Page 115 - 1898-07
P. 115
Nr. 166—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
vrem să constatăm numai, că laconica ca- gene şi străine, câte-va losurl şi două ac- conferenţiarul a sciut să ţină în încordată ţiune guvernul c|i © U că tot acesta
c
n(
racterisare a Ungariei de ac}l: „instituţiuni creditive. Cel ce va afla şi înapoia porto atenţiune pe număroşii D-sale ascultători. vor face-o şi Polonii. ţ)ice apoi, că
moderne, cărora însi le lipsesc âmenii mo- foliul, va fi remunerat cu o sută florini. D-sa a început prin o clasică intro decă Thun nu va recurge la mesurî
dernî , e forte potrivită. ducere, motivându-şl titlul temei. A spus energice faţă cu Germanii, pentru
a
Concert. Musica orăşenâscă va con
între altele, că cuvântul patriotism la noi Ceh! va fi mult mai favorabilă în
Contra emigrării Jidovilor din Galiţia. certa mâne în grădina hotelului „Pomul
e cam deochiat. S’a abusat prea mult de cheierea unei convenţii separate co
Sub titlul acesta scrie numărul din urmă verde şi va cânta solista de harfă Ko-
u
el. S’a (jis prea multe despre patriotism merciale cu Ungaria, ca stat inde
44
14
al lui „Alkotmâny : Un „maghiar nou coana Basel din Viena un solo de harfă,
din o anumită parte astăcţî, ca tot din pendent, decât situaţia de acj! şi
venit din Galiţia şi stabilit in Clu^iu scrie începutul la 8 ore. Intrarea 30 cr.
aceeaşi parte mâne să se desdică. In des- decât prelungirea pactului.
într’o foiă cluşiană, că „în Galiţia Jidovii
voltarea temei a arătat într’un mod clar,
au nimicit tot, ce au putut nimici; ogorele Berlin, 9 August. Călătoria prin
le au săcat într’atâta, încât adl şi la ovăs Prussacii si Polonii. ilustrând cu numărose exemple, cum tre- cipesei de Wales la Coppenhaga are
9 bue să fiă adevărata iubire de neam şi
numai paiul mai pote cresce. Industria au caracter eminament politic. Ea stă
Seim, că pe 4 August s’a fost con cum trebue să se manifesteze ea. La fine
nimicit’o prin trândăvia lor şi introducerea în legătură cu cestiuneă construirei
vocat la Posen (Germania) un congres al conferenţiarul a fost viu aplaudat.
geşefturilor cu sdrănţării. Comerciul e pe liniei ferate rusesc! în China.
medicilor şi naturaliştilor poloni la care
ducă, din causă, că au stricat orî-ce afa- La orele 9 sâra s’a început balul.
era să ia parte medici şi naturaliştî po Cetinje, 9 August. Se confirmă
44
eere, degradându-1 la târguri de vechituri. Frumâsa sală dela „eliseul valea cerbului
loni nu numai din Prusia, ci şi din Austria scirea, că între Bulgaria şi Munte-
Acestă droie de filoxeră să furişâză acum era plină. In întreg decursul balului, care
şi Rusia. Prefectul poliţiei, Hellmannn, din negru se va încheia o convenţiă
în massă în Ungaria. E grozav 'să te cu- a durat pănă spre diuă, a domnit o ani
Posen însă a zădărnicit acest congres ab politică şi militară.
geţî, ce vor ajunge ţinuturile unguresc! as- maţie nedescriptibilă. Dintre persânele
solut inofensiv. In hârtia prin care a în-
tădl încă productive, decă va descăleca marcante, cari au participat, amintesc nu Cetinje, 10 August. Principele
cunosciinţat comitetul arangiator al Con
acestă glotă. Contra acestor emigrări ar mai pe eruditul profesor şi marele dascăl Bulgariei a fost primit aic! cu mult
gresului despre acesta oprire, Hellmann a
trebui să protesteze coreligionarii noştri din român V. Urechie dimpreună cu d-na, care entusiasm. La prâncjul de gală l’a
invocat motive de singu^anţă publică şi li-a
44
Ungaria . îşi tem aşa-dâră pielea Jidovii, era îmbrăcată în pictorescul nostru costum bineventat principele Nichita al
spus’o cam pe unguresce, că de vor cuteza
■cari s’au pripăşit pe-aicl! naţional. Muntenegrului în modul cel mai
totuşi să ia parte la Congres, medicii şi na-
Nu numai succesul moral, dâr şi suc cordial, ca frate şi representantul
turaliştii din străinătate vor fi daţi frumos
George Ebers, vestitul archeolog şi ro cesul material este forte satisfăcător. Du- unui popor, care este legat prin in
frumuşel peste graniţă.
