Page 117 - 1898-07
P. 117
„gazeta" i ese în. flăcare tji.
REDACŢIUNEA,
Adiinistraţieea şi Ticografla. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş6se
INSERATE ae primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Dumineca 8 franci.
următdrele Birouri de anunolurî: Se prenumerâ la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax Augenfeld & Emerlch Lesner, afara şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Roldber- Admmutraţhinea, piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
Surg: Marolyl & Llebmann. I,: Pe im an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu A 1 T U L X-SZI. 12 fl., pe 6 luci 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 167. Braşov, Vineri 3! Iulie (12 August).
Conflictul anglo-rusesc. lui „Standard", că dâcă Anglia ar După-ce „Nemzet", polemisând cu niol se primâscă condiţiunile de
renunţa pe faţă la speranţa de a-şî „Neie Freie Presse", spune, că Ungaria nu pace americane fără de nicî o re-
Resboiul între Spanioli şi Ame desvolta comerciul ei în acea direc- pote încheia pact cu Austria pe cale „ile servă. Ministeriul Sagasta nicî că
ricani încă n’a încetat, pacea încă ţiă, acesta ar fi identic cu o renun gală" , fiice : „Nouă nu ne trebue decât calea este îndreptăţit de-a ceda teritorii
nu este încheiată şi âtă, că se ri ţare la posiţia ei în depărtatul croită de constituţie. Dela acâstă cale nu fără consimţământul prealabil al cor
dică în estremul Orient, pe firma Orient; âr lovitura, ce ar primi-o ne putem abate, chiar şi decă din causa ză- purilor legiuitâre. Ministrul-preşe-
mentul Asiei ostice, nori negri pre prestigiul şi interesele ei comerciale dărnicirei pactului noi am suferi pagube dinte Sagasta este însă, precum se
vestitor! de resboiu între Rusia şi printr’o capitulare dinaintea preten- vădite. Am jertfit noi şi mai mult, am jertfit fiice, aplecat de-a conchema şi Cor-
Anglia. siunilor rusesc! în Mandjuria, s’ar re sânge şi avere, pentru-câ ne iubim consti tesii încă în luna acâsta, dâcă pre
Şi în adever, întrega pressă din simţi în t6tă Asia. O putere ca An tuţia şi nu vrem să lăsăm nimic din drep şedintele Mac-Kiuley n’ar vrâ să in-
trei părţi ale lumei, Europa, Asia glia nu se pote împăca cu violen turile nostre legale. Acest steg maghiar, cheiâ preliminariile păcii cu reserva
şi America, se ocupă afi! cu mult tarea supuşilor sei pe un teren, ce pe care stă scris respectul şi fidelitatea aprobărei ulteriore a camerelor spa
interes de conflictele, ce s’au iscat este atât de important pentru înflo faţă de constituţie şi lege, nicl-odată nu niole.
între Rusia şi Anglia, în China şi rirea sa industrială. ni-1 vor smulge din mâni. De va căde pur Americanii se şi gândesc ia se-
îu Persia, şi car! sunt în ajun de-a Guvernul engles a dovedit, că tătorul stogului (Banffy?), altul îl va apuca, riâsa continuare a răsboiului pentru
isbucni între aceste doue puteri şi doresce a evita orî-ce provocare din apoi al treilea, şi acesta va merge aşa pănă caşul, când răspunsul Spaniei nu i-ar
cu privire la Arabia. partea Rusiei şi că nu caută mono la ultimul Maghiar. Apoi pot să pună ste- mulţâmi. Se anunţă din Washing
De-ocamdată înse diferenţa prin pol seu privilegiu esclusiv pentru gul fără stăpân pe mormântul unei naţiuni, ton, că în acest cas admiralul Sarap-
cipală derivă dela pretensiunile, ce conaţionalii sei. El este înse dator în semn de amintire. son va primi ordinul de-a porni cu
le ridică Englitera şi Rusia privitor se apere dreptele pretensiunî ale su „Tester Lloyd scrie de asemenea cam flota sa spre Spania.
u
la deschiderea căilor comerciale în puşilor britanic!, de a avâ deplină pe acelaşi ton, însă ceva mai cu mănuşi. Americanii au pornit oştirile
China, — pretensiunî, ce se bat în parte la desvoltarea Chinei. „Dela Perciunaţii dela acestă foie ar vrâ şi n’ar lor din Portorico spre San-Juan.
