Page 111 - 1898-07
P. 111
Nr. 165—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
mai a putut aduce în numele imperiului nimală. Conclusele aduse de adunările pre din cei mai frumoşi şi bine dresaţi, ce îi şi infiltrarea sentimentelor „patriotice e
44
german celui mai mare servitor al sâu, cedente n’au fost respectate, agenturi co putem vede numai la circurile din oraşele binecuvântata şi „culta ţâră a Ungariei;
44
precum nimic n’a întrelăsat, ce a putut munale nu s’au înfiinţat, biblioteci popo mari. Afară de acesta, directorul Henry celor ce nu cred, iconă vie înainte le stă
manifesta durerea sa personală. Nisuinţele rale cu atât mai puţin, măcarcă în acestă posede un corp de ballet număros şi bine jidovul ungurean; căci vorba de mai sus a
sale de a da onorurile cuvenite principe direcţiă ’i-s’a dat comitetului avisul de-a compus, elefanţi, câni dresaţi, este c’un cu perciunatului: jidovul, e ca şi ţâra, care’l
lui n’au fost primite nici cu căldură, nici lucra. Adunarea a fost împreunată şi cu o vânt tot ce se pote aştepta să presteze un cresce, şi dâcă vre’ţî s’o întorceţî: ţâra e
amicabil din partea familiei lui Bismarck; petrecere (fără producţiune), ce a urmat în circ modern. Clădirea circului însăşi este ca şi jidovul.
din contră: trebue să mărturisim, că nu pu sera aceleeaşl dile. E caracteristic, că pe forte potrivită, bine împărţită, ventilată şi
ţină marinimositate ’i-a trebuit împăratu cât de slabă şi neînsufleţită a fost aduna luminată. Serviciul e prompt şi pausele din
I L f t e r a t a r ă .
lui german, pentru-ca să potă păstra o ati rea, pe atât de succesă şi bine cercetată a tre piesele programei sunt forte scurte.
44
„Cosmopolis , revistă internaţională (în.
tudine de rece indiferentism faţă de acele fost petrecerea, la care au luat parte nu- Costumele nouă şi elegante. In fine trebue
evidente inimiciţii. Orî-ce diferenţe se fi măroşi preoţi, învăţători, clerici etc. aprope să mai amintim şi musica circului, care trei limbi) pe an 12 broşuri â 1 fl. 50 cr.
fost între cancelar şi împăratul, de care de prin tote satele din acele părţi. Numă este mai bună,,decât suntem obicinuiţi a (A. Hartleben’s Verlag in Wien). Broşura
s’a despărţit, din incidentul acesta sărbă rul participanţilor atingea cifra aproxima aucji la producţiuuile ecvestre şi gimnas pe August 1898, anul III, a acestei intere
toresc ar fi trebuit total uitate din ambele tivă de 200. Ya să dică, se găsesce şi pe tice de feliul acesta. In cele dintâiii două sante reviste, are următorul cuprins:
părţi, şi împăratul ’şi-a şi adus aminte, că teritoriul despărţământului Mureş-Ludoş al representaţiunl am remarcat dintre artişti In limba germană: Verdorrte Bliite
(Max-ia Janitschek). Vom Chinesichen Kaiser
44
el a stat lângă sicriul principelui german . Associaţiunei destul public român apt de-& cu deosebire prestaţiunile eminente ale că
und seiner Hauptstadt (M. von Brandt).
44
Atitudinea familiei Bismarck e aspru cri desvolta o activitate din cele mai frumose, lăreţii „par foi-ce Miss Leona Gregory, a Edward Burne-Jones (Herman Helferich).
44
ticată în „Times ; acelaşi lucru s’a întâm numai dâcă ar manifesta şi faţă de causa Italienei Signorina Angelo Volta, gimnastă Englands gefăhrdete Machtstellung in Asien
plat şi în pressa germană. culturei nostre naţionale măcar pe jumă pe trapez, a lui Alfred Loyal, călăreţ „par (H. Vambâry). Franzosen im Rom (Eugen
K
tate atâta interes şi sentiment de jertfă, force , ale lui Mr. Barker, numit „August Guglia). Politisches in deutscher Beleuch-
tung („Ignotus ).
