Page 118 - 1898-07
P. 118
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 167 —i 898.
întărirea mijlocelor de apărare ale acestei pritelor din Balcani, pe al cărui scut apără Sa, a trecut împreună de a visita para toţi învăţătorii de prin prejur erau de faţă
insule. tor scris a fost totdâuna divinele cuvinte: clisul, âr în urmă, mulţămindu-i, se des la acestă solemnitate cu elevii lor, în nu
*
In hoc signo vinces! ... Principele Nichita părţi de el cu acelaşi ceremonial, ca la măr de peste 400. Preoţii au fost de ase
O depeşă din New-York dela 9 Au a rămas pururea fidel acestui principiu. sosire. menea toţi presenţl. S’a oficiat un „Te*
gust spune, că Spaniolii la atacul, ce l’au Sub scutul Rusiei trebue s£ ne apărăm noi in * Deum“ şi s’au ţinut cuvântări. Ceremonia a
făcut asupra taberei americane de lângă teresele identice. Serbii şi Bulgarii sunt fraţi, M. S. Regele a visitat apoi cele două fost presidată de d-1 prefect Nicu Albu.
Manilla in 31 Iulie, au avut 200 morţi şi şi dâcă acjt cu privire la hotarăle nostre biserici ale Lavrei, cea mai vechie, care
Femeile germane cătră femeile săsesc!.
300 răniţi. Americanii au perdut 9 morţi esistă unele cestiunl neresolvate, aceste le portă hramul „Uspensky-Sobor**, şi care a
Pilele aceste a sosit aici în Braşov adresa
şi au avut 44 răniţi. Soirea acesta însă, putem delătura prin înţelegere frăţâscă**. fost pentru întâia 6ră făcută sunt vre-o
femeilor germane cătră femeile săsescl din
venind din isvor american, trebue primită Articulul foiei muntenegrine scris din miie de ani, astăcjl o frumosă clădire cu 7
Ardeal, cari în ârna anului curent au fost
cu ore-care reservă. incidentul visitei principelui Ferdinand la turnuri aurite, are interiorul făcut în stil
în deputaţiă la monarchul, însă nu au fost
Sofia, arată clar asupra tendenţei acestei rococo de o mare frumuseţe şi bogăţie,
primite în audienţă. Seim, că scopul depu
visite : alianţa între Bulgaria şi Muntenegru. conţine în „Rysnitza** (vesmentarul) ei forte
Visita Regelui Carol la Petersburg. S’a scris mult despre acestă alianţă „sub multe odore sânte, între care unele de tăţiei a fost de a cere, ca Majestatea Sa
să nu sancţioneze legea privitore la nomen
u
scutul Rusiei , ba se acreditâză chiar soi mare însemnătate istorică, tote de mare
( Voci ale pressei.) clatura topică a localităţilor din totă ţâra.
rea, că între Muntenegru şi Bulgaria s’ar preţ; între alte lucrări demne de admirat
„Frankfurter Zeitung“ scrie următ6rele: Adresa femeilor germane este subscrisă de
fi înoheiat o convenţia militară. se află şi o Evanghelie din al XVI-lea
Primirea cu deosebire cordială, pe aprope 16,000 femei din tote părţile Ger
Vor fi de sigur şi pure combinaţii ale secol şi un bogat iconostas lucrat în smalţ,
care a făcut’o Ţarul Regelui României la maniei.
pressei în celea ce se scriu despre urmările dar dela Petru cel Mare. In a doua bise
Peterhoff, are întru atâta însemnătate po
acestei întrevederi dintre cei doi principi rică, cu mult mai nouă, se găsea icona Un nou „triumf al lui Banffy. Din
u
litică, întru cât Rusia recunosce în mod
din Balcani; însă din cuvintele ce s’au fâcătore de minuni a Adormirei Maicei Viena li-se anunţă foilor unguresc!, că
public tendinţele politice paclnice ale Ro
pronunţat cu acestă ocasiă la Getinje, nu Domnului, pentru care clecimî de mii de tocmai acum să reparâză palatul ministru
mâniei, care este în cea mai strînsâ legă
este o pură combinaţiă aserţiunea, că acolo pelerini morboşi şi neputincioşi vin să ca lui a latere. 'De pe frontispiciul palatului
tură cu tripla alianţă.
s’a băut pentru „frăţietatea bulgaro-muntene- pete mântuire făcând rugăciune cătră Prea s’a luat jos vulturul cu două capete, care
O politică rusâscă turburătâre n’ar fi
grină , ceea-ce este aprope identic c’o Curata Fecioră. scosese atâta vreme ochii Ungurilor, âr în
u
compatibilă cu o strînsă amiciţie între cele alianţă politică. Şi e semnificativ, că prin * locul lui să va pune emblema ungurâscă.
