
nire cu cuvintele următore: înaintea miniştrilor comuni ca afaceri poli­ spunându-mî, că e primarul lor. Eu îl în­ rol cum i-1 promite sfera de interese aus­
Sire\ Municipalitatea Petersbur- tice de mare însemnătate, deorece nu numai triacă" ...
n 44 trebai: apoi decă eşti primar, pentru-ce nu
gului m’a însărcinat a Ve exprima Austria şi Ungaria, ci „monarchia unitară încingi eşarpa , pe care o ţinea susuoră „Urmările machinaţiunilor lui Milan
u
n
mărturisirea marei bucurii ce popu- stă înaintea unei nefericite crise. sub surtuc; el îmi esplicâ, că n’a venit in — continuă Ţaral din Miinchen —■ nu se
laţiunea capitalei a resimţit, când a „încetarea comuniunei vamale — con­ calitate oficială, şi de aceea n’o încinge. pot prevede; decă însă mai curând ori
44
aflat intenţiunea Majestăţei Vbstre tinuă „N. fr. Presse — taie adânc în afa­ mai târejiu Milan, înlăturând pe fiiul său
şi A. S. R. Principelui Eerdinand cerile esterne, fiind-că pe dată-ce ambele Intr’un interval atât de scurt, te mi­ sdrobit fisicesce, ar încerca o campaniă
de a o visita. Salutând în persona state au interese separate faţă cu alte state, nunezi cât de mult s’au deşteptat sătenii de răsbunare pentru Slivniţa — armata ru-
ele vin numai decât în colisiune. Caii in­ români, şi am mare nădejde, că Dumnezeu
Majestăţei Vbstre pe bspele dorit şi le va ajuta să înainteze cu paşi repecll spre sâscă va sta după spatele Bulgariei, ca s’o
bine venit, ne reamintim epoca isto­ terese le representă acum ministrul de es­ apere contra baionetelor austriaco... Nu este
rică solemnă, şi în acelaşi timp du- terne? Nu urmâză de aici necesitatea sepa­ binele lor şi al naţiunei întregi. mai mult un secret politic, că între Rusia
rerbsă, a marei lupte pentru Sânta rării afacerilor esterne? Sguduindu-se basa La Buzău, orăşeni şi săteni formau o şi Austro-Ungaria va trebui să urmeze o
economică, se sgudue în ajelaşl timp basa tabără puternică, înălţându-se peste cape­
Cruce, a timpului când numele Au­ forte mare socotdă, şi stabilirile între cele
sancţiunei pragmatice şi devine problematică tele lor pălăriile domnelor şi domnişorelor,
gustului Cap al poporului român ne a două guverne, prin cari s’a împărţit sfera
chiar şi posibilitatea susţinerii armatei comune. încât se părea o bogată grădină cu flori,
devenit noue atât de scump, ca numele lor de intei’ese în Balcani, nu sunt menite
Miniştrii comuni aşaderă au avut datoriă care se întindea pe o distanţă mare înăun­
unui glorios luptător pentru credinţă şi decât a mai amâna ora acâsta. Cercurile
oficiosă de a-se amesteca în consultaţiile tru şi afară de peronul gării.
dreptate, ca numele unui amic şi to­ dirigente rusescl sciu, că ministeriul de răs-
din cestiune. Ba trebuiau să se amestece Aici trenul nostru s’a oprit, spre a da,
varăş de arme credincios al neuitatului boiu austro-ungar, tocmai aşa ca şi cel din
nostru monarch, Ţarul liberator. deja atunci, când guvernul unguresc a îna­ cum am Ţis, întăitate trenului regal, care, Petersburg, îşi dă silinţa a evita tot ce ar
„Primiţi der, Sire, pânea şi sa­ intat acel proiect de lege nenorocit, prin nu mult după noi, a şi sosit în gară şi care pricinui diferenţe, însă din partea rusescă
rea ce ve oferă locuitorii recunoscă­ care legislativa ungară s’a pus pe princi­ s’a oprit 8 minute. se privesce ca o provocare austriacă reîn-
tori ai oraşului Petersburg . piul regulării autonome a cestiunilor eco­ In vagonul salon se aflau la ferestri torcerea lui Milan în Serbia şi luarea co-
44
nomice ... Regele şi Prinţul moştenitor, căutau forte
44
La acesta Majestatea Sa a răspuns: Organul vienes spune mai departe, că mandei supreme a armatei, scurt timp după
bine şi se manifesta din privirea lor bu­ înţelegerea austro rusă. Şi acesta, fiind-că
„Sunt fbrte mişcat de atenţia chiar nici în caşul cel mai râu nu se pote
curia, ce o simţiau. Tot dintr’o ferestră a Milan s’a putut reîntorce în Serbia numai
,,municipalităţei, care s’a înfăţişat deduce o pecetluire a rupturei între Aus­
vagonului salon privea şi ministru-preşe-
„pentru a-mî ura bună-venire şi a ml tria şi Ungaria. „Alternetiva, ce o pune cu învoirea Austro-Ungariei, sâu la directa
dinte D. Sturdza vesel la mulţime.