44
câtă manifestă faţă de — petreceri. cel prost", care s’a produs c’un măgar
Preoţii români şi ajuttfrele In limba englesâ: A Vomau Alone
şi c’un câne dresat, a escelentei trupe de
(lela stat. 0 nouă linie ferată se construesce la gimnaştl de elită partere Paloş etc. etc. (Oonclusion. Mx’s. W. K Clifford). My. In
dian Friends. II. (Right Hon. F. Max Mxil-
hotarele României. Guvernul unguresc a
Dintre producţiunile cu cai am remarcat ler). The Youxxg Generation and the Old
Pănă acum guvernul unguresc îşi mai dat concesiune unei societăţi să prelun-
cu deosebire escelentul tablou „hippolocpxe (Vernon Lee). The Regeneration of Greece
44
•acoperea uneltirile, ce le urzesce în contra gâscă linia ferată dela Petroşenî pănă la (W Miller). Gabriple d’Annunzio (Mrs. Vir-
cu 6 cai roibl, admix-abil dresaţi de direc
independenţei clerului nostru, sub mantaua pasul Vulcan, lângă vama românescă Păiuş ginia M. Orawford). The Globe and the Is-
torul Henry, apoi producţiunea acestuia cu
unor formalităţi, întru cât adecă înainte din Gorj. land (Henry Normau).
cei patru armăsari, doi negri şi doi albi,
de-a distribui aşa numitele ajutore, ce le In limba francesă: Le Vieux du Zam-
Inaugurarea monumentului lui Honterus. a căror dresare nouă, originală, se pote bese (Pierre Miile). Les Hollandais â Java
împarte între preoţii români în schimbul
După programul publicat de comitetul numi neîntrecută. Nu putem, decât să re IV. (Suite. Joseph Chailley-Bert). Gens et
cunoscutei mile împărătesei şi ca despă
arangiator al festivităţii inaugurării monu comandăm fiă căruia visitarea acestui circ, Ohoses de Sicile. I. (Edouard Rod). Etudes
gubire pentru perderile îndurate prin in de Vie Moderne (Suite et fin. Etienne Bri-
mentului reformatorului Honterus serbările care dă dilnic representaţiunl cu program
troducerea matriculelor civile, admitea ’ să con). Les Cahirs de Montauban. II. Publiâs
se vor începe Vineri 19 Aug. n. Punctul nou, vai’iat, ce este indicat mai detaiat pe
•se facă în privinţa acesta propunere din par Henry Lapauze (J. A. D. îngers). Re-
de culminaţiune al festivităţilor va fi des- pagina a 4-a a foiei nostre. vue du Mois (Franois de Pressensâ).
partea Consistorielor nostre. Ast-fel, de e-
vălirea monumentului, ceea-ce va ave loc Apendice: Notiţe literare şi dramatice,
semplu, anul trecut Consistoriele au propus
Duminecă în 21 Aug. n. revista scrierilor periodice (nemţesce, engle-
lista preoţilor, ce aveau să fiă ajutoraţi, Jidovii ungureni şi galiţieni. zesce şi franţuzesce).
âr guvernul a distribuit ajutorele. Ce-i Nenorocire pe linia ferată. Pe linia Am amintit în numărul de erl despre
drept, acesta a fost numai o formalitate ferată austriacă Prânz-Joseph-Bahn, între emigrarea în massă a Jidovilor din Galxţia
sâcă, căci lista preoţilor propuşi de Con- staţiunile Eger şi Viena s’a întâmplat alal- şi despre ţipetele oposiţioniste cu care în SOIRI ULTIME.
'sistorii n’a fost luată în considerare măcar tăerl o nenorocire. Locomotiva trenului ac
tâmpină foia confesională israelită „Egyen- Budapesta, 8 August. „Magyar-
-cât de puţin, ci guvernul a distribuit aju celerat s’a stricat şi trenul a trebuit să se
rt
44
losâg pe aceşti coreligonarî huiduiţi. or3zâg primesce din Viena soirea,
torele după arbitriu, luând ca basă infor- oprescâ pe linia deschisă. Ou t6te că s’au
Se plâng adecă cei dela „Egyenlosâg că în urma nesuccesului consulta
44
maţiunile şi recomandările primite dela pus semne de întrerupei’ea comunicaţiei,
0 0
de siţuaţiunea insuportabilă, ce i-se creeză ţiilor de Sâmbătă, cfil ! cabinetului
notari şi solgăbirăi. totuşi un tren de persone Viena-Praga veni jidovimei din nordul Ungariei px-in roiul Ba.nffy sunt numărate. Totul are o
Acum însă nu se mai observă nici pe liniă şi se isbi în trenul accelerat. Lo
cutropitor al lipitorilor-surorl din Galiţia, aparenţă, că Banffy, deşi c’o majo
&cestă formalitate. Organele administrative comotiva acestuia se sfărîmă bucăţi, un va
şi cere cu insistenţă dela guvern sanarea ritate eoverşitore după spatele lui,
au început să adreseze circulare preoţilor gon al trenului de persone şi trei vagone
cât m&i grabnică a acestei ameninţătore nu p6te face nimic faţă cu Viena.
