Page 114 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 166 — 1898.

tria, curând s’ar nasce trialism, ba chiar 0 convorbire cu Bismarck comerciului, este de interes litigios.—Cu tote ţiunl catolice. In fine provocă pe catolicii
federalism, şi încă federalism slav, deore-ce acestea însă Rusia îşi urmeză cărarea ei din Italia şi din totă lumea să rămână în­
Germanii austriac! ar folosi prima ocasiă în 1867. bine definită. Din Peking i-se vestesce tre marginile legalităţii şi să-şi păstreze fi­
de a fugi la Rin. Ce ar urma de aici? — a „Agenţiei Reuter", că „Ciung-liyamen“-ul delitatea faţă de corul episcopesc şi de capul
piarul londonez „Daily Telegraph pu­
Naţionalităţile din Ungaria s’ar ridica, şi-ar a îndrumat pe comisarul său să procedă în suprem al bisericei.
blică o convorbire, pe care corespondentul
elupta independenta şi ar fi şi la noi fede­ comun cu autorităţile rusesc! pentru es-
său din Viena, Mr. Beaty Klingston, a a-
ralism. Cu cine ar apăra atunci Maghiarii propiarea terenurilor din Maudsuria cerute Ruşii cântă românesce. S’a întâmplat
vut-o în Septembre 1867 cu contele Bis­
Orientul european contra Slavismului? de Rusia. Poporaţia însă se opune şi ati­ la Kiew. La sosirea ospeţilor princiari ro­
marck, asupra politicei externe din acele
„De aici se vede — continuă autorul tudinea ei va da Rusiei ansă de a inter­ mâni la palatul imperial din Kiew, Regele
timpuri. E interesant de sciut mai ales
— că situaţia de faţă numai la aparenţă veni neamânat în Mandsuria. Carol şi principele Ferdinand au fost în­
ceea-ce dicea Bismarck despre germanism
e favorabilă realisării visurilor de indepen­ tâmpinaţi de un cor de bărbaţi şi femei
în Austria şi despre „imposibilitatea" unei llăsboiu şi pace. Cu tote tractările îmbrăcaţi în costum naţional rusesc, cân­
denţă. Interesul ţării însă este cu totul al­
alianţe franco-ruse. Acest interview a ră­ de pace între guvernul spaniol şi cel ame­
tul, decât visul momentan realisabil al in- tând imnul regal român cu cuvinte româ-
mas necunoscut până acjl, de <5re-ce Bis­ rican, totuşi scirile mai nouă anunţă, că nesci. Cu ocasia cinei, ce s’a dat la palatul
dependentiştilor. Faţă cu inimicii noştri
marck nu dorea publicarea lui. Bismarck Americanii nu vor să se astîmpere. Trupele imperial acest cor a cântat erăşl mai multe
trebue să căutăm alt aliat, pe eare-1 aflăm
spunea atunci următorele: lor fac mereu cuceriri, ba se vestesce chiar cântece românesd.
în dinastia habsbargicâ, ale cărei interese
„Nu cred nici un moment, că Franţa şi aceea, că Americanii au început să bom­
sunt identice cu interesele nostre. Interesul Societatea comercială română „Mer­
singură va purta lupta eu noi, de âre-ce bardeze Sanjuan de Portorico. De bună
dinastiei e în primul loc, de a se opune fe­ cur" din Des ne trimite contul bilanţului
noi suntem mai tari, ca număr. Atacul trp- sâmă America urmăresce prin continuarea
deralismului austriac ; dâcă acesta nu-i suc­ pe primul semestru al activităţii sale, în­
bue să vină din partea Franţei, noi nu-1 ostilităţilor scopuri perfide. Pote mai are
cede, , atunci trebue să afle mijloce de a cheiat cu diua de 30 Iunie n. Din acest
vom începe nici odată. Nu voim Belgia. în reservă vre-o pretensiune faţă de Spa­
împiedeca transplantarea crisei în Ungaria, bilanţ vedem cu bucuria, că acestă socie­
Să-ţi povestesc d-tale, pentru-ce Franţa nia, şi nu scie cum şi-ar pute-o validita
pentru-ca cel puţin corona Sf. Ştefan să tate comercială română realiseză progrese
învingătore ar fi o primejdie pentru toţi, altfel, decât făcând să sune erăşl gurile de
rămână şi mai departe neştirbită. Habsburgii forte îmbucurătore. Ea s’a înfiinţat cu un
Prusia pentru nimeni. Anglia doresce să tun pentru a terorisa şi a băga spaimă
der, vor înceta a mai fi austriacl şi vor mai capital social de 26,000 fi., din cari însă
contrabalanseze puterea Franţei, şi înclină în Spanioli. — De altfel „Liberal" din Ma­
fi şi maghiari... Vor înceta atunci tote for­ 8093 fi. 60 cr. încă nu s’au incassat. Va
acum spre noi. Austria este ca o casă de drid cil , că guvernul spaniol n’a primit
00
maţiunile actuale de partid, nu vor mai fi să dică societatea în acest interval a lu­
cărămidl rele, care totuşi va pute fi susţi­ condiţiile puse de America, decât numai
nici dualiştî, nici independentişti, banffyştl crat numai cu un capital aproximativ de
nută printr’un ciment excelent. Acest fer­ ad referendum, fiind-că fără autorisarea ca­
său ugroniştl. Limba armatei ungare va fi 17,000 fi. Cu acest capital a realisat în se­
ment este populaţia ei germană. Tot binele, merelor, guvernul nu pote ceda teritorii
maghiară, căci şi dinastia va fi maghiară. mestrul întâii! al primului său an de ges­
care s’a făcut în provinciile ei, s’a petrecut unei puteri streine. Acesta li-se va spune
La noi vor gravita tote cestiunile ponde- tiune un profit de 4480 fi., din cari, după
prin germanisarea instituţiilor, pretutindeni şi celor dela "Washington, şi de se vor în­
rose economice şi financiare. subtragerea jsalarielor în sumă de 1809 fi.