„presenta pânea şi sarea, ca sim­ Ungaria, ca sâu parlamentul austriac să Primirea din partea poporului a fost ei provocare. Dâr provocaţiunile şi neghio­
bolul ospitalitâţei, care se exercită voteze pănă la finea anului pactul, seu la biile lui Milan le va plăti Austro Ungaria
măreţă, încât eu, care scriu acestea rân­
„în Rusia pe o scară atât de mare; din contră Ungaria desfiinţâză comuniunea forte scump. Austro-Ungaria şi Serbia au
duri în fuga condeiului, nu vă pot descrie
a
„cu o vie plăcere am venit în ca- economică, este o simplă mcnstruositate . mai mult de temut dela Milan, dâcă va
tote amănuntele. 44
„pitala Imperiului, de care sunt unit sosi momentul, decât Rusia şi Bulgaria .
D’aicI trenul regal a apucat înaintea
„prin legături durabile ale trecutului şi Atât spune cjiarul german din Miinchen.
Reîiittfrcerea Regelui Carol nostră, şi noi ajungând cu o oră în urmă
„printr'o prietenie sinceră. la Ploescî, nu vă pot descrie primirea
„Ve mulţumesc pentru primirea din Rusia.
„simpatică ce am găsit aci şi pen- d’aici, decât numai atâta, că am găsit gara Revistă externă.
(Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei.") splendid împodobită şi un mare număr din
„tru cuvintele amabile, ce mi-aţl a- Fa cea dintre Spania .şi America.
privitori se afla încă pe peron.
„dresat; şi regret numai, că n’am Bucurescî, 27 Iulie 1898. „Agenţia Fabra anunţă, că Spania a pri­
44
Ce deosebire între primirea la întor-
„putut rămână mai mult timp în ErI, Duminecă, 26 Iulie v,, mâ întor­ mit condiţiile de pace puse de America. Mi-
„acest frumos oraş, pentru a-1 cu- ceam dela Târgul-Ocnei la Bucurescî. cerea dela Peşta şi între acea dela Pe­ nistrul-preşedinte spaniol Sagasta a înain­
„născe mai de-aprope“. tersburg !
La Adjud am aşteptat trenul accele­ Scrierile D-vostră privitore la visita din tat la 7 August reginei regente propune­
rat dela Iaşi, care venia înaintea trenului Petersburg au făcut o mare şi bună im­ rile Americei, âr răspunsul Spaniei la aceste
propuneri spre sancţionare. Se susţine, că
regal, cu o mică deosebire de timp de câte presie asupra cetitorilor din Regat. De-a-
Fără resuHat.
o oră, aşa că la Buzău trenul nostru s’a semenea nu trebue să perdeţl din vedere în acest răspuns nu este vorba de a se des-
Tote diareic ce le primim adl ne ves­ oprit spre a lăsa sâ trâcă înainte trenul toastele rostite la Kiew şi în special acela bate amănunţit cele 4 condiţii principale
tesc cu ore-care îngrijire şi pesimism, că regal. al generalissimului Dragomiroff. Prin acest din nota americană, ci se spune simplu, că
consultările, ce s’au ţinut în Yiena între Am avut fericita ocasiune de a vedâ toast cred, că li-s’a înfundat bîrfitorilor ga­ ele se primesc cu scop de a-se evita tur­
miniştri austriacl şi ungari, n'au avut nici cu ochii primirea şi entusiasmul poporului zetari din Peşta şi soţilor lor mosaicl din burarea ulterioră a tractărilor de pace prin
un resultat. Deja Sâmbătă cele două gu­ manifestat faţă cu Suveranul său. Bucurescî. continuarea răsboiului. Se va tracta deci
verne au venit în clar asupra posiţiunei â La MărăşescI, unde se încrucişâză mai Scevola. mai întâiu despre încetarea ostilităţilor.