români, învitându-i, că dâcă vreu să pri- dela trenul accelerat au fost scose din şinl
primejdii „pentru viitorul Ungariei; pentru Aceeaşi foiă susţine, că în cestiunea
u
mâscă ajutore dela stat, să-şi înainteze pe şi sdrobite. După relaţia oficială 6 persone, că, să vedeţi politică jidovâscă, ce scie să cuotei Corona nu va mai decide
tiţiile direct fisolgăbirăilor, ca aceştia apoi er după alte informaţii 11 persone au fost facă jidovul. Bine sciu lipitorile „patrio după cheia de pănă acum, ci pentru
să le potă înainta fişpanilor etc. O aseme grav rănite, âr 31 călători uşor răniţi. tice , că patrioţii cei dela cârmă sunt gata Ungaria se va pune un percent mai
44
nea circulară aflăm, că a fost adresată cu să primescă cu braţele deschise tote lăpă- mare.
■data de 2 Iunie n. c. din partea fisolgăbi- Insurgenţii cretanî şi principele George. dăturile străine, cari sunt dispuse să se me- Londra, 8 August. Conflictul în
răului Ormenişului de Câmpiă. Acesta prin După un comunicat din Atena al lui „Pol. tamorfoseze în nobila viţă a lui Ax-pad. Oe tre Anglia şi Rusia din pricina con-
u
notarii din cercul său a provocat pe preo Corr. se adeveresce svonul, că în Oreta fac acum perciunaţii de „Egyenlosâg , ca cesiunei de construire a unei linii
44
ţii români, ,ca pănă în 20 Iunie n. c. să-i dela o vreme încoce s’a pornit o îngriji- ferate rusesc! în China, s’a înăsprit
înainteze lui petiţiile pentru ajutor spre tore agitaţiune contra denumirii prinţului să nu atingă cumva neplăcut pe suscep
tibilii noştri patrioţi tocmai în cea mai aşa de mult, încât dăcă Rusia n’ar
a-le putâ aşterne la rândul său fişpanului. George, ca guvernator al insulei. Faima, fi- gingaşă cordâ a inimii lor: posibilitatea ceda, ar deveni inevitabilă o resol-
In circulară fisolgăbirăul a făcut tot-odată resce, a surprins în mod forte neplăcut pe de a asigura cât mai grabnic viitorul „na- vare cu arma a conflictului între
cunoscut preoţilor, că petiţiile sosite după Grecii din regat. Autorii agitaţi un ei se ţixxnii ? cele două mar! puteri europene.
44
20 Iunie, numai în Decemvre le va înainta ; dice, că sunt însi-şî unii dintre comandanţii 44 Londra, 8 August. „Birmingham
Etă cum glăsuesce „Egyenlosâg :
mai cere tot odată, ca în petiţii preoţii să insurgenţilor, cari ar preferi ca guvernator „Decă pănă acum numai cu multă greutate Post“ afirmă, că călătoria principesei
44
arate „pe cât se pote raporturile lor fa pe un indigen, şi acesta din motivul, că a progresat în ţinuturile nordice opera de Wales la Kopenhaga stă în strînsa
miliare, precum şi mărimea beneficiului, spereză, că în caşul acesta unele dorinţe şi maghiarisării şi a civilisării, cu atât mai legătură cu conflictul ruso-engles.
ee-1 au în parochii. Nu putem sci încă, decă aspiraţiunl egoiste ale lor se vor realisa greu va înainta în viitor, când elementul Cetinje, 8 August. Pincipelui Fer-
:şi câţi dintre preoţii români se vor fi aflat, mai uşor, decât sub regimul principelui jidovimei polone va fi în preponderanţâ. dinand al Bulgariei ’i-s’a făcut o
cari să urmeze învitărei fisolgăbirăului. George.