în Austria se vorbosce limba germană. O voi, bine de nu, Spaniolii vor cere dela
„Pentru înfiinţarea acestei constela- 66 cr. şi a altor spese, a rămas profit curat
alianţă cu Franţa pentru a împiedeca uni­ America niţică aşteptare pănă se vor con-
ţiunî ne va sprijini Europa în genere, ddr 1070 fl. 89 cr. Din acest profit curat, di­
rea germană şi a nimici puterea germană, chema de urgenţă camerele, cari vor ho­
mai ales Germania, al cărei interes este, ca recţiunea în înţelegere cu comitetul de re-
ar fi plină de neplăceri pentru Austria. tărî asupra bucăturei, cu care să i-se în­
dinastia habsburgică să nu dispară. Vor­ visiune face pentru viitorea adunare gene­
„Nu mă îngrijesce absolut de loc o funde stomacul nesăturat.
birea lui Wilhelm în Buda a fost pi'ognos- rală, ce e convocată pe 28 August n. c. în
alianţă austro-francesă, pe cuvântul meu
11
ticul tuturor acestora ... Deş, propunerea de-a se da acţionarilor o
de onore. Rusia nu se va uni nicî-odată
După-ce autorul pune pe hârtie tote dividendă de 6°/ , âr restul capitalului în
cu Franţa împotriva nostră, de asta putem SCIRILE BILEI. 0
aceste aberaţiunl ale spiritului său buimă­ sumă de 506 fl. 43 cr. să se destineze în­
fi siguri. E imposibil ! — Bismarck afirma
w
cit de viitorea „mărire" maghiară, sfîrşesce — 29 Iulie v. treg pentru fondul de reservă. Acest re-
acestea cu tărie. „Gortschakow, un copil
dicând, că unica problemă a partidelor ma­ Jubileul împărătesc. In Viena se fac sultat îmbucurător va trebui să delăture nedu­
comic, a fost de şese sâu şâpte ori încur­
ghiare este acjl, de a nu permite, ca în mari pregătiri pentru jubileul Majestăţii meririle acelora cari pote la început priviau
14
cat într’o „enţente cordiale , care tot-dâuna
cestiunl austriaco să cadă un guvern ungu­ Sale. Serbările oficiose se vor începe în 30 cu un fel de neîncredere la viitorul reu­
dureză trei pănă la cinci săptămâni. In
resc. „Să folosim pe Banffy pentru înfrâ- Noemvre şi se vor încheia în 4 Decemvre. niunilor nbstre de consum.
urmă vede, că a fost victima vicleniei Fran-
narea Austriacilor, căci putem fi siguri, că „Te Deum“-ul jubilar se va oficia în basi-
cesilor şi a ignoranţei, şi începe să blas-
nu vom mai avă lipsă de el, îndată-ce va lica Ştefan de cătră metropolitul Gruscha. Maiestatea Sa monarchul în Bosnia. Se
teme şi să se jure pe toţi dracii şi sfinţii
urma epoca schiţată mai sus". După „misa de încoronare" se va face „Te anunţă din Seraievo, că monarchul va sosi
din calendarul rusesc: „on ne le plendra acolo pe la mijlocul lui Septemvre. Se vor
Deum“-ul, cu care ocasie se va aucji şi
plus". Şi cu o naivitate adorabilă cade în arangia festivităţi splendide de primire, âr
Visita Regelui Carol la Petersburg. cea dintâifi cursă. Nu-i nevoie să mai spun, orga uriaşă a bisericei Ştefan. Dineul de
400 tacâmuri şi primirile jubilare se vor oraşul va fi iluminat. Din Seraievo monar­
că o alianţă de ofensivă, francesă-ita-
(Voci ale pressei.) ţinâ în sala de marmoră. După cum s’a chul va cerceta mai multe oraşe ale Bosniei.
