Page 119 - 1898-07

Nr. 167 — 1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Padina 3.

însă a fost fatală; balonul s’a găurit şi din nea reuniunei carpatine ardelene pe Bu­ unor asemeni binefăcători şi, având înain- treceri naţionale de model! Cari aţi fost
înălţimea văzduhului a picat drept în mij­ ce cî. intea ochilor măreţele lor esemple, să nu la Jidani, o ast-fel de petrecere aţi vădutj
locul Elbei. Brunner a scăpat, cum a scă­ Dela 20—25 Aug.: Esposiţia reuniu­ şovăe, ci să se întărâscă şi însufleţescă în
nei industriale braşovene (industriă şi in­ lupta pentru susţinerea şcâlei şi bisericei Tu scii.
pat; preţiosul său balon însă s’a nimicit
dustria de casă) în casa de cumpărare
total. (podul Bătuşilor). Dela 20—26 Aug.: Es­ strămoşescl.
posiţia secţiunei „Braşov" a Reuniunei ar­ Predica tînărului cleric a produs viuă
Cel mai mare teatru din lume va fi S O I R I U L T I M E .
delene carpatine in clădirea de gimnastică. emoţiune în numărosul popor present, fiind
de sigur acela, care se zidesce în Paris, Dela 20—25 Aug.: Esposiţia de rechisite ascultată cu încordată atenţiune. Printre
pentru exposiţia din 1900. Edificiul teatru­ şi alte mijloee de învăţământ în marea sală ascultători însă se afla şi învăţătorul local Budapesta, 11 August. Foile ac-
lui va fi grandios, şi va putea cuprinde a scolei de fete evang. Porfiriu Pop, care condus de pismă şi rău­ centueză marea seriositate a aitua-
15.000 spectatori. tate, a crecjut bine venită ocasiunea de-a ţiunei, şi că nu se va găsi nici un
Circul Henry îşi continuă representa Emigrarea Secuilor. se insinua pe sine ca bun „patriot" prin bărbat în Ungaria, care se facă ce
denunţarea şi calumniarea altora. El îm­ n’a vrut s§ facă Banffy, adecă se se
ţiile sale cu aceeaşi varietate amusantă,
Emigrarea în România a Săcuilor ia preună cu alţi doi rătăciţi din popor grăbi
cu eleganţa jocurilor gimnastice şi cu de­ abată dela legea din 1867. De aici
dimisiunî din ce în ce tot mai mari. Numai la notarul din comună, Farlcas Edrolyi, &
plina esactitate, ce ne-a făcut să-i apreciăm se deduce, că resultatul audienţei,
din Gyergyo-Remete au plecat astă-primă­ acesta făcii arătare la comitetul comitatens al
după merit prestaţiunile din prima repre-
vară cinci sute de inşi. „Budapesti Hirlap comitatului Ternavei-micî, acusând pe clericul ce a avut’o contele Goluchowaki la
u
sentaţiă în Braşov. Punctul culminant al
aduce acum soirea, că pricopsiţii de Săcui» Valeriu Maior, că în predica sa a vorbii des­ Ischl, nu este tocmai favorabil pen­
representaţiei de aseră a fost gimnastica
după ce au vagabondat tâtă vara prin Ro­ pre lucruri din timpul revoluţiunei dela 1784, tru Unguri.
pe trapez ce a fâeut’o familia italiană Palo,
mânia, se întorc desilusionaţl, rupţi ca vai cari sunt neplăcute statului, (sic!)
un bărbat, o damă şi un băiat cam de
de ei, şi morţi de fome. Iş! blastămă câsul, Poporul cu drept cuvânt e indignat
12—14 ani. Domna Palo a secerat aplause
în care au plecat, căci după un amar de foc asupra nemernicului denunciator Porfi­
furtunăse prin estraordinara putere ce a D I V E R S E .