„Va stagna întregul px’oces, şi o bună strălucită primire aici. Prinţul Ni-
Ni-se spune însă, că în loc de-a respinge
Probă de concert. Luni în 15 August vreme jidovimea acelor ţinuturi se va des chita a îmbrăţişat şi sărutat pe prin
cu iudignaţiă circulara, ca venită din par
1898 se va ţină în sala hotelului „Nr. 1“ volta tocmai de-andosele ... Pentru-ca acei ţul Ferdinand. Mâne, Marţi, se va
tea unui organ absolut străin de noi, mai
proba generală publică la concertul artiş jidovi, cari sunt aici, să se p6tă amalga- face o revistă a trupelor, er săra
mulţi dintre preoţii din cercul Ormanişului
tilor şi artistelor din Braşov. Programul misa şi în chipul acesta a-şî crea o esis- jocuri de artificii.
au luat’o la cunoscinţă, vidimându-o şi sub-
constă din 10 puncte, piese classice din tenţă, se recer la vr’o 25 ani, în decursul
scriindu-o, şi încă pe unguresce!
cele mai alese. Preţul locurilor: Oercle 1 cărora însă nici un emigrant cu caftan n’are
Acest regretabil fapt nu mai are lipsă D I Y E R S E .
fl., stal 60 cr., galeriă numerotat 60 cr., să-şi pună piciorul peste graniţa ungurâscă .
44
de comentar.
loc de stat 40 jcr. Yâudarea biletelor a luat’o înţelegeţi acum cu ce apucătură Cea mai veche gazetă te pe lame este
asupră-şl d 1 W. Hiemesch, librar, şi se vreau să-şi asigure posiţiunea perciunaţii, „Tsing Pao sâu „Veşti din Peking . Foia
44
44
pot căpăta în diua probei generale şi sera cari s’au vădut odată în liberala ţâră a a fost întemeiata în anul 510 înainte de
la casă. Pianurile sunt din depositul d-lui făgăduinţii: admoniază, ca să nu (jLem, că Ohristos. Pănâ acum se credea, că cel mai
— 28 Iulie v. Johann Hedwig. In timpul concertului ameninţă indirect pe cei dela cârmă, că vechili diar ar fi „Kin Pao , care aseme
44
In Wlureş-Ludoş s’a ţinut alaltăerî, Du uşile vor fi închise. începutul la 8 ore. în cas de li-se vor aduce concurenţii ga nea apare de vr’o miie de ani tot în Pe
14
minecă, adunarea generală a despărţămân liţieni peste cap, jidovii „patrioţi nu se king. O scriere mai nouă însă a consulu
0 trupă de cântări italiană din Vene
tului de-acolo al Associaţiunei, sub presi- vor mai maghiarisa. lui frances din Canton ne arată, că acâstă
ţia dă representaţii în sala dela hotel „Eu
44
-diul preşedintelui V. Suciu, paroch în Că Şi etă cu ce argument vrâu să con onore i se cuvine lui „Tsing Pao .
ropa . Trupa şi-a câştigat renume prin
14
puşul de Câmpiă. Adunarea, precum aflăm, vingă lipitorile ungurescl pe actualii stâ-
prestaţiunlie ei escelente.
a fost lipsită de orî-ce interes. Afară de pâxxitorl despre neajunsurile, ce ar adixce Proprietar: lîr. Aureî Mureşiaisîft,
câţî-va membri din comitet, abia se aflau Circul Henry. De mulţi ani, de pe asupra ţării „fraţii din Galiţia: „Pe lângă
44
Redactor responsabil: «resorit» Maior.
de faţă 15—20 persone, âr poporul a lip vremile lui Kremser, n’a mai fost în ora sistemul rusesc cu mult mai bine a putut
sit total, tocmai aşa, ca şi la adunarea din şul nostru un circ aşa de complet şi aşa jidovul să şl îndrăgescă patria, decât pe
Sânt-Mărtinul de Câmpiă, despre care ni-s’a de escelent, ca circul Henry, care şi-a inau lângă îxnbogăţirea şlâhtelor (nemeşilor) ga
raportat (filele acestea. Nici raportul des gurat representaţiile sale Sâmbătă sera cu liţiene, căci în urma ux-melor, fiă-care ţâră Dr. Sterie U. Ciurcu.
pre isprăvile săvîrşite de comitet în decur succes strălucit. Deja cele trei representa- are astfel de jidovi, px-ecum îi merită, fiă- IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
sul anului n’a fost de natură a atrage, cu ţiuni, ce s’au dat pănă acuma, justifică pe care ţâră cresce asemenea jidovi, precum Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
44
atât mai puţin a însufleţi publicul, deâre-ce, deplin renumele ce şi l’a câştigat directo e însăşi . specialişti dela facultatea de medicină
după cum ni se împărtăşesce, activitatea rul Henry, care dispune de forţele artis Adecă înţelegeţi D-vâstră constatarea din Viena.
.comitetului, pe puţin dis, a fost forte mi tice cele mai eminente şi alese şi are cai I jidovxxlui: ţâra cea mai aptă pentru sădirea