liană, e în afară de discuţie. Din acestă
„Le Figaro“ publică sub iscălitura d-lui Denis hotărît pănă acum, împăratul Germaniei
causă, Franciei îi rămâne numai Spania Demonstraţiune antisemită în Paris,
Guibert articolul următor: Wilhelm va locui în „Fremden Apparte-
ca aliat". Aşa numita societate a „liber cugetători­
u
Chiar în mijlocul potopului de reto­ ment , regele Albert de Saxonia în „Ap-
Bismarck arunca o privire comică lui lor", care constă în Francia din Jidovii
rică, causat de mârtea d-lui de Bismarck, partementul Radetzky". Decă va merge şi
Klingston, şi amândoi rîseră. Apoi Bismark eschişl din societăţile francmazone, şî-au
călătoria Regelui şi Reginei (sic!) României Ţarul Rusiei, va fi încuartirat în „Hofburg"
a mai spus, cu privire la contopirea aus- adus în dilele trecute omagiile lor înaintea
la Petetersburg atrage şi merită atenţiunea unde i-se va arangia un apartament sepa­
tro-germană : „Provinciile germane ale Aus­ statuei vestitului ateist Ştefan Doblet, de-
Europei. Se pote considera, că omagiul rat. Intr’una din (jil ! serbărilor jubilare,
0 6
triei, afară de Tirol şi Salzkammergut, cari punând o cunună pe monument. Popora-
acesta cătră puterea rusă a fost mai de­ se va desvăli bustul archiducelui Albrecht,
sunt catolice şi habsburgice la extrem, vor ţiunea Parisului i-a primit cu strigăte de
grabă suferit, decât oferit spontaneu de mi­ luând parte ospeţii princiari.
gravita spre noi, probabil, der te asigur, „A bas Zola! A bas Ies juifs!" Lucrul a
nistru Sturdza...
că decă mâne mi-s’ar oferi Austria de sus Regele şi Regina României în călătoria ajuns apoi la pumni şi bastone, aşa că po­
E evident, că nu pentru a permite
şi cea de jos, le-aşi refusa. Sunt prea de­ lor spre Ragaz, se vor opri Duminecă sera, liţiei numai cu _ mare greu i-a succes să
României, din nou constituită, de a-se lăsa
parte de noi. Dâcă Praga şi Viena şi ar pentru o cji, la Viena, unde Regele va scotă „liber cugetătorea" glotă din mânile
atrasă în orbita politicei ruse seu francese,
putâ schimba locurile, n’aşî dice ba. Voinţa primi în audienţă pe contele Goluchowsky. poporului înfuriat.
a împins d-1 de Bismarck, la 1866, pe prin­
nostră seriosă este, ca Austria să se întă- In acest scop, s’a reţinut un apartament la
ţul Carol de Hohenzollern să primâscă Societatea maghiară. Ultimul număr al
râscă în jurul sîmburelui german şi s’o ve­ Hotel Imperial.
tronul ce ocupă de atunci. El îl aşedase revistei „Magyar Szalon" publică un arti­
dem stând singură pe base solide. Se în­
acolo, ca sentinelă depărtată a intereselor In amintirea călătoriei din Rusia Re­ col despre ministrul Banffy, în care aduce
ţelege, că nu vom îngădui nici odată o nmă
germane. gele Carol va trimite daruri preţibse cate­ o forte interesantă caracteristică a rapor­
opresiune a Ungariei, cu atât mai puţin a
Visitele schimbate nu de m u l t d e dralelor din Petersburg, Moscva si Kiew, turilor sociale ale „patrioţilor" noştri. Etă
Germanilor austriacl, der vom încheia bucu­
cătră împăratul Austriei şi Regele Carol daruri, ce consistă în icone deja coman­ ce dice revista ungurescă între altele : „So­
ros o alianţă, dreptâ cu regele constituţional
au accentuat şi mai tare încrederea ce Su­ date. cietatea ungurescă e slabă şi mii de cause
al Ungariei, care, ca împărat al Austriei,
veranii din tripla alianţă aveau în fide­ Monument lui Mihai Vitezul. In Bu- şi factori contribue să devină şi mai slabă.