trei luni de dile, abia s’au întors cu doi riu Pop, Care ca dascăl român n’a putut
dovedit c’o are, cu ocasia gimnasticei pe
pănă în trei florini în pungă, şi acum mau să comită un fapt mai ruşinos şi mai com­ Ţarina şi fumatul. Un cliar engles po-
trapez, în muşchii braţelor. De asemenea
să plătâscă nici măcar datoriile făcute de promiţător decât acesta. Fiind acusaţiunea vestesce, că damele de onore ale Ţarinei
ne-a frapat jocul de balansă al păreehii
familiile rămase aici pentru acoperirea ne­ basată pe nisce denunciărl cu desâvîrşire sunt în cea mai mare agitaţie, pentru-că
Mantovani. „August caraghiosul“ a esce- cem
voilor ciilnice. false şi ridicule, ea nu va putâ să aibă, Suverana le-a rugat, — ca să nu 4i li-a
lat şi aseră nu numai ca neîntrecut în ca-
Aşa le spune foia maghiară. Oă scirea precum cred, nici un efect altul, decât ordonat, — să nu mai fumeze ţigări în
raghioslîcurile sale, ci şi ca gimnastic per­
e falsă şi tendenţiosă, reese clar din oftatul compromiterea dascălului denunciant şi vâ­ faţa ei. Ele au redactat o petiţiune, pentru
fect. D-l Henry, directorul circului, s’a
cu Care îşi încheie foia şovinistă consta­ nător de graţii. ca să obţie revocarea acestui ucaz şi in­
produs din nou cu armăsarul Prinz în înal­
tările: „Ou cât mai bine le merge munci­ X. vocă drept argument exemplul, că tote per-
ta şcâlă de călărit. A secerat lungi şi fur-
torilor pe şesul unguresc, unde Săcuii noştri sonele de sânge regal fumeză. Intre altele
tunose aplause. Cele-lalte puncte din pro­
bucuros s’ar duce, de-ar fi cineva, care să ele citâză pe împărâtâsa văduvă a Rusiei
gram au fost de-asemenea esecutate cu Petrecerea tinerimei sătmărene.
se intereseze de ei!" şi pe sora sa, prinţesa de Gralles, pe îm-
precisiune de personalul bine instruit al
Dâr de cine mama focului s’a inte­ Jidani, (Zsadâny) 6 Aug. n. 1898. părătâsa Austriei, regina-regentă a Spaniei
circului.
resat şi se interesâză mai mult „părintescul" şi acea a Portugaliei. Dintre prinţese, ele
Petrecerea de vară a tinerimei ro­
guvern al Ungariei, decă nu de aceste „sen­ mai citâză pe princesa Irena, soţia prin­
Serbările săsesci în Braşov. tinele ale maghiarismului" în noianul „stră mâne din Sătmar, arangiată la 4 Aug. n. ţului Henri de Prusia, sora Ţarinei.
în comuna Jidani, a avut o răuşită ca nici­
inilor" din colţul sud ostie al Ungariei?
La 19 August st. n. se vor începe odată. Intrâga inteligenţă română din Săt­ Sgârcitul şi cumpătatul. Eglesului îi
Nu i-au colonisat cu forţa pe Săcui prin
serbările săsesc!, arangiate cu ocasiunea mar şi din părţile mai apropiate ale Săla- place să atribue caracterului naţional al
tote părţile Ardeiului şi a şesului ungar?
desvălirei monumentului lui Honterus. pi­ giului, era frumos representată. — Stradele Scoţianului, spre deosebire de cel engles, o
Dâr cine-i de vină, dâcă la câte-va dile
lele acestea s^a publicat programul defini­ frumosei comune curat românescî sâra erau însemnată desvoltare a simţului de sgâr-
s’au şi întors în munţii lor, âr de-aci emi-
tiv al festivităţilor pentru inaugurarea grandios înclestrate de cununa de âspeţl, cenie şi lăcomiă. Şi acâsta o face Englesul
grâză în massă în România? Se vede, că
amintitului monument şi pentru adunările cari aşteptând cu dor începutul petrecerei, nu fără motiv, căci de fapt caracterele
nu e tocmai aşa de dulce „ferecirea ungu-
anuale ale reuniunilor săsesci, ce se vor ţine se plimbau la aerul parfumat de mirosul avare nu sunt tocmai rari între aris­
rescă!" Acâsta o sciu mai bine tocmai Să­
cu acâstă ocasiă în Braşov, ibtă punctele florilor de teiă; âr locuitorii comunei săr­ tocraţia din munţii Scoţiei. De o forte
cuii, cari roiesc în cete nesfîrşite spre os-
principale ale acestui program, ce se es bătoreau. rea reputaţiune se bucură în punctul acesta
pitala ţâra românâscă. Unde mai pui, că
tinde pe 8 4il©> începând dela 18 August De-odată apare înaintea salei de pe­ Laird Braco, un strămoş al actualului conte
anul acesta a fost un an atât de priincios
st. n. trecere bătrânul Yancea, musicantul nostru de Fife. Despre acest Laird se povestesce,
pentru România, şi că toiul lucrului, al
Vinerii, în 19 August, se va ţinâ la 4 sătmărean, cu ai săi vre-o doi-spre-ejece, că pentru ca să cruţe spesele ce le-ar fi
ere p. m. adunarea asociaţiei reuniunilor secereşului, care s’au făcut dilele trecute, încordându-şî viora cu o rară energie, ca avut cu susţinerea unui perceptor, îşi co­
de gimnastică săsesc! din Ardeal în sala li-a oferit muncă şi câştig? Iţi vine lecta şi incassa însuşi rentele dela supuşii
V? ~colei de gimnastică. să rîcjl de scornitura sensaţională a celor să se audă peste întrega comună cântecul
„Deştâptă-te Române", prin care s’a avisat săi. S’a întâmplat odată, că unul din su­
Sâmbătă, 20 August. Dimineţa la 6 dela „Budapesti Hirlap" şi mai ales de
ere: raliarea festivă a trăgătorilor la ţîntă platonica dorinţă, ce răsare din dosul începutul petrecerei. Şi i-a succes! — S’a puşii săi i-a adus cu un finic mai puţin.