două state, căci o nouă acţiune răsboinică
ţul Nichita a băut mai întâiîi pentru Ţa Majestatea Sa închinându-se a sărutat In chipul acesta — constată cu satisfac-
a Rusiei în Balcani, s’ar ciocni de oposiţia
rul Rusiei, „spriginitorul Bulgariei şi Munte- s-ta iconă. Dela Lavra, Suveranul a mers ţiune foile ungurescl — Banffy şi-a împli
României, care a mai plătit odată forte
grului , şi numai dup’aceea pentru principele la biserica Arătarea S-tei Cruci, pentru a nit solemna promisiune făcută înaintea par
a
scump alianţa cu Rusia. După cum permite
Ferdinand şi pentru armata bulgară. Drept visita vestitele catacombe aflate sub acest lamentului ungar, că cu ocasiunea renovă
să se presupună articolul de salutare al or
încheiere a toastului său, prinţul şl-a ridi sfânt locaş. In aceste catacombe sunt aşe rii palatului va delătura cele 2 capete ale
ganului semi-oficios al ministerului de es-
cat paharul „pentru frăţietatea celor doud zate 73 moşte de sfinţi, fiă care în câte-o „fiorosului * vultur austriac.
1
terne rus, în cercurile rusescl nu se mani-
armate“ (bulgare şi muntenegrine). boltniţă aparte. Intre aceste moşte se află
festâză dorinţa de a insista asupra faptelor Serbia şi „Narodni Listy . Din Belgrad
u
Tot-ce turbură deocamdată manifes şi acele ale s-tului Mihaifi, întâiul Metropolit
comune de arme, ceea-ce e lesne de espli- se anunţă, că ministrul de interne sârbesc a
taţia de „frăţietate** din Cetinje, este fap al Kiewului.
cat, căci acâstă frăţie de arme deştâptă în * detras debitul poştal lui „Narodni Listy**,
tul, că Serbia a rămas cu totul afară din
Ruşi amintiri forte neplăcute. Acum ar fi
acest joc. Sunt mulţi cari cred, că acesta La orele 11, Majestatea Sa a primit care luase o atitudine duşmănâsă faţă de
de aşteptat, ca Ţarul să întorcă visita Re Serbia. Să scie adecă, că „Narodni Listy**
este a-se atribui „încăpăţînării** lui Milan, în sala de recepţii a palatului omagiile re-
gelui la Bucurescl. Pote că Ţarul odată cu publicase pretinsa epistolă a ex-regeului
care s’a pus rău cu Rusia, prin urmare şi presentanţilor autorităţilor locale, precum
călătoria sa în Crimea, care va avă loc în Milan, în oare i-ar fi scris, Nataliei, că se
cu cei doi principi slavi din Balcani. De şi trei seminarişti români, aflaţi la studiu
tomna acesta, va merge şi la Sinaia, cam
aici s’ar părâ, că melodia după care joeă pentru teologie, din cari unul din ei, anu ocupă cu gândul sinuciderii.
în acelaşi timp, în care împăratul Wilhelm
Milan disarmoniază absolut cu aceea după me Ţincoca, a pronunţat o adresă de mul-
II. va visita Constantinopolul şi Palestina. Tâlhăriă şi un omor la mănăstirea
care jocă Ferdinand şi Nichita. ţămire M. S. Regelui pentru solicitudinea
1
Acesta ar da din nou materie pentru dife Uspenia. Cetim în „Drapelul *: Sâmbătă
ce o are pentru propăşirea culturei în ţâră,
rite combinaţiunl politice. Deocamdată va şi aduce de-asemenea omagii autorităţii noptea pe la ora 1 s’a comis o tâlhăriă şi
trebui să ne mulţumim cu faptul visitei Regele Carol în Kiew. universitare pentru urbanitatea, cu care îi s’a omorît doi călugări la mănăstirea Us
Regelui Carol, care pote fi privită cu mul penia din comuna Slava-Rusă, judeţul Tul-
Repoducem din „Monitorul Oficial tratâză. Majestatea Sa a binevoit a-le re
11
ţumire, ca o dovadă a intenţiunilor paclnice aea. Etă cum s’a petrecut acâstă sânge-
următorele: comanda multă sîrguinţă la studiu şi re-
ce domnesc pe ţărmurile Nevei. râsă tâlhărie: Patru individ! necunoscuţi
Vineri dimineţa, 24 Iulie, la 8 jumă cunoscinţă acelor, cari le dă lumină, şi su înarmaţi cu pusei şi topore, s’au introdus
tate, Majestatea Sa Regele a avut plăcerea punere regulelor şcolare.