lasă totă libertatea elementului german în
litatea Regelui României cu originele sale Banffy, într’o epistolă din 13 Ianuarie 1875,
cele-lalte provincii. OrI-ce conjectură fără curescl s’a constituit un comitet, având ca
germane şi cu sentimentele sale de familiă vorbind de situaţiunea generală, a declarat,
sens asupra unei eventuale împărţiri a Po­ preşedinte de onore pe d-1 general Bră-
Dâr logica situaţiunilor e pentru şeful unui că îmbunătăţirea el ar căuta o nu în insti­
loniei rusesc!, a Curlandei, seu a provincii­ tianu, pentru a ridica la 1901 un monu­
stat mai puternică decât obiceiurile că­ ment lui Mihai Vitâzul la Călugărenl. Co­ tuţiunl, ci mai bucuros în omeni, â r l a aceş­
lor baltice, este prostie şi neadevăr".
pătate din educaţiune şi chiar din prefe tia ar dori mai mult simţ de responsabi­
mitetul a esmis liste de subscripţii şi a
rinţele inimei D. Sturdza, care nu iubesce litate. Stările, cari le-a constatat Banffy,
lansat şi o proclamaţiă cătră armată, pen­
Rusia, a fost constrîns să povăţuiască pe Revistă externă. tru a lua parte la acestă operă de recu- mai esistă şi adl în ţâră. Pe lângă tote
Suveranul său să facă acâstă călătorie, pe progresele politice şi economice, societatea
noscinţă naţională. S’a hotărit, ca după ma­
care acesta a îndeplinit’o cu curtenie, dâr Conflictul anglo-rvs despre care maghiară de adl totuşi e slabă şi stricată
nevrele de tomnă să se strîugă sumele
probabil fără entusiasm am făcut deja amintire, pare că ia o faţă şi sufere de lipsa sentimentului de responsa­
subscrise şi pentru esecutarea acestei opere
:
Ast fel s a încunjurat unul din peri­ mai puţin îngrijitore. Acesta cel puţin tre­ bilitate. In instituţiunile sale e Ungaria
să se alegă un comitet de oficerl superiori
colele ce ameninţau liniştea Europei în bue s’o deducem dintr’o telegramă din Pe­ aprope cu totul modernă, numai cât îi
din tote armele, atât dintre cei în activi­
Balcani. Ţarul a primit pe Regele Ro­ tersburg cu data de 8 1. c. Cercurile ofi- lipsesc cu totul omenii moderni. Banffy
tate, cât şi dintre acei în reservă.
mâniei cu o perfectă afabilitate, şi toas­ ciose din capitala Rusiei cred, că conflic­ pe terenul vieţei politice a efeptuit
turile şi discursurile oficiale pronunţate cu tul se va pute aplana pe cale diplomatică, 0 enciclică a Papei. „Osservatore Ro deja mari corecturi şi îmbunătăţiri; dâcă
prilejul acesta, sunt da o sinceritate cor­ fiind-eă nu este nici în interesul Angliei mano" publică în numărul dela 5 August va aplica el şi pe terenul social cu
dială, în lipsa unei seninătăţi perfecte. de a forţa o afacere cu caracter nejust o enciclică a Papei adresată corului epis- cea mai mare stricteţă corecturile nece­
Decă apropiem succesul acesta al po­ pentru ea. — Altfel însă grăesc Englesii. copesc din Italia şi poporului credincios cu sare, atunci va înceta şi estinderea nepe­
liticei ruse de eşecul ce a suferit în Serbia „Standard“ din Londra îudrâptă într’un ar- privire la afacerea interzicerii mai multor depsită a corupţiunei sub devisa celor mai
politica austriacă, al cărei protagonist de­ ticul acuse grave contra Rusiei, numind si­ instituţiunl catolice din partea guvernului. infime interese, şi vor dispăre şi acele
venise regele Milan, se va recunosee, Că tuaţia ca fiind fârte seriosă. Foia englesă Papa desfăşură în enciclica sa necesitatea obstacole, cari zădărnicesc cele mai valo-
înţelegerea franco-rusă dă, la Dunăre ca dice, că ar fi o nebuniă, ca Anglia să su­ acestor instituţiunl, arătând asupra scopu­ rose puteri". — încrederea şi speranţele ce
şi aiurea, fructe de concordie şi de linişte. fere a i se asupri supuşii ei din China pe lui religios şi economic ce-1 urmăsesc. Papa şi le pune revista ungurescă în fenome­
un teritor, care din punct de vedere al protesteză contra atingerei acestor institu- nalul tact al lui Banffy, nu ne importă ;