mancier, a murit dilele trecute în Tutzing, pă-cum sunt informat, el trece peste cifra terese comune cu poporul munte
Comitetul, în speranţă, că cei din
în Bavaria. Etă câte-va date din viaţa de 500 Lei. negrean.
aoestui mare bărbat de sciinţă şi literat Berlin vor fi mai puţin intoleranţi, s’a Meritul necontestabil al acestor fru- La prâncjul dat oficerilor. prin
german: Mauriţiu George Ebers s’a născut adresat la ministrul de interne, însă şi mose sărbărl, este de sigur al comitetului. ţul Nichita a beut în sănătatea Ţa
acesta l a refusat — astfel dâr bieţii Po
în Berlin la 1 Martie 1837. A studiat mai Şi decă secţia Ligei din Predeal a perdut rului, ca ocrotitorul Bulgariei şi al
loni au fost siliţi să renunţe la Congres.
întâiu iura în Gottingen, apoi în Berlin pe un president ca Bârseanu şi Babeş, a Muntenegrului.
limbile orientale sub conducerea marilor Polonii din Austria, indignaţi de acâstă câştigat şi are acum în frunte pe P. Prinţul bulgar a ridicat un toast
filologi din acele vremuri, Brugsch, Lep- purtare a Prusacilor, s’au adresat cătră mi Cuvioşia Sa părintele Archimandrit Dionisie pentru trupele muntenegrene, întot-
sius şi Bockh. In 1865 şî-a început activi nistrul austriac de interne c’un protest is Simionescu, un bărbat cu vederi largi şi dăuna victoridse.
călit de aprope 60 profesori de universi
tatea scienţifică, ca profesor la universita sănătose, un demnitar bisericesc, care face
tea din lena. Ebers a fost cel mai mare tate şi academicieni poloni, în care cjic onore clerului ortodox din întregă ţâră;
eghiptolog al timpului. Prima sa escursiune între altele: de v.-preşedinte d-1 Sântu, şeful vămii N E C R O L O G , loan Zajka, conee-
scienţifică în Egipet şi Nuba cade între „La începutul lui Iulie al anului cu din Predeal etc., tot omeni conscii de sar pist la direcţiunea reg. de finanţe din Ora-
anii 1869—70. Cu ocasiunea unei nouă es- rent, prefectul poliţiei din Posen a declarat cina grea ce au luat asupra lor în comite dea-mare, împărtăşit fiind cu sfintele Sacra-
cursiuni intreprinse mai tânîiu, a desco comitetului arangiator al Congresului, că tul Ligei. minte, a încetat din viaţă în 7 August n.
3
perit sub ruinele Thebei vestitul papir, nu nu va permite ca Polonii să ţină adunarea Amicul. 1898, orele / 4 p. m. în anul 58 al vieţii,
4
mit după el „Papyrus Ebers , care conţine medicală-naturalistă. Ba ce e mai mult, i-a înmormântarea i s’a făcut după ritul bise-
44
întregul sistem medical al anticilor Egip făcut şi adausul ne mai auciit, că orî-ce Programa şcdlelor române din ricei gr. cat. în 9 August n., depunându-i-se
teni. Mai cunoscut însă marelui public ce străin, care s’ar presenta la adunare, va fi rămăşiţele în cimiteriul din Olosîgul Orădii.
titor atât în Germania, cât şi în străinătate isgonit. Acest ton brutal ne a atins adânc pe Blasiu. II jelesce văduva sa soţiă, fiii şi rudeniile.