„Moskovskia Viedomosti** spune, că vi a primi visita Augustei Sale rude Alteţa în mănăstire şi au atacat pe călugări. Doi
sita regelui Carol al României este unul Sa Imperială marea ducesă Alexandra Pe- dintre acei călugări, numiţi Evghenie şi
din cele mai importante evenimente ale poli trovna, Principesă de Oldenburg, vară pri SUIRILE DILEI. Lovatei, au fost omorîţl de bandiţi. In mă
ticei balcanice şi peste tot ale politicei pri- mară cu Majestatea Sa Regina, care, dela i năstire era o terâre şi o groză ne mai po
vitore la cestiunea orientului europân. După mortea soţului său, A. S. I. marele duce — 30 Iulie v. menită. Fiă-care călugăr căuta un loc de
răsboiul turco-rus, dice foia, între Rusia Nicolae Nicolaevicî, trăesce la Kiew la o Călătoriile împăratului Wilhelm. piarul scăpare. Bandiţii au spart apoi cu toporele
şi România au obvenit nisce raporturi, cari mănăstire, ocupându se cu operile de bine „Le Temps primesce din Berlin următorea uşile chiliilor şi au furat diferite obiecte
a
au fost causa confusiunilor din Balcani. faceri. La plecarea Sa Suveranul i-a pre- telegramă: împăratul şi împărătâsa Ger şi o pungă cu bani. După-ce a comis a-
Duşmanii slavismului şi mai ales ai Rusiei ceste oribile vandalisme, banda a legat clo
sentat pe d l preşedinte al consiliului de maniei vor întreprinde marea lor călătorie
exploatau aceste confusiunl, pentru a îm- miniştri şi pe celelalte persone din suite, în Orient şi la Ierusalim în <jiua de 13 potele spre a nu se putâ da alarma şi apoi
pedeca desvoltarea regulată a statelor bal apoi, dându-i braţul, a condus’o la tră Octomvre st. n. Suveranii se vor îmbarca a dispărut în pădure. A doua di s’au în
canice ; le aţîţau acestea împotriva Rusiei, sură. la Veneţia şi vor merge direct la Constan- ceput cercetări şi a pornit o poteră în ur
promiţându-le alianţa cu statele din centrul * tinopol, fără a visita Atena. Dela Constan- mărirea tâlharilor. Doi dintrânşii au fost
Europei, mai ales cu Austro-Ungaria. prinşi. Ei au mărturisit totul. Cei lalţi doi
La 9 ore dimineţa, Majestatea Sa, în tinopol, ei se vor duce pentru câte-va dile sunt încă urmăriţi. Acâstă îndrâsnâţă tâl
Şi'România a stat multă vreme prin soţită de Excelenţa Sa guvernatorul, gene la Bucurescl, Constanţa, Sinaia, la Regele şi hărie a băgat groza în tote satele din îm
tre cei induşi în rătăcire şi seduşi; astăcll ralul Dragomirow, dimpreună cu A. S. R. Regina României. Suveranii se vor îmbarca prejurimi.
i-s’au deschis ochii, când a eşit la ivâlă, Principele moştenitor, care era însoţit de la Constantinopol, la 22 Octomvre, pentru
că Austro-Ungaria rîvnea după alianţa cu admiralul Arseniew, şi urmaţi de suite, au Haifa, în Asia mică, de unde ei se vor în Principesă asasinată. Din Petersburg
Rusia cu scop de a-şl împărţi la olaltă mers la mănăstirea numită Lavra, pentru drepta, cu caravana, la Ierusalim, oprin- se vestesce, că principesa Chun Kalowa cu
sferele, aşternând şi planul acestei împăr a da visită I. P. S. S. Părintelui Ioanichiu, du-se şi la Cesareea şi Iafta. In timpul că cele două cameriere ale sale au fost ucise
ţiri. Dâr Rusia a respins din principiu ori Metropolitul Kiewului şi al Gfaliţiei. lătoriei, împăratul va purta costumul unui de nisce făptuitori încă necunoscuţi; banii
ce fel de împărţire a sferelor în Peninsula La sosire, Majestatea Sa a fost pri simplu turist; pentru intrarea sa în Ieru şi tote obiectele de valore au fost jefuite.
