Page 113 - 1898-07
P. 113
RE0ACŢIUNEA, „gazeta* i es e în flecare fl.
Administraţiunea şi Tipografia,
Abonamente uentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr, 30. Pe un an 12 fl., pe sĂse lunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet. Pentru România si străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şĂse
INSERATE 8e primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni lO fr.
BIKISTRAŢIUHE în Braşov şi la
următorele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă B franol.
In Viena: M. Dukos Nachf. Se prenumeră la tdte ofi-
Max. Augenfeld iEmerloh Lesnor, cielo poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul uentrn Braşov
InBudapesta: A.V. Boldbor- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
ei urg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şĂse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu Jb. 2£T TT L Xj'IS I- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAHIE pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 166. Braşov, Joi 30 Iulie (11 August). 1898.
i Ia Ischl. nului austriac împlinirea obligamen- d osul s’a pronunţat în favorul pă Întrevederea Regelui Carol cu
telor luate pentru încheierea pactu rerilor maghiare. monarchul Francisc Iosif. Cetim în
Se lăţise cţilele trecute faima, lui în t-rminul, asupra căruia au Nu prea sta în consonanţă cu „Epoca : Suntem informaţi din sorginte
44
că posiţia ministrului de esterne Go convenit mai înainte şi unii şi alţii. acesta însă faptul, ca organul d-lui autorisată, că s’a hotărît în mod definitiv
u
iuchowski se clatină şi că densul Ear cât pentru contele Thun, nici Goiuchowski, „Premdenblatt , ia pu o întrevedere între împăratul Francisc Iosif
în curend se va retrage. Noi, avend situaţia lui nu s’a schimbat. El se ţin la răspăr pe Banffy, cu cuvinte şi Regele Carol. Acestă întrevedere însă
în vedere isvorul de unde s’a răs afiă în aceeaşi neputinţă de-a lucra de-alt-fel prietenesc!, şi-l sfătuesce nu se va face la Timişora, după cum am
pândit acesta faimă am cjis, că-este cu parlamentul, şi nu-i rămâue dâr, urgent, ca se mai cedeze din pre- anunţat acum câte-va dile, ci la Schon-
o uneltire din partea celor, ce nu decât paragraful aşa numit împără tensiunile sale. brunn, lângă Viena. întrevederea, va avă
sunt mulţumiţi cu spiritul conciliant tesc 14, cu care s’ar pute ajuta. Acum se va vede, decă contele loc în primele dile ale lunei Septemvre,
al lui Goluchovski în cestiunea na Singura schimbare în situaţiă Goluhowski este bărbatul de stat, când MM. LL. se vor întârce dela Ragaz.
ţionalităţilor şi că scopul ei este seu este — că la consultările miniş care în momentele gravei crise de
de a-1 câştiga pe partea hegemoni trilor din Viena s’a constatat, că faţă va avă destulă pătrundere a si-
lor prin ast-fel de ameninţări, său, guvernul unguresc nu vrea să cedeze tuaţiunei şi destul curagiu spre a da 0 broşură asupra situaţiei.
în caşul contrar, de a-1 delătura. în nimic pentru a uşura posiţia ca monarchului un stat, care se ptită Ţinem a face cunoscută la acest loc,
De-ocamdată vedem, că contele binetului Thun. inaugura o soluţiune favorabilă a în liuiamente generale, o broşură maghiară
Goluchovski nu se gândesce se de Este der de Sâmbătă încăce crisei, fără ca se se încăpă ărâşî cu titlul „Formaţiune nouă , de un pseudonim,
a
misioneze. El a luat, din contră, crisa şi mai accentuată prin refusul ttite dela început, făcendu-se pe voia în care se vorbesce despre situaţia politică
asupră-şî o gravă misiune de-a in lui Banffy de-a se învoi la o prelun unora, ca se şî aprindă în cap ne de faţă şi despre ceea-ee ar fi să se în
terveni la solutiunea crisei, negieşit gire provisorică, sen la o îucheiare mulţumirea tuturor celorlalţi. tâmple în viitor. Autorul se mărturisesce
din punctul de vedere al intereselor definitivă a pactului economic pe de „independent , der totuşi combate prin
14
generale ale monarchiei. basa §-lui 14. cipiile kossuthiştilor; el critică aspru pe
Lunî ministrul de eaterne a ple S’a pronunţat deci conflictul In afacerea atentatului asupra Banffy şi sistemul său, la fine însă totuşi
cat la Ischl, ăr Marţ! a mers în au între ambele guverne, — un conflict, portretului Regelui Carol. Dela Vâl îl măgulesce.
