Page 13 - 1898-07
P. 13
REDACŢIUNEA, „gazeta^ iese în aacare ţi.
Afliinistraţiiinea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoî, pe ş6se
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni, 10 fr.
MINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
următorole Birouri de anuncluri: Se pronumera la tote ofi-
In Viena: H. Dukes Nachf. cielo poştale din întru şi din
«ax Augenfeld & Emerioh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Hosso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Goldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
per, Ekstein Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR ^se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colină, 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., po 6 luni G fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă IO cr. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 145. Braşov, Sâmbătă 4 (16) Iulie.
s Sv*.'. »+ ■■
Unde remâne reciprocitatea? ori de a-o pune în cunoscinţă asu Pazmandy, „frumosul agent in pentru Boemia şi Moravia cu scop de-a se' '*
u
:
u
pra piedecilor, ce s’ar fi ivit, seu a magyaribus , cum l’a numit nu de mult desfiinţa ordonanţele de limbă , ce ’i-le a
Am promis a reveni asupra ati- indica drumul, pe care putea ajunge o I6ie vienesă, vorbesce de acusa- comunicat guvernul, a declarat în şedinţa
tudinei lui Pazmandy, care în cali mai uşor la realisarea dorinţei sale. ţiunile, „nedrept3“ şi ,,duşmăn6se“ sa ultimă dela 12 Iulie 1898, că nu le află '
tatea sa de preşedinte al reuniunei Tote aceste nu le-a făcut acto ce s’ar ridica în România contra apte de-a servi ca basă pentru convorbiri
actorilor unguri, a aflat de cuviinţă rul Ujbazi, ci s’a mărginit deocam Maghiarilor, tjicend, că pănă când se cu guvernul.
a emite păreri şi a da sfaturi artis dată a aîerga cu scrisorea d-nei Ro vor continua acestea, nu crede, că Conferenţa a rugat şi a împuternicit
tei române, dâmnei Aristiţa Roma- manescu la Pazmandy. P6te, că ac guvernul maghiar va încuviinţa ce pe trei delegaţi din sînul său (Gross, Ho-
nescu, cu privire la dorinţa densei torul ungur s’a simţit prea slab de rerea artistei române.
chenburger şi Pergelt) de-a comunica mi-
de a dobândi permisiunea ministru a face singur vre-o ispravă. In tot Nu vede el 6re, că tocmai prin nistrului-preşedinte hotărîrea conferenţei
lui unguresc, ca se pâtă da câte va caşul însă pasul seu rămâne fârte afirmarea acâsta dă pe faţa, că acu- şi de a-i arăta motivele ei.
representaţiunî cu trupa d-sale în bătător la ochi, de6re-ce trebuia se saţiunile ce se îndrâptă din Româ
Braşov. scie, că Pazmandy ca şovinist pur nia contra Maghiarilor au o basă De-odată cu comunicarea acestei ho-
Procederea lui Pazmandy a fost sang este un mare şi declarat corn reală, căci altfel cum s’ar pute es- tărîrl, amintiţii delegaţi s’au rugat, în nu
cu atât mai importună şi nedelicată, trar al tuturor artiştilor streini şi că plica, că în România, cu tâte acu- mele conferenţei, ca să fiă împuterniciţi de
cu cât dâmna Romanescu nu i-s’a a jucat un rol de frunte agitatoric saţiunije duşmănose ale Ungurilor, ministrul-preşedinte de-a publica cuprinsul
u
adresat lui în afacerea acâsta, ba în cestiunea suprimării teatrelor ger actorii din Ungaria sunt liberi de-aşî „principielor guvernului într’o formă cu
pote că nici nu-1 cunbsce şi nici n’a mane în Ungaria. Mai trebuia se cu- profesa arta lor? venită.
aucjit vr’odată, că acest faimos corn- nâscă d-1 Ujbazi şi de ce calibru Ministrul a luat la cunoscinţă aceste
mis voyageur politic mai poseză şi ca este cavalerismul lui Pazmandy faţă De ce să mai şi pierdem însă împărtăşiri, a declarat însă, că nu pote da
ocrotitor al artiştilor în Ungaria. cu artistele streine, din afacerea de cuvinte. Nu este primul cas acesta, împuternicirea cerută.