în casa de tir de sub Tâmpa; dela 8 — 11 acestei scornituri, ca cei chemaţi ai patriei aucjit cântecul peste întrâga comună ! S’au Lairdul l’a trimis să-i aducă şi finicul, ce
ere adunarea generală a reuniunei agricole deşteptat toţi Românii comunei şi în scurt lipsia. Bietul om i-a adus în fuga mare
■săsesci ardelenesc! în biserica luterană din să desvolte mai mult interes, să-şi pună în timp a devenit plină sala de joc de: Bă­ finicul cerut, şi a declarat, că e gata să-i
Seheih ; dela 10—12: adunarea cântăreţilor mişcare tote aparatele disponibile pentru
în Casa sfatului. Adunarea generală a aso­ paralisarea acestui curent primejdios al Se­ trâni, bărbaţi, juni, june din munţi şi din mai dea pe de-asupra încă un şiling, dâcă
ciaţiei agricole săsesc! din Ţâra Bârsei; cuilor spre România. Câmpii! Laird Braco ar fi dispus — să-i arate aurul
•dela 4—6 p. m.: festivitate gimnastică po­ Mai scii, s’or fi temând, să nu se Iţi crescea inima vădând atâta frum- şi argintul, ce 1 are în posesiune. „Bine"
porală ; la 8 ore sâra: representarea dra­ seţă! Privind peste tineret cugetai, că nu 4ise lacomul Laird, „pe voia ta". Esce-
mei „Honterus" de Traugott Teutsch în casa „valahiseze" Săcuii,nădejdea maghiarismului lenţa Sa a primit şilingul şi s’a ţinut d&
de concerte ; 8 ore : comersul gimnasticilor în orientul Ungariei! te afli în regiune pământâscă! Frumseţile cuvânt, în timp ce i-a pus vasalului înainte
şi al trăgătorilor la ţîntă în casa de tir. lor îţi răpiau vederea ochilor: „te trans­ mai multe lăc^I pline cu aur şi argint. „Bine
Duminecă, 21 August 6 / dim.: con­ portau în paradis"; vedeai tot c^ine şi
1
2 s
ductul festiv al reuniunilor săsesci, al aso- Centenarul unei biserici românescî. ângerî. milord", 4i © ţăranul după ce s’a săturat
ciaţiunilor şi corporaţiunilor, precum şi a Animaţia, ce domnia în „Ardeleana", de-a mai privi grăme4ile de aur, „acum.
delegaţilor seolelor săsesci spre inaugura­ Din comuna Tirimia-mare, în comi­ sunt şi eu tocmai aşa de bogat, ca şi D-ta“.
cu care s’a început dansul, e imposibil a-o
rea monumentului lui Honterus; 7— 9 : des- tatul Târnavei-micI, ni-se scrie: In 20 Iu­
■ vălirea monumentului lui Honterus şi con lie v. c. (1 Aug. n.), 4i fi© Hi© proroc, descrie. Tineretul nu se mai obosia ; „cwm — „Cum aşa?" îl întrâbă EsoelenţaSa
ua
■duetul festiv al fetelor şi femeilor săsesci s’a serbat aici jubileul de 100 de ani dela a fost“ se auclia din tote părţile îndată ce plin de mirare.
pentru încununarea lui; dela 6 — 1 p. m. lăsau lăutarii arcurile! „Cadrilul" prim l’au — „Apoi etă cum!" răspunse ţăranul
serviciu divin şi adunarea generală a reu­ înfiinţarea bisericei române gr. cat. Serba­ dansat 80 pâr cehi ! Animaţia şi-a ajuns însă mintos: „aurul îl văd şi eu, şi nici D-ta
niunei ev. a fundaţiunei „G-ustav Adolf" pen­ rea s’a făcut prin oficiarea unui parastas
culmea la „Romană"; strigătele şi chiui­ n’ai curajul să faci mai mult cu el, decât
tru Transilvania în biserica nâgră; dela în amintirea întemeiătorilor bisericei, ale
4—6 p. m. concertul reuniunilor de cân­ căror nume, abia descifrabile, se văd şi turile înecau vooea arangierului; crăiasa mine".