>
a fost Ebers ca romancier. Obiectul roma noi Polonii, supuşi austriac!, cari am voit
A apărut programă gimnasiului supe
nelor sale, cari sunt traduse mai în tote să ne lărgim studiile. Sunt 30 de ani, de
rior, preparandiei, şcolei normale şi şcolei D I Y E R S E .
limbile europene, e scos de regulă din is când învăţaţii poloni arangiază asemenea de fete gr. cat. din Blaşiu pe anul şcolas-
toria Egiptului, său e presentat cel puţin Congrese. însăşi Germania a permis ţinerea tic 1897/8. Partea oficiosă a anuarului e Bismarck superstiţios. Se scie, că omul
ca petrecându-se în ţâra Nilului. In româ- unui ast-fel de Congres în 1884. Astăcjî politic, care s’a stîns la Fridrichsruhe şi nu
premersă de un mic tractat asupra consti-
nesce a fost tradus romanul său: „Homo însă a fost înterclis Congresul, ca şi când tuţiunei Romanilor, de prof. 0. Groze. Din a cunoscut în timpul vieţei sale decât două
sum“. ar fi o adunare de anarchiştl şi revoluţio lucruri pentru a guverna omenii, „ferul şi
tre datele statistice amintim următorele:
nari! Dâr noi cunoscem motivele, voiesc să focul , a avut în tot timpul vieţei sale cea
44
Linia românescă de navigaţiune. Re învrăjbdscă cu tot dinadinsul pe Nemţi cu Po Imatriculaţi la gimnasiu au fost 426, din mai mare veneraţiune pentru numărul, care
vista englesâseă „Boardof Trade Journal lonii, şi voiesc să stârpâscă din Poloni pănă tre cari esamenaţî la finea anului 408. Cal este simbolul vieţei, numărul perfect, şi în-
44
din Iulie conţine o analisă a raportului ce şi independenţa scienţifică. Nu credem, că culul de eminenţă din tote studiile l’au ob sâmnă Dumnecjeu în tote religiunile. Acestă
a trimis vice-consulul engles din Galaţi în păşirea nostră va ave ceva mare succes, ţinut 28 elevi, cel puţin bine 99, suficient venerare curiosă se basâză pe motive în-
privinţa liniei românesc! de navigaţiune dâr totuşi putem presupune, că datorinţa 224, 1 nesufioient 42, 2 nesuficenţî 7, mai tr’adevăr unice şi vrednice de a fi amin
maritimă. După acestă analisă, importul guvernului este să se îngrijâscă de drep mulţi nesuficenţî .11 elevi. După confesiune tite. Bismarck a slujit la 3 stăpâni, a lup
total pe cale maritimă e, în termen mediu, turile nostre, întocmai ca şi de ale Aus- au cercetat gimnasiul 322 gr. cat., 4 rom. tat în 3 răsboie pe care le-a provocat, a
de 358 mii de tone pentru România. Din trircilor. Căci decă există înţelegere între cat. 79 gr. or. 2 evang. ref. şi 4 israeliţl. iscălit 3 tractate de pace, el a chibzuit în
acestea 238.000 vin din Englitera. Din cele Nemţii austriacl şi Nemţii polonezi, acesta După naţionalitate 402 Români, 8 Maghiari tâlnirea a 3 împăraţi şi a făcut tripla
23 bOOO tone de cărbuni, nu mai puţin de încă nu inyolvâ în sine, să isbăscă câpâ- (subînţeleşi şi Jidovii), 1 German. — Ima alianţă, 3 cai au fost omorîţl sub el în
200.000 sunt cumpărate de guvernul ro ţinile cele vîrtose ale Slavilor, şi la nici un triculaţi au fost la preparandie 119 elevi răsboiul franco-german. A avut 3 nume:
mân. Totă industria română privată se mul- cas nu p6te suferi nici Austria, ca pe su şi eleve, în şcola normală 97, er la şcâla Bismarck, Sckoenhausen şi Lauenburg, a
ţămesce deci cu modesta consumaţie de de fete 115, dintre oarl 289 Români, 1 Ger
puşii săi poloni să-i ameninţe perfectul din căpătat 3 titluri: conte, prinţ, duce. Ve
:37,000 tone pe an. Planul serviciului ma Posen . mani, 3 Ovrei, 8 neorustiel, âr după con chile arme ale familiei sale erau o treflă şi
44
ritim, — după analisa englezescă, — este fesiune 278 gr. cat., 1 rom. cat. 19 gr. or., 3 frunde de ştejar, şi devisa seculară lo
acesta : cinci vapore de câte 3000—3500 3 israeliţl. cului de unde se scoboră este: In trinitate
de tone putând face pănă la 30 călătorii Conferenta si baiul din Buşteni. robur. Tote caricaturile, atât nemţescl, cât
>
5
>
Ia Rotterdam pe an, vor transporta la dus Ii i t e r a t u r ă .