Ddmna Romanescu a crecjut, onâre ce a avut’o pentru calumniile încă cu mult înainte, regretatul ar Toţi trei delegaţii, dice „N. freue
u tist român Julian încercase aseme
că, precum în România merg una ce le-a debitat prin „Magyarorszâg Presse , au vorbit obiectiv cumpătat, des
u
după alta trupe teatrale streine de asupra artistei italiane Tina di Lo- nea de-a primi o concesie pentru a făşurând tote amănuntele cestiunilor. Ei
tote limbile şi nimeni nu le împie renzo. a da representaţii în Transilvania. au ajuns la conclusiunea, că propunerile
decă de a da în oraşele de-acolo re- Ori cum ar fi cugetat însă ac Dâr deşi ceruse voie prin consula guvernului sunt absolut neacceptabile pen
presentaţii, observând prescrierile le torul ungur, ajunge că Pazmandy tul austro-ungar, n’a primit nici un tru Germani, fiind-că nu conţin nici o con
gale, aşa va fi cu putinţă ca şi trupa odată în posesiunea scrisorii artis răspuns cu totâ urgitarea, pănă ce cesiune pentru ei şi nici o îmbunătăţire a
d-sale se pOtă juca câte-va piese la tei române, n’a întârziat nici un a trecut vara şi tâmna. stărei actuale, atât de energic combătută
Braşov, fără ca se întâmpine vre o moment de a-o esploata în direcţia Aşa cevaşî pote să i-se întâm de Germani. Din contră, ele însemnă o de
greutate în ce privea concesiunea şovinismului intolerant. Cum a fă- ple şi distinsei artiste a teatrului teriorare nu numai a ordonanţelor de limbă
sa
din partea autorităţilor, l-s’a părut cut’o, seim. A alarmat aşa 4‘ opi- naţional din Bucurescî. E bine însă ale lui Gautsch, ci şi a celor ce le dăduse
atât de firesc acest lucru, încât s’a nie publică maghiară făcându-se ad ca fraţii noştri din statul vecin să-şî Badeni.
adresat mai întâiu direct la Braşov, vocatul ei neehiămat în afacerea noteze astfel de dovefil de bună
Convorbirea a durat 2 ore. Contele
nesciind, că în statul „liberal“ ungar din cestiune şi a dat indirect artis vecinătate şi de amiciţiă, căci pâte
Thun a primit tote espunerile, fără a-şl
nu mai pbte face acjî nimeni nici tei române să cundscă, că n’are să să le folosescă, când vor ajunge să marca posiţia sa faţă cu hotărîrea notifi
cjece paşi fără permisiune dela mi reuşescă a dobândi concesiunea pen cumpănescă odată serios dreptul şi cată lui. împuternicirea pentru publicarea
nistru. tru a da representaţii în Braşov. datoriile de reciprocitate. „principiilor pentru regularea cestiunei de
Fiind informată, că concesia Am dori, ca scopul lui Paz
limbă“ a refusat’o contele Thun, precum
atârnă dela ministru şi nu dela au mandy să nu fi reuşit 'şi artista ro se dice, din consideraţia, că propunerile
toritatea locală, artista română, ne- mână să nu fi renunţat de a-se Germanii şi propunerile conte
guvernului acum, dlupă ce au. fost respinse
cunoscând forma procederei. a găsit adresa direct ministrului unguresc de conferenţa conducătorilor partidelor ger
mai nimerit a-se adresa în privinţa de interne. Acâsta nu pentru-că lui Thun.
mane, au perdut totă însemnătatea.
acesta unui artist de frunte ungur ne-am aştepta la o decisiune favo Despre decursul conferenţelor şefilor
dela teatrul naţional din Peşta, pe rabilă a ministrului, ci pentru-ca să partidelor oposiţionale germane, precum şi Situaţia, cum se înfăţişâză după res
căre i cunoscea. se constate şi cu acesta ocasiune, cum a convorbirei delegaţilor lor cu ministrul- pingerea propunerilor guvernului [prin de
u
Pănă aici tâte au mers calea se înţelege aici din partea Unguri preşedinte, raportâză „N. fr. Presse urmă- putaţii germani, e privită în cercurile par
lor firescă şi firesc era, decă artis lor îndatorirea de reciprocitate, faţă torele: lamentare şi politice în genere ca forte
tul ungur ar fi căutat ori de a sa cu ospitalitatea, de care se bucură ar Conferenţa conducătorilor germani, seriosă.
tisface dorinţei artistei române, mij- tiştii de tot felul din Austro-Unga- după ce a esaminat „principiile pentru re-
locindu-i concesiunea dela guvern, ria pe pământul României. gularea legală a cestiunei limbei valabile
FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “ urmă şi cruciuliţele de lemn de prin „giar- Decă, întrând însă pe porta principală, nu altul, staţi aici! Voi sunteţi de vină, că
dini dei poveri“, una ca alta, înegrite de apuci drept înainte, ci la stânga, vei da străbunii voştri n’au mers cu gldta şi au
vreme şi uitate de omeni, şi le asamenl cu de un locşor împrejmuit de un zid gros, păcătuit, voi sunteţi de vină, că creştinii
Scrisori din Italia. monumentele acelea, caii au îmbogăţit pe pe care o inscripţie îl numesce „Cimitero v’au silit se nu căutaţi decât banul, singu
un Canova şi Thorwaldsen, te gândescl în Accattolici". Acelaş lucru la drâpta, cu in rul mijloc cu care puteţi străbate în mij
Nenumitei prietine.
u
două chipuri cu totul deosebite la morte. scripţia: „Cimitero Israeliti . locul lor, şi apoi când, cu preţul tinereţii şi
YI.