dienţă la împăratul spre a-i raporta care după natura lui pretinde inter- cele (Elopatak) ni-se comunică cu privire „In general cjis, trăim una din acele
despre situaţiune şi despre resultatul venirea corănei şi decisiunea ei. la nemernicul atentat săvîrşit asupra por epoce — afirmă autorul — când omenii
conferenţeior ministeriale. Este sem Goiuchowski s’a dus la curtea tretului Regelui României încă următorele: cred, că lucrdzâ, deşi numai se inteinplă
nificativ, că înainte de-a fi primiţi împerătescă din Ischl tocmai spre S’a ţinut mare secret asupra întâmplării, ceva cu ei. Este greşit, dâcă într’o astfel
în audienţă şi ascultaţi cei doi mi- a solicita acea decisiune, fără de care aşa că numai după 2 — 3 cjdej când un gen- de epocă omenii numai politică fac, pe
nistri-presidenţî de cătră monarchul, nici că ar mai fi posibilă o solu- darm a aflat rama portretului distrusă şi când se pregăteşte o istoria. împrejurări îna-
se duce Goluchovski la Ischl ca să ţiune a crisei. Şi acum se nasce în aruncată în valea de lângă restaurantul fară de noi au causat, că politica indepen
ia el mai înteiu avisul suveranului. trebarea; pentru care soluţiune este unde s’a comis fapta, publicul român din dentă ne-a adus mai aprope de realisarea
De aicî s’ar pută conchide, că însu-şî ministrul de esterne: pentru Vâlcele a aflat despre cele petrecute. Lipsa ei, decât ne-ar fi putut aduce chiar şi cea
lucrurile stau forte rău, deăre-ce în- aceea a lui Banffy, orî pentru aceea, portretului însă s’a observat îndată a doua mai genială activitate a celor din partida
s'u-şî ministrul de esterne e silit pe care o aşteptă cabinetul Thun? c}i după faimosa benchetuire ungaro-săcu- independentă. Formaţiunea acesta au cau-
a interveni pe lângă cortină. Când Aicî am ajuns la punctul deli iescă şi deja de-atuncl s’au deşteptat ne sat’o evenimentele din Austria ....
14
cu conferenţele diu Viena, ministrul- cat al atitudinei contelui Goiuchowski dumeririle şi bânuelile publicului. îndată Vorbesce apoi despre succesele baro
preşedinte unguresc a avut o lungă în momentele critice de faţă. Ma ce au auclit, ce s’a petrecut în noptea nului Bauffy dicând, că pentru „triumfurile
convorbire cu Goluchovski. Ore în ghiarii aşttiptă dela el să dovedăscă aceea la restaurantul „Mora , tispeţii ro lui naţionale" a „pumpăluit Corona, er pe
44
44
urma acestei convorbiri să se fi de acum, că este totuşi pe deplin apt mâni dela băi au încetat se mai cerceteze ceea-ce a căpătat, şi-a cumpărat populari
cis ministrul de esterne a merge la de a-şî ocupa postul său şi că nu-i acel restaurant, care astfel a rămas fără tate. Spune apoi, că datoria lui Banffy ar
Ischl? nici o nevoiă de-a fi înlocuit prin muşterii. Indignaţiunea a fost aşa de mare fi acum să se retragă.
Br. Bantfy îi va fi spus negreşit altul. Pe temeiul speranţei, că mi şi generală la Români, încât mai multe fa „Dâr ce s’ar întâmpla — decă într’a-
lui Goiuchowski," că densul n’are de nistrul de esterne va căuta să com milii s’au şi hotărît se plece din localitate. devăr ar ajunge la domniă partida inde
ocamdată de-a raporta coronei nimic placă celor dela Pesta, carî se simt Despre vre-o cercetare a acestui cas grav pendentă şi cu ea dimpreună uniunea per
deosebit, căci din partea ungurescă mai mari stăpâni pe situaţiune ca din partea autorităţilor unguresc!, nu s’a sonală? Pentru uniunea personală ar tre
nimic nu s’a schimbat. Guvernai stă cei din Viena, foile ungurescî au şi audit pănă acum nimic. bui o Austriă, cum a contemplat’o Deak.
tot pe basa de mai înainte a legei lăţit scirea, încă înainte de-a fi mers Acesta însă nu-i. Decă Ungaria indepen
dela 1867 şi cere din partea guver la audienţă contele Goiuchowski, că dentă ar păşi la alianţă dualistică cu Aus-
FOILETONUL „-GAZETEI TRANSILVANIEI". dece orl-ce încercare de debarcare, şi trupelor debar care luptă Englesul cu 4 fregate ale sale nimici pe cele
cate să opună o resistenţă energică. Deci pentru bătaia 11 corăbii francese, ce venise aci spre a disputa Engle-
(fi)
portului şi a tuturor comunicaţiilor din dosul posiţiei, silor posesiunea insulei.