capete. acesta nu ne putem abate nicidecum, vrâ o ruptură economică. După-ce spun, Aicî îi aştâptă Spaniolii sub co
In prevederea greutăţilor, ce va fiice „Standard", „şi miniştrii Majes- că decă Ungaria nu va pute încheia pac manda guvernorului de Portorico,
ave se le întîmpine Anglia îu urma tăţii Sale pot fi asiguraţi, că opi- tul cu Austria pe cale parlamentară, Un generalul Macias. In San-Juan sunt
concurenţei ameninţătâre a Rusiei, niunea publică îi va sprijini pentru gurii vor trebui să cârâ separarea econo concentraţi 9500 omeni, trupe regu
în Indii, guvernul engles a cerut şi ca se esecute deplin asigurările, ce mică, marii hahami dela „Pester Lloyd" late spaniole, Macias a dat o pro
a primit dela parlament sume enor le-au dat guvernului chinezesc. Ţâra îşi dau silinţa a convinge pe cei din Viena, clamaţia, în care fiice: „Spania nu
me, votate pentru marina britanică. doresce ş’aştâptă dela ei se ia o po- că o ruptură economică n’ar sgudui posi s’a rugat de pace, şi eu voiu lua la
E plănuit, ca acâstă marină se fia siţiă energică". ţia de mare putere europână a Austro-Un- gână corăbiile americane tocmai
în aşa mesură înmulţită şi întărită, S’a lăţit faima, că princesa de gariei în măsura, în care o sgudue crisa aşa, cum am făcut odată cu flota
încât se nu-i pese chiar de-ar fi a- Wales de aceea ar fi călătorit la din ambele părţi ale monarchiei. admiralului Sampson".
u
tacată de flotele, a trei pater! duş Copenhaga, ca se stăruâscă p3 lângă Etă acum, după „Budapesti llirîap , Illtă câte-va ecir! mai nouă dela
mane. sora ei, împerătesa văduvă Maria ce plan ş’a făcut Banffy cu ai săi pentru Manilla, de pe Pilipine, şi dela San
Cu tote astea Englesii sunt ne Feodorovna, pentru ca cu influenţa viitor: tiago de Cuba:
liniştiţi şi îngrijaţî. In Londra dom- sa se caute a delătura periculul unei 1. Nou provisoriu cu Austria la nici Abia acuma a sosit soirea din insu
nesce o însemnată iritaţiune şi toţi rupturi între Anglia şi Rusia. Faima un cas nu pote încheia, fiind-că nu-i per lele Filipine, că la 31 Iulie a fost acolo
se întrebă, ce sfîrşit vor ave ne’nţe- se desminte acuma, fiicendu-se, că mite art. 1 din 1898. o luptă straşnică între Spanioli şi Ameri
legerile dintre Anglia şi Rusia în princesa englesă a făcut numai vi- 2. Pe lângă aplicarea § 14 din legea cani. In acea fii 3000 de Spanioli au eşit
Asia 08tică, ce din (fi în fii 00 ac sită familiară în capitala danesă. imperiului austriac, nu pote încheia pact din Manilla, atacând tabăra trupelor ameri
centueze şi se înăspresc mai m u l t ? Dâr însu-şî faptul, că s’a putut nasce vamal şi comercial, fiind-că acesta i-o o- cane. Se fiice, că ei au fost respinşi cu
Şi deja se vorbesce de posibilitatea o astfel de scire dovedesce, că în presce art. de lege XII din 1867. mari pierderi. Tocmai în 31 Iulie guvernul
unui resboiu cu Rusia. cordarea dintre ambele mari puteri 3) Guvernul nu se gândesce la revi- spaniol a făcut propunerile sale de pace,
Nu puţin a contribuit la acesta e în adever fârte mare. suirea art. de lege XII din 1867, fiind-că în Washington. Se vede dâr, că coman
şi limbagiul, ce 1 pdrtă clarul „Stan- Se nasce acum importanta în atingerea iui o consideră ca forte peri- dantul spaniol dela Manilla, generalul Au-
dard“, care susţine legături intime trebare, că în cas, când nu s’ar de culâsă. gusti, n’a sciut că s’au făcut deja paşi pen
cu primul ministru Salisbury şi cu lătura conflictul, unde va dirige An 4 Pentru viitor, Banffy consideră ca tru încheierea păcii, căci la din contră ar
oficiul de esterne. Acest cjiar a pu- glia corăbiile ei? Pe uscat ea nu se sine qua non, ca în Austria să fiă şi să func fi evitat vărsarea de sânge, care nu mai
biicat înainte cu câteva fiile un ar- pâte bate cu Rusia; are dec! lipsă ţioneze constituţia, deorece la cas contrar, ave nici un înţeles.