balcanică. Drept, că România nu era cu mită de cătră locuitori şi pelerinii aflaţi în salim însă, el va îmbrăca uniforma mili Agenţii comerciale. Se vorbesce, că
prinsă în acea parte a sferei, pe care şi-o mare număr în curtea mănăstirei. înalt tară. După visitarea Ierusalimului, adecă
în curând se va înfiinţa o agenţie comer
croia Austro-Ungaria, dâr Românilor li-a Prea Sfinţia Sa primi pe Suveran, dându-i în primele cîile ale lunei lui Noemvre, Su cială română la Odessa, şi o agenţie co
fost destul atâta, pentru a nu se mai bizui binecuvântarea şi apoi sărutându-i mâna ; veranii vor merge în Egipt. Kedivul a or mercială rusâscă la Galaţi.
în politica austro ungară şi a căuta apro Regele îl îmbrăţişa. Ambii, dimpreună cu donat deja, ca apartementele unde vor lo
piere directă cu Rusia. Alteţa Sa Regală, urmaţi de suite, au tre cui Suveranii, să fie restaurate în Cairo. Milan şi Rusia. Ca ambasador al Ru
cut în sala de recepţie, unde Sfinţia Sa siei în Serbia, a fost numit de curând
Monument comemorativ la Tulcea. La
arăta între alte portrete d’ale predecesori Zsadrovszhi. Acesta a refusat a face visită
înfrăţirea din Muntenegru. 1 Octomvre se va face la Tulcea inaugu
lor săi pe cel mai vechia scaun metropo şi ex-regelui Milan. îndemnat a face acâsta,
rarea monumentului comemorativ pentru
După Petersburg, Cetinje ! Aşa îşi va litan al Rusiei, pe acel al mult veneratului a răspuns, că el lucrâză conform ordinelor
anexarea Dobrogei la România in presenţa
fi dis principele Ferdinand al Bulgariei, şi de veclnică pomenire fericitului Metro- primite dela guvernul său, şi a părăsit i-
M. S. Regelui şi A. S. R. Principelui Fer
când a plecat din Bulgaria în Rusia. polit Petru Movilă, din familia domnâscă mediat Serbia. Faptul a făcut mare seu-
dinand. Pe lângă înalţii funcţionari ai sta
ţ)is şi făcut. Ferdinand s’a dus în ca a Movileştilor din Moldova, care a condus saţie.
tului, vor mai lua parte la acestă solem
pitala Muntenegrului, ca să facă o visită turma sa cu mare înţelepciune şi blândeţe
nitate şi câte o delegaţiune din fiă-care Nouă staţiuni telegrafice. Ministrul un
„unicului prietin" al Ţarului, prinţul Ni- dela 1633—1647.
judeţ. guresc de comercia a dispus a-se primi şi
chita. Sunt mulţi, cari nu dau nici o im Acest înalt părinte al bisericei orto-
espeda telegrame nu numai pentru comer-
portanţă acestei întrevederi, ba unii privesc doxe-răsăritene este una din figurile cele Aniversarea luptei dela Răsboenî. Du
ciul statului, ci şi pentru privaţi la urmă
la ea chiar ca la o „comediă**. Dâr nu este mai măreţe a religiei nostre. Apoi pe a minecă, 26 Iulie v., aniversarea luptei lui
torele gări ale căii ferate din comitatul
tocmai a?a. Metropolitului Gavril Bănulescu-Moldovea- Ştefan cel Mare cu Turcii la Răsboenî, şi
Târnavei mici: îmbinarea Târnavelor (lângă
u
„Glas Czrnagorca , al cărei prim co nul, care a ţinut cârja păstorâscă dela 1799 în urma ordinului dat de cătră ministerul
BlaşiQ), Şona, JidveiO, Cetatea de baltă,
laborator este însu-şl principele Nichita, a —1803. cultelor şi instrucţiunei publice, după ce
D. St.-Mărtin, Galfalău şi Banha.
publicat în ajunul visitei lui Ferdinand un La plecare, înalt Prea Sfinţia Sa a s’a terminat serviciul în biserica Răsboenî,
articol semnificativ „Stâua conducătore a oferit M. S. Regelui şi Alteţei Sale Regale, s’a făcut o procesiune la monumentul ridi Balon în Elba. Dumineca trecută a
patrioţilor şerbi — dice organul oficios ca amintire, icone sânţite. Suveranul, îna cat în amintirea acestei bătălii, procesiune, plecat aeronantul Brunner cu un volumi
muntenegrean — a fost totdâuna alianţa po inte de a se despărţi de înalt Prea Sfinţia la care au luat parte peste 1500 săteni; nos balon din Hamburg. întreprinderea