tăreţi în biserica nâgră. La 8 sera: repe- acjl scrise cu litere cirile pe păreţii de petrecerei ce o ducea el de braţ, te fer­
ţirea representanţei dramei „Honterus“. Tot meca cu surisul şi gingăşia ei, âr gesturile Mania titlurilor. S’a întâmplat odată
LosS: comersul cântăreţilor la otel „Nr. I". lemn ai bisericei. Anume Mihaiu Chirila, frumose ale întregei tineriml îţi aduceau să visiteze contele de ’Waldbost-Bassen-
Lum,, 22 Aug. La 9'/ dim. a 50-a care a clădit biserica pe spesele proprii, heim pe ministrul prusian de Stein. Minis­
2
adunare generală a reuniunei pentru cu- parochul de pe atunci Ştefan Raiiu, proto­ aminte cele mai plăcute momente ale vieţii! trul, ocupat cum era, i-a 4is scurt, aşa cum
noscerea ţărei Ardealului (Siebenbiirgische popul Ştefan Popovitşiu şi curatorul Josefus Nici Ungurii, cari în mic număr au luat
Landeskunde") în biserica ev. din Scheiă ; la Chirila, pentru ale căror suflete s’a oficiat parte la acâstă petrecere, nu se mai obo- era obicinuit: „Ocupaţi loc, vă stau în­
3 ore : concert bisericesc în biserica negră ; parastasul. siau în acest joc românesc! In pausă s’au dată la disposiţiune". Contele, cam ofensat,
'7 6re sera concert filarmonic în casa de jucat „Hora" şi „Sârba", conduse de d şora i a răspuns brusc:
concerte ; la 8 ore : comersul învăţătorilor Clericul Valeriu Maior a ţinut o pre­ Teresia Tămaş.
în casa de tir; 9 ore : bal festiv la otel dică ocasională, vorbind despre nemurirea „Eu sunt contele de Waldbost-Bas-
„Nr. 1". celor ce se disting prin fapte măreţe; Şi tot ast-fel cu atare animaţie a ţi­ senheim, baron imperial, conte imperial,
Marti în 23 Aug.: adunarea învăţă­ arăta, cum dmenl cu suflete mari au sciut nut jocul pănă ’n dori! consilier imperial bavarez, senior de Pru­
torilor în biserica evang. din Scheiîi; să-şi facă numele nemuritor chiar şi în Şi am finit petrecerea, şi cred, că am sia, ’Wiirttenberg şi Nausau..."
10 — 12: adunarea gener. a reuniunei de mai grele timpuri, aducând ca esemplu pe îndestulit ospeţiişi fără să dansăm „ciardaş",
femei evangelice generale tot acolo; 10 — „Ocupaţi numai loc, D-vâstră d-le
ore : adunarea gener. a reuniunei transilvane ctitorii acestei biserici, a căreia temeliă pe când acesta la 1 August în comuna conte" îl întrerupse ministrul şi-i întinse
carpatine în casa de tir; 3 6re p. m. Cur­ a fost pusă chiar în fatalul an al revolu- Acâş în Sălagiă nu s’a putut face ! Şi bie­ uns caun ; „pentru cei-lalţl domni,'ce ’mi-i-ai
sele „asociaţiei velocipediştilor germani din ţiunei de pe-atuncl 1784. După ce mai tul Sălagih pănă acum se mândrea cu pe- numit, durere, n’am scaune să le ofer!"
părţile transilvane , înDerste; 7 oi’e sâra: aduse şi alte esemple din istoria nostră trecerile-i naţionale de model! Dâr acum etă,
11
concert al artiştilor şi artistelor din patriă,
bisericâscă, ca Micu, Aron, Maior etc., pen­ cu scârbă vorbesc toţi şi tote despre pe­
-sub conducerea d-lui R. Lassel în casa de
concerte; 9 6re : Comers al universitarilor tru de-a arăta, cum în timpuri grele anu­ trecerea română din Acâş şi despre costu­ Proprietar: Ur. Aurel Mureşianui.
şi seră de adio în casa de tir. miţi bărbaţi s’au sciut avânta la nume ne­ mul naţional, ce se scutura la dura melo­
Mercur1 24 Aug. 9 6re: Şedinţa reu­ muritor prin jertfele aduse pentru biserică dia a „ciardaşului" ! Domnilor Sălăgienl! Redactor respoasatlil: Gregoriu Maior.
niunei velocipediştilor în casa sfatului. şi şcolă, termina îndemnând poporul să s’au schimbat, mi-se pare, împrejurările.
Mercuri 24 şi Joi 25 Aug.: Escursiu- păstreze cu sfinţenia în memoriă numele Acum veniţi D-vostră la noi să vedeţi pe­