*
parte ce ocupă în cestiunea pactului, aşa multe trenuri cu destinaţiuni deosebite, o Credinţa generală e, că răspunsul Spaniei
încât consultările nu s’au mai continuat şi mulţime imensă aştepta sosirea trenului nu va necesita un contra răspuns al
Ni-se scrie din Sinaia cu data de 8
Duminecă, după cum se cjLea, ci ele s’au regal. Americei.
August st. n.:
întrerupt Sâmbătă sera. La Focşani, trenul nostru s’a oprit 28 Săptămâna de doliu a morţii lui
ErI sera la 9 / s’a reîntors Regele
l
2
Dumihecă noptea baron Banffy şi mi­ de minute, timp suficient spre a mă pute Fismarch a trecut deja. In 6 August s’a
Carol cu Prinţul moştenitor din Rusia. Un
nistrul de finanţe Lukâcs s’au reîntors la învârti printre mulţimea, care staţiona pe ţinut parastasul din Ham burg în biserica
public imens era întrunit la gară, unde
Pesta, fără de a face, ori a primi Duminecă peronul gării. Aici, emoţiunea mea era atât sf. Mihail, âr în 7 August a aranjat comi­
aştepta sosirea trenului regal. Peronul a
visite în Yiena. de mare, încât lacrimi curgeau din ochii tetul societăţii Bismarck din Berlin o ser­
fost splendid iluminat. In salonul gărei aş­
In urma zădărnicirii consultărilor, nici mei, vădând grupurl-grupurl de săteni îm­ bare întru pomenirea cancelarului în sala
teptau miniştrii şi ambasadorii străini cu
contele Tfiun, nici baronul Banffy nu vor brăcaţi în haine de sărbătore şi strălucind operei, cu care ocasiune Wildeubruch a
soţiile lor, generalii şi alţi mulţi demnitari.
mai merge la Ischl; va merge însă contele de pe pepturile lor decoraţiunl românescl recitat o poesie proprie „Bismarck al nos­
Regina nu a venit la gară, fiind pote in­
Goluchowski. Dela acâstă călătoriă a con­ şi rusesc! dobândite pentru vitejia arătată tru . Serbarea proiectată asemenea pe Du­
44
dispusă. Regele a fost salutat cu strigăte
telui Goluchowski atârnă forte mult, fiind­ în 1877—78 pe câmpiile de bătaie din minecă a oraşelor medio renane a fost amâ­
entusiaste de „ura!" In salonul gărei Re­
că — după cum se asjgurâ — el este acum Bulgaria.
gele a ţinut cercle şi a salutat pe toţi în nată din causa pregătirilor prea mari.
cbiămat de a comunica celor doi miniştri- Aci permitsţi-ml să vă pun în ve­
mod forte călduros. Pe urmă Regele cu Edictul împăratului, în care aduce oma­
preşedinţl voinţa monarchului. dere, că a fost dată aspră poruncă la do­ giile sale memoriei lui Bismarck, a făcut
Prinţul se urcară în trăsura de gală trasă
„Budapesti Hirlap de aci! dice, că rinţa Regelui, ca pe întrâga linie Burdu- de patru cai galbeni rusesc! şi plecară, ur­ în Germania o impresiune forte bună, şi
44
pănă la redeschiderea dietei ungare, minis­ jenî-Sinaia să nu se facă primiri oficiale mi­ se crede, că dimisionarea şi neînţelegerile
maţi de trăsurile celor din suită, între stri­
trul Banffy va folosi timpul de a întră în litare, său civile. dintre Bismarck şi împăratul, vor fi date
gările neîntrerupte de „ura!“ ale mulţimei.
înţelegere cu membrii diriguitori din par­ De aceea poporul din îndemnul său uitării. Aceeaşi impresiune a fâcut’o edic­
tida liberală, sfătuindu-se cu ei asupra si- a eşit pe la gări spre a întâmpina cu tul şi în străinătate. Aşa scrie d. e. numă­
tuaţiunei. dragoste pe vitezul şi înţeleptul său rul din urmă al lui „Times : „împăratul
44
Este interesant cum presentă „Neues Domnitor. nimic n’a întrelăsat din onorurile, ce nu-