Pentru cei ce zac sub marmoră, mortea a Cum se potrivesce numirea de „Campo cu primejdia vieţii, suflete înfricate, l’aţi
Din era de tămâie: Câmpurile sfinte. fost monstrul oribil, care e duşmanul cel santo cu cestelalte două? „Ubi certa pax aflat, creştinii vă numesc mişei pentru-că
u
mai neîmpăcat al omenilor şi al fericirii pă- u îl aveţi!
In fundul Câmpului sfânt e o clădire est e deviza acestui cimiter, cuvinte tot
mântescl, pentru cei dintâiu ea e îmi aduc aminte de-o anecdotă.
mare: il crematojo. Arderea cadavrelor pă atât de bombastice şi frumose, ca şi „campo
trunde din di în cji în cercuri tot mai mari O mândră crăâsă santo“, folosite de un incarnat catolicism, Negrii din insula Haiti au fost în-
prin Italia şi in locul monumentelor cos- A lumii miresă, care par’că spune: „Vedeţi, deşi aţi fost creştinaţl, şi din pătimaşi păgâni au deve
tisitore preferă chiar bogătaşii să şl în- precum admirabil o numesce ciobanul ro nisce câni în vieţă, pentru-că n’aţî fost nit nisce creştini atât de plini de patimi,
grope pe ai lor într’o urnă cu o tăbliţă mân. Pentru cei din urmă ea apărând în catolici, noi suntem atât de omenoşî încât încât au măcelărit pe toţi albii de pe in
mică, a cărei inscripţie pâstreză urmaşiltir formă de schelet hîd, şi umple cu reci fiori vă dăm în morte un loc în locul nostru“, sulă, strigându-le: „Voi, albii, a-ţl omorît
numele celor defuncţi. Der chiar şi în ar trupuri ce-ar vre să trăescă, pentru cei din- şi în faptă, ca pe nisce câni îi aruncă în- pe Christos!“
derea cadavrelor se deosebesce bogatul do tâiii ea e o fecioră binevoitore, care îşi tr’un colţ, împrejmuit de ziduri masive, ca Aşa vă die şi vouă creştinii!
sărac. Dintre cele trei cuptore uriaşe, cel aşeejă mâna-i rece pe fruntea fierbinte a nu cum-va vre un strigoiă necatolic să In faţa celui ce intră în acest câmp
dintâiă preface în câte-va minute leşul în bolnavului, curmându-i pojarul durerilor, potă trece pe tărâmul drept credincio se ridică un monument uriaş. O fată fru-
cenuşe, al doilea abia peste un sfert de şi lin îi închide ochii, ca să nu mai vacjă şilor. mosă ca un cânt de lebedă. Sub numele
u
ceas, aşa că arderea în acest din urmă e cu miseria din jur. De Jidani mai înţeleg, că un catolic ei stă scris: „mortă în presăra nunţii !
mult mai eftină. Al treilea cuptor funcţio- Der ori cât ar fi de deosebit săracul nu-i pote înţelege, că sunt turnaţi din Der catolicul adevărat trece cu dispreţ pe
neză de pomană pentru cei săraci de tot de bogat în vieţă şi chiar şi în morte, un aceeaşi carne şi ose, din aceleaşi patimi şi lângă mormânt, rece, ca marmora lui, îi e
şi pentru cadavrele celor ce şi-au pus sin câmp mare şi deşchis esistă numai pentru dorinţe, ca şi creştinii — der ceilalţi, cari sufletul.
guri capăt dilelor. Câte taine nu se ard amândoi. Nici un zid nu-i desparte de încă au plătit unui preot să-i boteze? Orb trecător, nu înţelegi tu nici a-
dimpreună cu rămăşiţele ăstor nenorociţi! olaltă, căci cei morţi au avut în viâţă un SârmanI Jidani! cuma vorbele lui Shylock, nu vedl miste
Când privesc! urmele acestor din merit comun: a fi fost creştini catolici. Ca şi în viâţă, ţinând strîns unul la rul morţii acestei mirese întipărit pe faţa