Buşteni, 27 Iulie v. 1898. şi străine, îl fac cu 3 perl pe cap; a avut
130—165,000 tone de cereale, şi la întors tt 3 copii: Herbert, AViliam şi Maria, şi sub
D-le Redactor! In acest timp, când In Tipografia „A. Mureşianu a apă
aceeaşi cantitat de cărbuni. Decă se rea- rut „învăţăminte din viaţa Metropolitului An- dominaţiunea lui se rânduiseră trei partide
cestiunea naţională la noi în (eră, în urma
liseză aceste condiţiunl favorabile, câştigul politice: conservatorii, naţional-liberalii şi
evenimentelor petrecute în ultimii trei ani dreiu Şaguna, vorbire ocasională de Andreiu
pote fi de 16 — 20,000 livre sterlinge. 14 ultramontanii. \
mai mult vegeteză, fiind publicul cuprins Bârseanu, profesor . Preţul unui exemplar
Trenul special la Tuşnad, despre care de un fel de scepticism regretabil, am sim 10 cr., trimis cu posta 12 cr. Broşura cu
am vorbit deja şi care va comunica Du ţit o deosebită bucuriă aflând că Liga cul prinde 32 pag. format octav mic. Cei-ce Proprietar: I9r. AifireS MareşSaMî»,
minecă în 14 August st. n. la Tuşnad şi turală secţia Predeal, s’a dovedit a fi una doresc a-şl procura acestă broşură preţiosă Redactor responsabil: Mw.!«r.
îndărăt, oferă ocasiunea cea mai bună şi dintre cele mai active secţii ale Ligei. din tote punctele de vedere, o pot ave dela
14
comodă pentru visitarea acestei băi frumos Administraţia „Gazetei Transilvaniei , ori @000000000000000000009
A avut norocul de-a ave în fruntea
-situate. Trenul special va face drumul pănă ei tot omeni harnici, şi pote fiind la mar dela librăria Ciurcu, Braşov, pe lângă tri Medic român în KarEsbad.
la Tuşnad în circa 2'/ ore. Dela Tuşnad miterea preţului amintit.
2 ginea ţării, este în stare de a zări mai iute Medic lonîvei'sal
trenul va pleca îndărăt la 7‘/ ore sera,
2 şi a pătrunde mai bine în năcazurile şi tre
aşa că participanţii pot petrece acolo cliua
buinţele fraţilor de peste munţi. SCIRi ULTIME. Dr. Homulus L. Crăciunu
întregă şi în timpul acesta mai pot face o
Actualul comitet a ţinut şi de astă- Medic clinic în spitalul univers imp. reg.
escursiune şi la locul St.-Ana, care escur Isohi, 9 August. Contele Go-
dată a fi la înălţimea chemării sale. A a din Viena (clinica D-lui consilier de curte
siune de obiceiîi ocupă două cjile. Biletele luchowski a mers acjî în audienţă
vut fericita ideie, ca în acest timp, când Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
pentru acest tren special se pot lua numai la Majestatea Sa, ea se-i raporteze
întregă valea Prahovei este plină de crema interne. Medie al asociaţiunei pentru în
,pănă Vineri la 12 ore din cli în biuroul asupra situeţiunei.
societăţii nostre din ţâră, să arangeze o grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
•orăşenesc pentru bilete de drum de fier.
44
conferenta şi un bal în folosul Ligei. Atât Praga, 9 August. „Narodni Listy tector: Majestatea Sa împăratul etc etc.
Atragem atenţiunea în deosebi asupra aces
conferenţa, cât şi balul s’au ţinut în 26 face atent pe contele Thun asupra Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
tei împrejurări.
Iulie v. c. gravelor urmări, ce le-ar ave reluarea dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
Soire poliţienescă. La gara din loc s’a Conferenţa a fost ţinută la rugarea firului conferenţelor cu Germanii în Miihlbadgasse casa „Schwarzes RossL 38.
pierdut de câte-va dile un portofel de piele comitetului, de d-nul A. Bacalbaşa, tractând cestiunea limbilor. Organul ceh ame 800000000000000000000#
;negră, conţinând diferite bancnote indi despre „iubirea de neam . O oră întregă ninţa cu cea mai vehementă oposi-
u