Colonelul, Baron Ursu David de Margina se stabilise şepte banchete de tunuri, armate cu 4 tu Cu ocasia acestei inspecţii, să fi avut ore baronul
nuri de câmp de 18 pf., 3 de 6 pf. şi 1 tun de 6 pf.
Ia Solferino şi Lissa. Ursu vre-o presimţire, că 55 de ani după prima victo-
„La Hitte .
44
riă a posesorului acestei insuliţe, va urma o a doua vie-
Conferinţă ţinu'ă de Colonelul austro-ungar Fraiieisc Rieger în cer
Pe lângă acestea, ca tunuri mobile, se mai dispu toriă, der incomparabil mai mare?
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 ianuarie şi 20 Februarie 1898.
nea de 2 tunuri scurte de 12 pf. şi 4 de 6 pf. pentru
— C o n t i n u a r e . — După tote probabilităţile se pare, că pe dânsul
aruncat rachete. Pe coma delului St. Cosmo-Andrea se
l’ar fi preocupat gânduri cu totul altele, căci într’o epis
Apărarea băii dela Comisa. construise 2 barace pentru adăpostirea a 400 omeni şi tolă dela' 4 August 1866 scrise el redactorului foiei
o cisternă pentru apă. 44
Pe partea de Nord a băii pe vârful dâlului Mag- „Concordia din Pesta: „Eu mă credeam uitat pe insula
44
naremi (165 m înalt), bateria Magnaremi cu 4 tunuri cu- Pe cresta delului Hum, pe turnul Wellington şi Lissa, şi aşa şi fu — pănă la 17 Iulie . Prin acâsta el
late ghintuite de câte 12 pf. şi alte '4 de câte 24 pf. pe coma dâlului St. Cosmo-Andrea, se instalase staţiuni exprima destul de clar sentimentul, ce trebue că ’l-a
Pe partea de Sud, pe delul Perlic 25Ş - (d’asupra de telegrafe optice pentru transmiterea raportelor şi or muncit ca militar, expei-imentat cu răsboele şi oţelit în
m
nivelului apei) o banchetă (emplasament) cu 2 tunuri dinelor la diferitele puncte întărite. Insă-şî insula era bătălii, de ox-e-ce, pe când două armate porniseră la
44
„La Hitte de 6 pf. legată prin insulele Leşina şi Brazza ca staţiuni tele Sud şi Nord contra inamicului, dânsul ambandonat pe
In fundul băii în curmătura delului St. Mibeli grafice intermediare, cu Dalmaţia, printr’un cablu sub o iusulă părăsită, se credea exclus dela lupta lor pen
44
pentru închiderea drumului dela Lissa de Comisa, Re marin. Vaporaşul Lloyd „Egitto sta la disposiţiunea tru victoria şi onorea, pe cari monarchia conta cu totă
duta Max cu 2 tunuri de 24 pf. şi alte două scurte de comandantului cetăţei pentru recunoscerî, serviciul de siguranţa.
câte 7 pf. informaţiunî şi transmiteri de ordine; pentru luptă nu Ce picătură de nectar cădu şi pentru dânsul din
pute fi utilisat, nefiind armat.
Pentru apărarea portului Manego şi a pocalul de bucuria al vestii de victoriă din Custozza!
Colonelul br. Ursu comandantul cetăţii (insulei în Cât de greu ’i era lui, că n’a fost şi el acolo, nu de
băii Ruda.
tărite) inspectând insula şi materialul de apărare, trecu parte de câmpul de luptă dela Solferino, pe care’şl câş
Bateria Nadpostranji (170m. d’asupra mărei) cu 2 şi pe insuliţa Hoste dela intrarea portului St. Giorgio. tigase el cea mai înaltă distincţiune militară, acolo, unde
tunuri culate ghintuite de 12 pf. şi 4 de 18 pf. Acolo visitâ el mormântul celor căduţî în lupta mari acuma se eluptase o victoriă aşa de mare!
Pe coma delului St. Cosmo-Andrea 270 m. înălţime, timă dela 1811, comodorele engles Hoste • învinse pe (Va urma).
e organisase o posiţiă de reservă, în scopul să împe- căpitanul frances Doubourdieu la sud de insulă, şi în
<!