ticul, prin care semnalâză critica si- de alianţa cu o putere continentală. în virtutea §§ 25 şi 61 ai art. de lege XII *
taaţiune, ce ar putâ duce chiar şi Găsi-va un astfel de aliat şi pe cine ? din 1867, încetă posibilitatea arangiărei Raporturile despre starea sanitară a
la un resboitt anglo-rusesc. Germania merge în Asia ostică afacerilor comune. trupelor americane de sub comanda gene
Am vefiut, fiice „Standard , că mână în mână cu Rusia şi cu 5. Find-eă nu este în interesul Unga ralului Shafter la Santiago de Cuba şi jur,
11
de un timp încâce diplomaţia ru- Franeia. riei de a forţă o separaţiune economică, sunt cât se pote de nefavorabile. Trei din
sâscă se nisuesce a păgubi intere Or! că Englesii se gândesc a Ungaria va face o transucţiă cu Austria patru părţi ale soldaţilor americani, adecă
sele britanice în China. Mai întâiu face o diversiune surprinfiătore, în între disposiţiunile legilor. Guvernul a aflat 2638 din 3500 omeni, s’au bolnăvit de fri
acea diplomaţia a încercat se câş felul lor, punând pe alţii să se bată deja modalitatea pentru acesta transacţiă şi gurile galbene. Afară de acâsta însă, mai
tige controlul construcţiunilor de cu banî englezesc! pentru interesele speră, că o va şi pute validita. mult ca 1000 de omeni sunt bolnavi prin
drum de fier în valea Yangtsekiang lor comerciale? Şi ore nu şi-au ales Forte frumos! Nouă însă ni-se pare, spitalurl. Numărul trupelor capabile de ac
pentru capitalişti, care ar sta sub o ca teren de acţiune predilecta Pe că Banffy şi-a făcut socotâla fără birtaş. ţiune nu este deci mai mare, decât de 900
influenţă anti-englesă, şi încă într’un ninsulă-balcanică? omeni, şi se pote uşor întâmpla, mergând
ţinut, unde interesele britanice trebu- Tâte aceste întrebări sunt ac Spaniolii şi Americanii. aşa înainte, ca numai persona generalului
esc scutite de orî-ce atac de felul tuale şi justificate de împrejurări. Shafter să represente în Santiago armata
acesta. Al doilea s’a făcut încerca Răspunsul la ele va forma un capi După soirile cele mai noue, gu americană. Dâcă ar fi avut Spaniolii pro-
rea din parte lusescă, de-a împe- tul interesant al istoriei la încheie vernul spaniol a declarat, că pri- visiunl şi s’ar fi putut ţinâ în Santiago
deca guvernul c.hines se primescă rea veacului. mesce în general condiţiunile de pănă acuma, ar fi fost numai o jucăriâ
ajutorul capitaliştilor britanic! în alte pace americane, dâr guvernul în pentru ei de a curăţi insula de Americani.
părţi ale Chinei, mai ales în terito nota sa discută în mod hotărît fiă- Şi astăfil generalul Blanco, care comandâzâ
riul despre Nord şi Ost dela Peking. ; „Nec volumus, nec possumus“. care punct în special, precum şi în Cuba încă peste 100,000 de trupe spa
Pe când dâr Ruşii vor se eser- Acesta este refrenul, ce pressa un- acele întrebări, ce s’ar nasce la ese- niole, ar putâ să se revanşeze pentru de-
citeze în China controlul asupra noue- gurâscă de tote colorile şi nuanţele îl re cutarea coDdiţiunilor americane. sastrele suferite de Spanioli, dâcă ar avâ
lor căi ferate, pe atuncî ei împe- petă. fiilnic, mai ales de când cu conferenţa Se vede aşa-dâr, că Spania, deşi drumuri, pe unde se-şl transporte trupele
decă pe Chinez! se construâscă linia din Viena între miniştri austriacl şi ungari, primesce în punctele sale principale în ţinutul dela Santiago de Cuba. Dâr nu
ferată Nin-Chvang cu ban! engle la care au luat parte şi cei doi miniştri condiţiile Statelor Unite, totuşi nu pote duce dela Havanna la ostul insulei
zesc!, asigurându i tot-odată că comuni de esterne şi finanţe. le primesce fără de nicî o obser nici măcar 5000 de omeni, şi a-i transporta
vor găsi îu Rusia mai mulţî banî, Tocmai pe când contele Goluchowski vare, căutând de a dobândi o miti- pe mare nu merge de loc, fiind marea cu
decât le pot da Englesii. Cu un cu- se află la Ischl, acest refren îl vedem ac gare a unor puncte, în speranţă, că totul în stăpânirea Americanilor. Etă cum
veat, vrâ se împedece, ca se se dea centuat cu ore-care nervositate în fiiarul Statele Unite vor tracta cu ea în se răsbună acum asupra Spaniolilor, că au
concesiune unui Engles. oficios al guvernului, în Nemzet mai pu spirit conciliant.
u,
y) ) esploatat numai Cuba, dâr n’au sciut să facă
Englesii cţic acum prin graiul ţin însă impetuos în „Tester Lloyd . Nicî n’ar fi putut guvernul spa nimic pentru ridicarea comunicaţiunei şi
u
h
